Heler, Paul-Alexandru (2023), Conflictul asimetric și consecințele sale în securitatea Asiei, Intelligence Info, 2:1, 156-166, https://www.intelligenceinfo.org/conflictul-asimetric-si-consecintele-sale-in-securitatea-asiei/

 

Asymmetric Conflict and Its Consequences in Asian Security

Abstract

Security is one of the most important aspects when we refer to the elements that ensure the survival and continuity over time of political entities. Thus, the states of the world allocate considerable funds to strengthen and maintain security both at the state level and at the regional and international level. Unconventional war represents a direct threat to security, and not only at the level of the region in which it is carried out, but also of the extended territory, that is, on the territory of all the participants in such conflicts.

Asia has been marked by the conflict in Afghanistan on several levels. This conflict has deeply affected the security of this continent and not only from a military point of view, but also from a political, economic, demographic, social, cultural and natural environment point of view. Thus, the implications of asymmetric conflicts in security can generate serious consequences at the level of these previously listed branches.

Keywords: Afghanistan, security, hybrid warfare, Asia, asimetric

Rezumat

Securitatea este unul dintre cele mai importante aspecte când ne referim la elementele ce asigură supraviețuirea și continuitatea în timp a entităților politice. Astfel, statele lumii alocă fonduri considerabile pentru a consolida și menține securitatea atât la nivel statal cât și la nivel regional și internațional. Războiul neconvențional reprezintă o amenințare directă asupra securității și nu doar la nivelul regiunii în care se desfășoară, ci și a teritoriului extins, adică pe teritoriul tuturor participanților la astfel de conflicte.

Asia a fost marcată de conflictul desfășurat în Afganistan pe mai multe planuri. Acest conflict a afectat în mod profund securitatea acestui continent și nu doar din punct de vedere militar ci și politic, economic, demografic, social, cultural dar și mediul natural. Astfel, implicațiile conflictelor asimetrice în securitate pot genera consecințe grave la nivelul acestor ramuri enumerate anterior.

Cuvinte cheie: Afganistan, securitate, război hibrid, Asia, asimetric

 

INTELLIGENCE INFO, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp.156-166
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/conflictul-asimetric-si-consecintele-sale-in-securitatea-asiei/
© 2023 Paul-Alexandru Heler. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Conflictul asimetric și consecințele sale în securitatea Asiei

Paul-Alexandru Heler

helerpaulalex99@gmail.com

 

Introducere

În general, oamenii au considerat că termenii de securitate și apărare în domeniul militar au o relație de echivalență. Însă, de-a lungul timpului securitatea s-a desprins de apărare transformându-se într-un concept distinct. După cum putem observa la nivel național, regional și internațional, securitatea nu mai este garantată ca în trecut doar prin mijloace militare. Fiecare entitate politică, fie că ne referim la state sau alianțe, face eforturi deosebite pentru identificarea și combaterea riscurilor pe care forța militară nu le poate gestiona în mod independent.

Mediul operațional se află într-o continuă schimbare, astfel, securitatea cuprinde o serie de acțiuni ce mențin o situație în cadrul statelor, situație definită prin lipsa conflictelor sau tensiunilor. Putem observa că această stare nu a fost mereu garantată în lume, existând constant fie tensiuni politico-militare sau chiar conflicte militare, acestea fiind materializate mai ales în țările ce fac parte din „lumea a treia”. În aceste zone, datorită lipsei de educație și a dezvoltării societăți sunt favorizate flageli printre care amintim terorismul și traficul ilegal de bunuri, armament, droguri sau persoane.

În cadrul acestei lucrări vom aborda pe rând conceptele de securitate și conflict asimetric dorind să prezentăm teoretic principalele particularități ale acestora și să prezentăm totodată un caz concret și anume cel al situației din Afganistan, războiul din această țară încadrându-se în categoria războaielor asimetrice.

