Comunitatea informativă rusă

Serviciile şi structurile care formează comunitatea  informativă a unui  stat  reprezintă  o parte  constitutivă a puterii democratice , iar rolul unei comunităţi informative performante  este  acela  de  protecţie a naţiunii, a colectivităţii şi a indivizilor ce o compun împotriva ameninţărilor interne şi externe. Aceasta, presupune obţinerea unui flux informaţional necesar fundamentării unei anumite  viziuni  asupra  viitorului şi cunoaşterea exactă a locului  pe care  se doreşte să le  aibă o ţară  în lume.

Intelligence-ul românesc de la tradiție la modernitate

Existenţa Intelligence-lui se pierde în negura timpului, şi se poate afirma că este la fel de veci ca şi omenirea , existenţa sa mergând în paralel cu dezvoltarea armatelor şi cu nevoile acestora de a dispune de informaţii cât mai exacte din teritoriul inamicului. Regulamentul Organic care este prima lege cu caracter unitar pentru Principatele Moldova și Tara Romanească prevedea organizarea structurilor naționale de apărare , ordine internă și siguranță a statului . Asfle in 1842 este înfințată politia secretă ( servicul secret atestată documentar în orasele Braila și Galați ulterior și în alte reședinte de județ ca principal organ de informații/ contrainformații/ contraspionaj al statului în subordinea Ministerului de Interne

Controlul democratic al serviciilor de informații. Studiu de caz: Belgia

Acest text examinează controlul democratic al serviciilor de informații, cu un focus pe studiul de caz al Belgiei. Începând cu definirea intelligence-ului și a rolului său în securitatea națională, textul trece în revistă evoluția controlului democratic asupra acestor servicii, atât în SUA, cât și în Europa, evidențiind schimbările generate de evenimente precum scandalurile din anii ’70 sau atentatele de la 11 septembrie 2001. Este detaliat apoi sistemul de control democratic al serviciilor de informații din Belgia, inclusiv crearea unor organisme independente de revizuire și supraveghere. Se subliniază importanța transparenței și a responsabilității democratice în funcționarea acestor servicii, iar concluzia pune accentul pe necesitatea unui echilibru între puterile legislative, executive și judiciare într-o democrație liberală. Bibliografia oferă resurse utile pentru cei interesați de subiect.

Orientul Mijlociu în vâltoarea războiului informațional al C.I.A.

Îmbinarea acţiunilor militare „clasice“cu cele „asimetrice“, transformarea luptei armate cauzată de tehnologiile și armamentele folosite servesc caracterului multidimensional al războiului actual, desfășurat în toate mediile: terestru, aerian, maritim, cosmic, informational. Deținerea controlului mediului informaţional reprezintă cel mai mare atu. Nu doar guvernele, statele, instituţiile guvernamentale şi nonguvernamentale, armatele, persoanele publice sau private culeg, exploatează şi transmit informaţii, în scopul realizării obiectivelor propuse, ci ele însele reprezintă o țintă și sursă de scurgere a informaţiilor, implicațiile fiind extrem de grave pentru țările, alianțele, coalițiile, organizațiile internaționale din care fac parte, căci afectează întreg „ecosistemul” politic, militar, societal și nu în ultimul rând, economic. Sistemele de protecţie a informaţiilor, deși caracterizate prin proceduri, reguli stricte şi personal cu expertiză în protecţia informaţiilor, sunt ținta celor mai multe atacuri, astfel încât o pondere foarte importantă a războiului informațional o are nu forma ofensivă, ci cea defensivă.

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.