Mişcarea legionară vs Antonescu – în unele lucrări ale istoricilor străini și români

postat în: Media 0

Istoria raporturilor dintre și Mişcarea Legionară și mareșalul Ion Antonescu s-au aflat şi se află îndeaproape în atenţia istoricilor străini și români interesaţi de problematica fascismul internaţional ori de cel european. Dintre studiile privitoare la raportutrile dintre Ion Antonescu și Mişcarea Legionară sunt de menţionat în primul rând Eugen Weber, Nicolalas M. Nagy-Talavera, Ernst Nolte, Francisco Veiga şi Armin Heinen, Andreas Hillgruber şi Keith Hitchis. Astfel, Eugen Weber, în studiul „Dreapta românească”, încearcă o abordare ştiinţifică, obiectivă, autorul susține ca și alți istorici/specialiști ai ideii că în septembrie 1940, puterea politică a ajuns în mâinile generalului Ion Antonescu ce a instalat împreună cu leginarii un stat „naţional-legionar”.

Globalizarea, un fenomen arhicunoscut dar insuficient explicat (partea 1)

În ultimele două decenii și-au făcut tot mai mult simțită prezența noi fenomene petrecute la scară globală, acestora corespunzându-le noi personaje în scena internațională, cel mai adesea personaje diferite față de cele clasice: statele. Actorii non-statali ai scenei internaționale corespund într-un fel sau altul fenomenului globalizării și reprezintă de multe ori vârful de lance al acestuia. Printre acești actori se numără: organizațiile multinaționale, societățile comerciale transnaționale, organizațiile non-guvernamentale implicate în acțiuni cu vocație de securitate regională sau globală, organizații pretinse a fi non-profit care acționează la nivel global producând importante efecte politice și economice, organizațiile destinate apărării drepturilor omului și ale căror activități depășesc cu mult domeniul asumat prin statut, structurile de crimă organizată de tip transfrontalier și multinațional, organizațiile destinate terorismului în mediul internațional etc. Toate acestea acționează într-un mediu internațional aflat într-o continuă schimbare și a cărui dinamică nu oferă decât posibilități restrânse de predictibilitate a viitorului mediu și lung. Se afirmă tot mai des că astfel de actori non-statali sunt produsul globalizării; dar ce este oare globalizarea? De unde și cum a apărut acest fenomen cu o întindere atât de mare?

Dr. Tiberiu Tănase: Ce ştiau autorităţile române şi serviciile speciale de informaţii despre pregătirea actului de la 23 August 1944

postat în: Media 0

Planurile şi acţiunile de trecere a României în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice (1944), precum şi cele de instaurare regimului comunist (1944-1947), au fost pregătite înainte de actul de la 23 august 1944. Acţiunile „Partidului Comunist” accentuate de la începutul anului 1943, vor culmina în anul următor  1944  cu elaborarea unor planuri şi alianţe pe baza cărora se va ajunge la instaurarea unui regim de tip stalinist (comunist) în România după actul de la 23 august 1944. Existenţa unor … Citeşte mai mult

Cealaltă faţă a lui 23 august 1944

postat în: Media 1

Articol de George Popescu Invitat : dr. Tiberiu Tănase, istoric După modelul experimentat de Aliaţi, acela de a forma guverne în exil pentru a constitui baze de negociere în viitor, germanii au procedat asemănător în privinţa României. După lovitura de stat de la 23 august, când România a ieşit din alianţa cu Germania nazistă şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor Unite a apărut o structură de reprezentare cu titlul de guvernul român la Viena. O tentativă de a replica episodul Republicii de … Citeşte mai mult

Tranziția României de la 23 august 1944 la Tratatul de Pace de la Paris

Între 23 august 1944 și semnarea Tratatului de Pace de la Paris la 10 februarie 1947, România a cunoscut o transformare profundă și tumultuoasă. Această perioadă a marcat trecerea dramatică a României de la un aliat al Germaniei naziste la o națiune aflată sub influența sovietică, confruntându-se cu consecințele celui de-al Doilea Război Mondial, pierderea teritoriilor și restructurarea sistemelor sale politice și sociale.

1 2 3 4 32

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.