Terorismul, extremismul islamic, radicalismul etnic și religios, crima organizată, răpirile, crimele, schingiurile, traficul de persoane, traficul de droguri, traficul de armament, corupția, economia precară, intervenția unei mari puteri pentru aducerea democrației într-o țară din lumea a treia, pentru a impune pacea, pentru a menține securitatea, sistemele de armament moderne cu proiectile ghidate de la sol sau UAV-uri, încercările unei formațiuni militare mici de a aplica o serie de lovituri de precizie asupra forțelor principale considerate inamice pentru a le destabiliza, toate sunt acțiuni ce caracterizează situația din Afganistan și descriu modul în care s-a desfășurat conflictul început în 2001.

Metodologia cercetării

Cercetarea noastră vizează subiectul conflictul asimetric din Afganistan și implicațiile sale în contextul securității la nivel regional în Asia. Astfel, este nevoie să prezentăm ipoteza și obiectivele propuse pentru a avea o imagine de ansamblu asupra întregii cercetări.

Ipoteza cercetării noastre este următoarea: conflictul din Afganistan a afectat securitatea Asiei nu doar prin acțiunile militare desfășurate în această regiune ci și prin favorizarea unor acțiuni ilegale precum traficul de arme, droguri și chiar persoane și prin sporirea grupărilor teroriste.

Prin această cercetare dorim să validăm ipoteza lansată prin realizarea unui demers științific structurat în mod logic și cursiv prin care să utilizăm totodată instrumentele specifice unui astfel de demers.

Obiectivele lucrării sunt următoarele:

• delimitarea conceptului de securitate prin prisma particularităților acestora;
• descrierea caracteristicilor conflictului asimetric
• identificarea influenței conflictului asimetric asupra securității
• identificarea impactului pe care conflictul din Afganistan l-a avut asupra securității din Asia;

În realizarea obiectivelor propuse, vom utiliza instrumente științifice de cercetare de tip analitic-discursiv, urmărind să utilizăm analiza și sinteza bibliografiei utilizate, precum și generarea de conținut nou prin dezvoltarea ideilor proprii asupra subiectului printr-o expunere discursivă.

Securitatea – particularități

La momentul actual, securitatea nu poate fi abordată decât din punct de vedere multidimensional, reprezentând astfel o perspectivă amplă a actualului mediu de securitate. Din cauza schimbărilor care au avut loc de-a lungul timpului, realizăm faptul că nu se poate realiza o distincție clară între politica externă și cea internă a unui stat, iar acest fapt ne face să credem că securitatea nu mai poate fi privită doar sub aspect național.

Securitatea reprezintă „sentiment de încredere și de liniște pe care îl dă cuiva absența oricărui pericol, absența riscurilor”. Acest concept a primit numeroase definiții din partea specialiștilor, cele mai importante descriind securitatea drept lipsa războiului (Ian Bellany), absenţa pericolului (Arnold Wolfers), capacitatea de a face faţă agresiunii externe (Giacomo Luciani), păstrarea trăsăturilor tradiţionale de limbă, cultură, de identitate naţională, religioasă şi de obiceiuri” (Waever).

Prin analiza acestor definiții putem conchide faptul că securitatea este strâns legată de conceptele de amenințare, pericol sau război, securitatea implicând eliminarea acestora. Totodată, putem lega de acest concept capacitatea unei entități (persoane sau stat) să garanteze siguranță și apărare față de posibile amenințări dar și puterea acesteia de a se proteja față de eventualele pericole.

Securitatea are și o dimensiune militară, dimensiune care este integrată în securitate în general, nu separată de aceasta. Politica țărilor îmbină aspectele securității militare cu cele ale securității non-militare pentru a crea un spațiu securizat, distincția fiind de fapt necesară pentru a putea identifica acele aspecte care devin unei anumite componente ale societății (de exemplu apărarea țării este asigurată de către organizația militară, serviciile de sănătate și asistență medicală de către serviciul de sănătate publică, etc.).

