România între Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) și Tratatul de Pace de la Paris (10 februarie 1947)

Sintagma „Tratatul de la Trianon” s-a născut în urmă cu 100 de ani, în contextul terminării Primului Război Mondial și impunerii dreptului națiunilor la apărare în Europa dominată multe secole de imperii și feude. Consecința cea mai importantă a Tratatului de la Trianon a fost apariția noilor state independente și reîntregirea celor deja existente după dezintegrarea Austro-Ungariei. Reașezarea prin hotărârea Marilor Puteri a frontierelor între România și Ungaria a stârnit nemulțumiri din partea reprezentanților României, care au fost chemați la Paris doar să asculte și să se conformeze hotărârilor diriguitorilor Europei.

26 martie – Ziua Serviciului Român de Informații

interiorul ţării privind obţinerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor referitoare la ameninţările interne şi externe la adresa siguranţei naţionale.
Ulterior la 29 iulie 1991 a fost emisă Legea nr. 51/1991 privind Siguranţa Naţională a României care stabilea noile ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României şi reglementă prin lege activitarea structurilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.

Ultima redută a Europei: Pot tehnologia și tancurile sale – conduse de ascensiunea României – să apere un continent fără America?

Scripcariu, George V. (2025), Ultima redută a Europei: Pot tehnologia și tancurile sale – conduse de ascensiunea României – să apere un continent fără America?, Intelligence Info, 4:2, 173-178, https://www.intelligenceinfo.org/ultima-reduta-a-europei/   Europe’s Last Redoubt: Can its technology and tanks – led by the rise of Romania – defend a continent without America? Abstract Imagine this: tonight, as Europe sleeps, Russian tanks roll across the Polish border, drones swarm the Baltic skies and cyberattacks cripple Berlin’s network. The United States, distracted … Citeşte mai mult

Frăția Musulmană și Califatul Global

Descrisă în mass-media occidentală ca o mişcare ideologică reformatoare a autocraţiilor din lumea arabă, Frăţia Musulmană a dobândit în ultimii 10 ani o „aureolă” revoluţionară. Această „aureolă” a legitimat „primavara arabă”, valul de anarhie din Nordul Africii şi din Orientul Mijlociu (MENA) iniţiat şi alimentat de Mişcare în anii 2011 și 2012, care a avut ca rezultat îndepărtarea de la putere a regimurilor naţionaliste arabe, proliferarea terorismului şi emergenţa regimurilor islamiste. În tot acest timp, analiştii occidentali au descris Mişcarea drept „islamist moderată”, axată pe grija faţă de  semeni, urmărind crearea ummah (a lumii islamice) prin mijloace de tip soft-power, non-violente, ideologice şi economice.

Între cooperare și competiție: Parteneriatul geopolitic în evoluție dintre Europa și China

Europa și China au o relație complexă care balansează între cooperarea economică cu competiția strategică. Perspectiva unui parteneriat geopolitic mai profund între Uniunea Europeană (UE) și China are implicații semnificative pentru dinamica puterii globale. Acest raport examinează posibilitățile actuale și viitoare de legături mai strânse Europa-China din mai multe perspective – UE, China, Statele Unite și Rusia – și în domenii cheie, inclusiv comerț, securitate, tehnologie, politica climatică și guvernanță globală. Acesta oferă o imagine de ansamblu asupra intereselor și preocupărilor fiecărei părți, susținută de date și studii de caz, pentru a evalua ce ar putea implica un parteneriat consolidat Europa-China pentru ordinea mondială.

O sută șapte ani de contrainformații militare: Esse non videri – A fi dar nu la vedere

Contrainformațiile și securitatea militară reprezintă principalul efort naţional de a contracara acțiunile serviciilor de informații străine, ale grupurilor şi mișcărilor politice controlate din exterior, care, adesea, sunt sprijinite de servicii de informații, începând de la infiltrarea în sinapsele de conducere strategică și operativă ale statului şi stabilirea potențialului de angajare în activități de spionaj în scopul organizării de acţiuni subversive sau de sabotaj.

Serviciile militare de informații și contrainformații românești în războiul de reîntregire națională și recunoașterea internaționala a Marii Uniri (1919-1920)

Construcția, consolidarea și evoluția activității de informații și contrainformații militare românești a parcurs un drum lung, depășind mai multe etape istorice, un drum sinusoidal, presărat cu multe dificultăți de natură conceptuală și organizatorică la capătul căruia urma să se clarifice locul, rolul și misiunile specifice ale acestora în structura organigramei armatei române moderne.

Inteligența competitivă: instrumentul esențial pentru supraviețuirea în afaceri

Într-un mediu de afaceri din ce în ce mai dinamic și mai competitiv, organizațiile caută modalități de a obține un avantaj strategic. Inteligența competitivă reprezintă ansamblul de metode, procese și instrumente prin care o companie colectează, analizează și interpretează informații despre concurenți, piață și tendințele industriei, pentru a susține deciziile manageriale informate și a menține avantajul competitiv. Articolul de față își propune să prezinte conceptul de inteligență competitivă, să evidențieze etapele de implementare, instrumentele folosite, provocările etice și beneficiile pentru organizații.

Implicarea generalului Gabriel Negrei în activitatea Asociației “Ardealul”. Consecințele acestei acțiuni

O personalitate cu o implicare deosebită în cadrul asociației “Ardealul” a fost generalul de divizie  în retragere Gabriel Negrei. Militar emblematic al Armatei Române, generalul Gabriel Negrei pe parcursul unei cariere militare de 36 de ani, a îndeplinit o multitudine de funcții: comandant de regiment și brigadă de artilerie, director al Școlii de Tir și al Școlii de Artilerie, director al Direcției Tehnice în Ministerul de Război, director al Fabricii de Pulberi şi Fulmicoton, profesor de matematici superioare la Şcoala de Ofiţeri şi Şcoala Superioară de Război.

Unele considerații privind protecția datelor personale și securitatea națională în contextul globalizării

Protecția datelor personale și securitatea națională sunt teme interconectate, iar globalizarea aduce atât oportunități cât și provocări în acest domeniu.
Diferitele reglementări naționale privind protecția datelor crează un mediu fragmentat, complicând conformitatea în special pentru companiile internaționale.
Globalizarea a crescut vulnerabilitatea la atacuri cibernetice, care pot amenința atât datele personale, cât și infrastructurile critice ale statelor. Astfel, protecția datelor devine esențială pentru securitatea națională.

1 2 3 4

Articles without specifying another CC license are licensed under CC BY-NC-ND.