Globalizarea, un fenomen arhicunoscut dar insuficient explicat (partea 1)

În ultimele două decenii și-au făcut tot mai mult simțită prezența noi fenomene petrecute la scară globală, acestora corespunzându-le noi personaje în scena internațională, cel mai adesea personaje diferite față de cele clasice: statele. Actorii non-statali ai scenei internaționale corespund într-un fel sau altul fenomenului globalizării și reprezintă de multe ori vârful de lance al acestuia. Printre acești actori se numără: organizațiile multinaționale, societățile comerciale transnaționale, organizațiile non-guvernamentale implicate în acțiuni cu vocație de securitate regională sau globală, organizații pretinse a fi non-profit care acționează la nivel global producând importante efecte politice și economice, organizațiile destinate apărării drepturilor omului și ale căror activități depășesc cu mult domeniul asumat prin statut, structurile de crimă organizată de tip transfrontalier și multinațional, organizațiile destinate terorismului în mediul internațional etc. Toate acestea acționează într-un mediu internațional aflat într-o continuă schimbare și a cărui dinamică nu oferă decât posibilități restrânse de predictibilitate a viitorului mediu și lung. Se afirmă tot mai des că astfel de actori non-statali sunt produsul globalizării; dar ce este oare globalizarea? De unde și cum a apărut acest fenomen cu o întindere atât de mare?

Nevoia de adaptare managerială a noilor probleme de securitate modernă

Complexitatea scenei actuale a relațiilor internaționale și apariția sau amplificarea tendințelor secesioniste în chiar Uniunea Europeană, alături de retrezirea sau revigorarea unor conflicte înghețate și o adevărată reînviere a Războiului Rece, toate acestea au făcut ca în general analizarea și găsirea de soluții pentru managementul de securitate să devină o problemă din ce în ce mai complicată și mai dificil de abordat. Pe de altă parte, multidimensionalitatea conflictului modern și extinderea confruntării în medii nemateriale (cum ar fi spațiul media, psihosfera, cyberspațiul, mediul economic etc.) greu controlabile, au făcut ca o eventuală abordare corectă de management să fie neapărat situată în domeniul pluridisciplinar, fiind astfel necesară aplicarea unor metode noi, de o manieră integratoare. Mai mult, noile provocări au ridicat nu de puține ori și problema lipsei unor specialiști în domenii cu totul noi, pentru care nu există un cadru teoretic, iar experiență cu atât mai puțin. Aceste observații evidențiază dificultatea găsirii unor soluții. Toate aceste aspecte au făcut ca problematica managementului mediului contemporan de securitate să fie sub forma unui ansamblu de ecuații cu un număr mult prea mare de necunoscute, cel mai adesea fiind foarte dificilă nu doar rezolvarea ci chiar și stabilirea metodei adecvate în vederea unei rezolvări. Sesizarea nevoii unei anchetei Sociale Europene este de asemenea necesar pentru oamenii care trăiesc în Europa sa fie auziți mai clar, acordând o atenție sporită opiniilor acestora și scoțând în evidență condițiile lor sociale. Un astfel de raport preliminar se concentrează pe unul dintre cele mai importante aspecte ale vieții noastre – sănătatea – și subliniază inegalitățile care există în și între țările din Europa, urmand ulterior sa aplicam diferential metodele cele mai eficiente. In ceea ce priveste Romania, starea, care nu este una dintre cele mai favorabile, deoarece este o țară încă aflată la intersecția marilor interese geopolitice și la granița dintre marile blocuri politico-militare aflate în conflict. În România nu s-a adus până acum pe tapet vreun model de management integrat al sanatatii si al securității, care să fie nu doar corect, dar și complet, realist, ancorat în datele concrete ale problemei și oferind toate soluțiile reclamate de numeroasele probleme cu care ne confruntăm.

Milestones in the History of Intelligence – Oradea as a Nodal Centre on the Regional Geopolitical Axis in the Security Equation

Regiunea est-europeană a creat întotdeauna un spațiu de interacțiune între marile puteri ale Europei de Est și de Vest în diferite epoci din istoria europeană. Nu doar un contact și o regiune de interacțiune între Europa, Asia și Orientul Mijlociu (Africa), ci și un pivot al mediului de securitate european, cel mai adesea formând o axă reală pe care această scenă de confruntare între puteri se poate apleca într-una sau cealaltă parte. Putem spune că regiunea est-europeană a format cu sute de ani în urmă (odată cu apariția puterii otomane și presiunea acesteia asupra puterilor occidentale, apariția puterii țariste și mai târziu sovietice) o axă pivot care a determinat configurația geopolitică a lumii. și a condus succesiv la mărirea sau decăderea unui imperiu sau a altuia. Într-adevăr, echilibrul dintre puterile occidentale și Imperiul Otoman, iar mai târziu între Imperiul Austro-Ungar și Puterile de Est, precum Imperiul Otoman și Imperiul Țarist, a fost stabilit timp de câteva sute de ani chiar în această axă pivot a Europei de Est. . Din acest motiv, situația politică și militară a teritoriilor acoperite de axa pivot a fost întotdeauna una deosebită. Această axă pivot a Europei a pornit de la Marea Baltică și a fost în general dispusă peste fâșia continentală unde astăzi se află țări precum Estonia, Letonia și Lituania, o parte a Poloniei (Pomerania și o parte a Sileziei), Republica Cehă, partea de vest a României actuale, și o parte din Serbia. Această poziționare geografică a axei pivot a dus la o permanentă tulburare politică și la schimbarea granițelor în regiunile menționate. Referindu-ne exclusiv la modul în care această axă pivot a intersectat teritoriul actual al României, observăm că în trecerea sa de la nord la sud cuprindea Satu Mare, Oradea, Arad, Timişoara şi Reşita. Oradea a jucat întotdeauna un rol important în Europa Central-Estică, NATO recunoscând Centrul de Excelență NATO HUMINT (HCOE) ca o organizație strategică cu o contribuție remarcabilă la dezvoltarea capacității de Inteligență Umană în cadrul Alianței.

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.