Securitatea este unul dintre cele mai importante concepte în ceea ce privește entitățile politice și se referă la siguranța statelor și la protecția cetățenilor acestora. Este greu să cuprindem dimensiunile acestui concept într-o singură definiție, astfel putem diviza securitatea în mai multe ramuri. Securitatea, în timp, s-a divizat în trei componente la nivel operațional și instituțional și anume:

1. Politica de securitate militară care se bazează pe o serie de activități menite să neutralizeze amenințările militare provenite dintr-un atac armat asupra statului;
2. Politica de securitate internă care se bazează pe contracararea amenințărilor venite din interiorul granițelor sale;
3. Politica de securitate situațională bazată pe schimbările de pe termen lung de la nivel politic, economic și social care tind să reducă puterea statului.

Specialiștii consideră că paradigma conceptului de securitate s-a schimbat profund după Războiul Rece. Dacă înainte de acesta securitatea era „o consecință a păcii” unde primau drepturile și libertățile individului, aceasta a devenit un concept legat de latura militară și privirea acestuia din prisma statului. Astfel, securitatea nu mai vizează individul ca beneficiar al acesteia ci vizează toți cetățenii ce formează o entitate politică și anume statul.

Securitatea este abordată din cinci perspective și anume din perspectivă:

• politică;
• militară;
• economică;
• socială;
• de mediu.

Securitatea este totodată localizată pe plan politic (securitate națională și securitate internațională) și geografic (local și regional), astfel aceasta primește dimensiuni ce atrag după ele abordări diferite ale problemei securității dar și obiective și misiuni specifice.

Confruntările asimetrice

Sfârșitul Războiului Rece a marcat trecerea de la războiul convențional bazat pe lupta armată și pe ciocnirea violentă dintre forțe, la o nouă categorie de confruntare și anume războiul sau conflictul asimetric. Lipsa predictibilității și iminența acestui tip de conflict face ca acesta să ridice probleme serioase securității naționale a statului care se află sub agresiune și totodată securității globale în ansamblu.

Orice conflict ia naștere în urma unei stări și situații nonviolente în care două forțe antagonice încearcă să-și impună interesele și obiectivele una asupra alteia. Neînțelegerile și tensiunile care iau naștere din această relație duc la escaladarea crizei și la transformarea în conflict cu acțiuni violente sau chiar în război. Conflictul reprezintă un moment de dezechilibru, o limită a modului în care se desfășoară relațiile dintre cele două forțe, este un proces obiectiv care ar trebui soluționat prin acțiuni nonviolente, dar acesta este doar un deziderat. Războiul este de fapt o formă extremă de soluționare a conflictului care nu ar trebui să devină un obiectiv al statelor, nu ar trebui să fie un mijloc sau o metodă prioritară.

Războiul clasic s-a manifestat de-a lungul timpului în varianta lui modernizată și bazată pe tehnologii de ultimă generație, chiar inedite și ieșite din comun. Nu putem să facem o predicție asupra fizionomiei războiului viitorului, dar credem că acest război asimetric se va caracteriza prin folosirea de către fiecare adversar a unor mijloace diferite, dar fără să caute confruntarea față în față.

Nu putem observa la momentul actual decât că asimetria strategică predomină pe majoritatea planurilor atunci când vorbim despre confruntări violente sau chiar relații internaționale. Acest lucru ne face să fim mai atenți la caracteristicile și modificările care apar în teoria și practica războaielor viitorului. Chiar dacă ne uităm în trecut, nu putem identifica foarte multe situații în care două forțe oponente s-au aflat într-o relație de simetrie, iar dacă acestea sau întâmplat, vom observa că la un moment dat balanța a trebuit înclinată prin asimetrie.

Superioritatea este un principiu al luptei armate, a fost căutată de-a lungul timpului de toți marii conducători de oști pentru a putea deține libertatea decizională și acțională. De asemenea, în momentul în care superioritatea nu a putut fi obținută, deci adversarul este clar mai puternic, conducătorii au căutat situații care să le ofere un avantaj prin care să exploateze asimetria chiar dacă ei se aflau în situația mai puțin favorabilă. „Întreaga artă a războiului se bazează pe înșelătorie. De aceea, dacă ești capabil, simulează incapacitatea; dacă ești activ, simulează pasivitatea. Dacă ești aproape, fă să se creadă că ești departe și dacă ești departe, fă să se creadă că ești aproape. Momește inamicul pentru a-l prinde în capcană; simulează neorânduiala și lovește-l; evită-l acolo unde este puternic. Fă să i se pară că ești în situație de inferioritate și încurajează-l la înfumurare. Nu-l slăbi nicio clipă, hărțuiește-l. Atacă-l când și acolo unde nu este pregătit; acționează când el nu se așteaptă la așa ceva”.

Inițial, conceptul de lupte asimetrice a apărut în 1995 în cadrul doctrinei americane care le identifica precum lupte sau ciocniri între categorii de forțe diferite, cu destinații și misiuni clar diferențiate. Mai apoi, Strategia Militară a SUA a încadrat terorismul, folosirea armelor de distrugere în masă, războiul informațional într-o serie de amenințări asimetrice cu care se confruntă comunitatea internațională. O dată cu trecerea timpului, și aceste forțe din partea cărora veneau astfel de amenințări au fost apte de a aduce acțiuni asimetrice, de aceea, marile puteri ale lumii au fost nevoite să dezvolte mijloace și metode prin care să contracareze căile asimetrice de răspuns ale inamicilor din umbră.

O definiție mai amplă a asimetriei și a confruntărilor asimetrice ar putea fi dată de impactul psihologic pe care acestea îl vizează, impact care să afecteze 36 inițiativa, libertatea de acțiune și voința inamicului. Asimetria se bazează pe forme de luptă surprinzătoare și care să inducă în eroare inamicul. Tacticile și tehnologiile folosite pentru punerea în aplicare și obținerea asimetriei sunt de asemenea foarte bine elaborate și dezvoltate și pot fi utilizate în întregul spectru operațiilor militare. Din punct de vedere contemporan și modern, putem spune că aceste metode sunt netradiționale sau neconvenționale pentru că se bazează pe o mare disproporționalitate între forțe din punctul de vedere al forțelor și mijloacelor folosite.

Scopurile și obiectivele conflictului asimetric

Scopurile politice pe care le-au avut de-a lungul timpului conflictele asimetrice identificate în istorie, din cele mai vechi timpuri și până în prezent sunt:

• încercarea unor state de a-și crește influența politică în anumite regiuni pentru a obține o nouă poziție geostrategică;
• încercarea puterilor care nu dețin resurse naturale foarte bogate de a se impune și de a controla resursele strategice ale statelor care le dețin;
• impunerea și menținerea păcii într-o regiune;
• sporirea capacității țărilor de a participa la apărarea colectivă;
• sporirea influenței unor guverne sau partide politice importante la nivel mondial;
• obținerea independenței unui stat;
• restabilirea ordinii prin intermediul readucerii la viață și promovării valorilor unui stat;
• reimpunerea prin forță a intereselor naționale pe care un stat le-a pierdut din cauza luptelor sau conflictelor interne, etc..

Putem observa că aceste scopuri nu au natură militară, ci politico-strategică, ceea ce este în măsură să definească un conflict asimetric dominat de o serie de pregătiri politice, diplomatice, psihologice, informaționale sau economice. Într-o strânsă relație cu obiectivele strategice pe care le are un conflict asimetric se află și obiectivele acestuia:

• eliberarea unei anumite regiuni și ieșirea ei de sub dominație străină;
• separarea regimurilor dintr-o regiune și constituirea de noi state independente;
• impunerea schimbării guvernelor sau președinților pentru a asigura stabilitatea internă;
• recunoașterea unui egalități etnice sau menținerea acelor diferențe;
• neutralizarea unor personalități care sunt marcante pozitiv sau negativ pentru populația respectivă sau eliberarea unor astfel de personaje;
• obținerea de privilegii și a unor viitoare finanțări sau răscumpărări;
• subminarea sistemului politic al statului țintă și blocarea economiei;
• penetrarea centrelor de greutate care țin de politică sau informarea populației;
• implementarea unor noi sisteme de valori și chiar impunerea lor prin forță;
• realizarea unor rupturi între conducere și populație prin propagandă;
• scăderea atribuțiilor autorităților publice și a forțelor de protecție.

Implicațiile conflictului din Afganistan asupra securității Asiei

Războiul din Afganistan a luat naștere legitim după atacurile de la 11 septembrie 2001, când coaliția proamericană a intervenit în Afganistan sub o formă de reacție imediată la atentatele teroriste și împotriva grupării Al-Qaeda. Talibanii din cadrul acestei grupări își au originea în Afganistan, iar acțiunile acestora au fost premisa implicării NATO începând cu 2003 într-o serie de acțiuni care să „sprijine” țara.

Bazele terorismului islamist au fost puse prin intermediul atentatului din 2001, o nouă formă de extremism răzbunător, o politică totalitară, îndreptată deopotrivă asupra musulmanilor reținuți, care sunt considerați pro-occidentali, și împotriva Occidentului.

Pentru a analiza impactul pe care conflictul din Afganistan l-a avut și îl are asupra Asiei, vom discuta în continuare despre poziția strategică a țării și importanța ei pentru Eurasia. Aceasta „se află la intersecția sub-continentului Indian granița cu Pakistan, cu Orientul Mijlociu – Iran, cu Asia Centrală – Turkmenistan, Uzbekistan și Tadjikistan – și cu China – Coridorul Wakhan Corridor”.

Asia centrală este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA dat fiind faptul că se învecinează cu Rusia, China, India, Pakistan și Iran, pentru că deține de asemenea o cantitate impresionantă de resurse și pentru că gradul ridicat de conflicte etnice conferă instabilitate și vulnerabilitate în această zonă. De la Afganistan la întreaga Asie, spațiul este împărțit între interesele marilor puteri ale lumii – SUA, Rusia și China și a altor actori regionali cu potențial de dezvoltare – India, Pakistan și Iran.

Primul element din cauza căruia fizionomia Asiei s-a schimbat este concurența dintre SUA și Rusia și scopul acestora de a atrage de partea lor statele din timpul Războiului Rece. Un alt element important este reprezentat de atitudinea liderilor naționaliști din Asia care au încercat să dezvolte un anumit grad de sprijin intern pentru ca regiunea să se dezvolte în cadrul unui mediu internațional conflictual. La momentul actual întreg mediul de securitate este caracterizat de o reconfigurare a polilor de putere și a diagramei de relații internaționale, astfel trecându-se de la un sistem mondial bipolar format din SUA și URSS ca mari puteri, la unul multipolar în care crește influența puterilor regionale și aportul acestora la politica internațională.

În urma desfășurării războiului din Afganistan, în Asia au apărut crizele fiscale în economiile mai importante, creșterea gradului de șomaj concomitent cu scăderea forței de muncă, criza apei potabile și a hranei, scăderea veniturilor, incapacitatea de a proteja infrastructurile critice în fața schimbărilor climatice sau a fenomenelor meteorologice extreme, eșecuri guvernamentale din cauza gradului înalt de corupție extins la nivel regional, instabilitate politică regională cu repercusiuni grave în domeniul vieții sociale a indivizilor. Creșterea inechității în Afganistan și economia bazată exclusiv pe export au dus la colapsul economiei țării, iar această atitudine s-a extins pentru toată Asia.

Criza economică din Afganistan se manifestă și caracterizează pe întreg spațiul asiatic, chiar și în zonele mai dezvoltate, din cauza caracterului volatil al piețelor și instabilității acestora care nu pot face față schimbărilor bruște așa cum se întâmplă în industriile democratizate. Criza alimentelor și apei în Afganistan există și în toată Asia și se prevede că va deveni una dintre cele mai mari amenințări pentru că numărul de locuitori din Asia crește haotic, iar resursele sunt consumate în mod nerațional. Acest risc este perceput și din punctul de 68 vedere al Afganistanului pentru că se prevede că până în 2050 populația țării se va dubla.

O altă amenințare cu care se confruntă spațiul asiatic și care a luat naștere și pe baza conflictului din Afganistan este proliferarea armelor de distrugere în masă, o amenințare la adresa securității întregii comunități internaționale.

Statele eșuate din Asia se ierarhizează astfel: Afganistan, Irak, Siria, Yemen, Haiti și Pakistan, apoi Burundi, Myanmar, Coreea de Nord, Bangladesh, Nepal, Timor, care sunt clasificate la alt nivel de alertă. Acestea reprezintă un adevărat factor de risc la adresa securității regionale. Frontierele politice ale statelor din Asia sunt dificil de apărat și nu reprezintă repartiția etnică a populației în regiune, așa cum se întâmplă și în cazul Afganistanului și se manifestă mai apoi la nivel regional. Această problemă legată de etnicitate și de conflictul intern de pe teritoriul Afganistanului sau altor state din Asia, se extinde la nivel regional și caracterizează întreaga Asie, afectând-o din punct de vedere al securității și stabilității.

Concluzii

Situațiile de instabilitate iau naștere din cauza unor tulburări interne care sau transformat în conflicte, a căror cauză a fost de cele mai multe ori una religioasă și etnică sau de natură economică (slabă administrare și sărăcie). Astfel, aceste situații duc la fărâmițarea unor state care aveau inițial un teritoriu și o cultură închegate. Foarte important este să se identifice și momentul în care a luat naștere cauza conflictului. Dacă unele motivații religioase și separatiste își au rădăcinile cu mult timp în urmă, în vechile conflicte duse de stat, altele își găsesc sursa în istoria recentă, ba chiar contemporană și iau naștere în urma modificărilor demografice și etnice care au apar în teritoriu sau din cauza luptei contra globalizării. În momentul în care afirmăm că un anumit stat a atins un grad înalt de globalizare, trebuie să înțelegem și faptul că în cadrul acestuia coexistă mai multe subculturi și ideologii, iar exprimarea viziunii lor etnice și religioase contrare națiunii gazdă, poate duce la izbucnirea unor conflicte.

În ceea ce privește modul în care securitatea Asiei a fost pusă în pericol din cauza conflictului din Afganistan, putem trage o serie de concluzii. Asia este o regiune sensibilă și fragilă din cauza faptului că reprezintă punctul de congruență al multor etnii și civilizații. De asemenea, Asia are legături cu celelalte continente ale lumii, legături predominant economice, care au fost slăbite în momentul în care trupele americane au fost dislocate în Afganistan pentru lupta împotriva terorismului pe care îl adăpostea continentul. Conflictul a destabilizat continentul, ceea ce a reprezentat o miză în plus pentru NATO de a interveni pentru că stabilitatea Asiei este foarte importantă pentru relațiile geo-economice de pe Glob.

Bibliografie

1. https://dexonline.ro/definitie/securitate/definitii, accesat în 20.09.2022;
2. https://www.academia.edu/10612752/Studii_de_securitate_textbook_Ro_Theory_and_practice_of, accesat în 20.09.2022;
3. H. Liddell Hart, Strategia. Acţiunile indirecte, Editura Militară, Bucureşti, 1973, p. 368.
4. Daniel Pipes, Militant Islam Reaches America, Editura WW Norton, 2002;.
5. https://www.academia.edu/10612752/Studii_de_securitate_textbook_Ro_Theory_and_practice_of, accesat în 20.09.2022;
6. Jacques Isnard, Le Monde, analyse La guerre „asymétrique” entre les terroristes et les Etats-Unis;
7. Samuel Huntington, The Soldier and the State. The Theory and the Politics of Civil-Military Relations, Vintage Books, NY, 1957;
8. Subhash Kapila, Afghanistan and Pakistan: Comparative Analysis of Geo-Strategic and Geo-Political Significance, South Asia Analysis Group, Paper no. 3139, 2009;
9. Sun Tzî, Arta războiului, Editura Militară, Bucureşti, 1976;
10. Virgil Ovidiu Pop, Afganistan, țara conflictelor fără sfârșit, Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2014.