Considerații imagologice asupra unui demers jurnalistic. Fotografia-document și semnificațiile actului de comandă în Armata Română

Studiul analizează valoarea documentară și imagologică dobândită de o fotografie realizată la 10 decembrie 2009, în Sala de Marmură a Palatului Cercului Militar Național din București, în contextul aniversării generalului Ion Tutoveanu și la inițiativa jurnalistică a col. dr. Costinel Petrache. Imaginea reunește opt foști șefi ai structurii supreme de conducere militară și permite o lectură retrospectivă a 55 de ani de comandă militară românească. Cercetarea utilizează analiza documentară, contextualizarea istorico-militară și perspectiva imagologică pentru a examina transformarea fotografiei de presă din produs al actualității în document al memoriei instituționale. Sunt evidențiate valoarea documentară, valoarea memorială și capacitatea imaginii de a reprezenta continuitatea actului de comandă dincolo de schimbarea oamenilor, regimurilor politice, doctrinelor și sistemelor de alianță.

Ecosistemul european de cercetare, inovare și achiziții în domeniul apărării. O analiză integrată a instrumentelor DG DEFIS, EDA și DPA Ucraina (2025–2034)

Această lucrare sintetizează arhitectura strategică, financiară și operațională a noilor programe europene dedicate industriei de apărare și tehnologiilor cu dublă utilizare (dual-use), pe baza datelor oficiale furnizate de Direcția Generală Industrie de Apărare și Spațiu (DG DEFIS), Agenția Europeană de Apărare (EDA) și Agenția pentru Achiziții de Apărare (DPA/DOT) din Ucraina.

Maria Rosetti (Mary Grant): O eroină britanică a Revoluției de la 1848 și moștenirea familiei Grant în România

Sfetcu, Nicolae (2026), Maria Rosetti (Mary Grant): O eroină britanică a Revoluției de la 1848 și moștenirea familiei Grant în România, Intelligence Info, 5:1, 49-61, DOI: 10.58679/II36191, https://www.intelligenceinfo.org/maria-rosetti-mary-grant-o-eroina-britanica-a-revolutiei-de-la-1848/   Maria Rosetti (Mary Grant): A British Heroine of the 1848 Revolution and the Grant Family Legacy in Romania Abstract Maria Rosetti, born Mary Grant (1819-1893), was a remarkable personality of the 19th century in the Romanian space. Of English origin (Guernsey Islands), she fully integrated into Romanian society, becoming an “adopted … Citeşte mai mult

Ritualurile și securitatea în perspectivă antropologică. Studiu de caz: discursul Secretarului de Război american, Pete Hegseth în fața ofițerilor la Quantico, septembrie 2025

Petre, Silviu (2025), Ritualurile și securitatea în perspectivă antropologică. Studiu de caz: discursul Secretarului de Război american, Pete Hegseth în fața ofițerilor la Quantico, septembrie 2025, Intelligence Info, 4:4, 23-43, https://www.intelligenceinfo.org/ritualurile-si-securitatea-in-perspectiva-antropologica/   Rituals and Security in Anthropological Perspective. Case Study: Speech by US Secretary of War Pete Hegseth to Officers at Quantico, September 2025 Abstract Security is experienced as securitization according to the much-discussed Copenhagen School, namely as both a speech and factual act through which public authorities define a … Citeşte mai mult

Dimitrie Gusti între utopia lui Francis Bacon, New Atlantis, și Academia Universalis a lui Leibniz

Dimitrie Gusti, figură proeminentă a culturii românești din prima jumătate a veacului XX, după aprofundate studii în Germania și Franța, pune bazele sociologiei românești, militans.  Inițiază cercetarea monografică a satelor și legiferează serviciul social, integrând cercetarea sociologică cu acțiunea practică. Membru și președinte al Academiei Române, Dimitrie Gusti, inspirat de viziunea baconiană a Noii Atlantide și de cea leibniziană a unei Academia universalis, va sugera chiar în Discursul sau de recepție la Academie (1923) o reformă, mai mult utopică, a instituției.

Operația EUFOR Althea din perspectiva dimensiunii militare a securității

Regiunea Balcanilor a fost întotdeauna un teritoriu cu o mare diversitate etnică și religioasă, caracterizat de conflicte istorice între diferite grupuri etnice și naționale. După prăbușirea Imperiului Otoman și Primul Război Mondial, această zonă a fost martora unei fragilități constante a statelor și a unei reconfigurări a frontierelor. Unul dintre cele mai semnificative momente din istoria recentă a regiunii l-au reprezentat Războaiele Iugoslave (1991-1995), un conflict devastator care a dus la sfârșitul Iugoslaviei și apariția mai multor state independente, inclusiv Bosnia și Herțegovina. Operațiunea EUFOR Althea a fost una dintre cele mai complexe intervenții internaționale din perioada post-Război Rece, cu implicații juridice și etice semnificative. Aceste dimensiuni sunt esențiale pentru a înțelege rațiunea operațiunii și provocările cu care se confruntă actorii internaționali în protejarea stabilității și a drepturilor omului într-un context post-conflict.

România între Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) și Tratatul de Pace de la Paris (10 februarie 1947)

Sintagma „Tratatul de la Trianon” s-a născut în urmă cu 100 de ani, în contextul terminării Primului Război Mondial și impunerii dreptului națiunilor la apărare în Europa dominată multe secole de imperii și feude. Consecința cea mai importantă a Tratatului de la Trianon a fost apariția noilor state independente și reîntregirea celor deja existente după dezintegrarea Austro-Ungariei. Reașezarea prin hotărârea Marilor Puteri a frontierelor între România și Ungaria a stârnit nemulțumiri din partea reprezentanților României, care au fost chemați la Paris doar să asculte și să se conformeze hotărârilor diriguitorilor Europei.

O sută șapte ani de contrainformații militare: Esse non videri – A fi dar nu la vedere

Contrainformațiile și securitatea militară reprezintă principalul efort naţional de a contracara acțiunile serviciilor de informații străine, ale grupurilor şi mișcărilor politice controlate din exterior, care, adesea, sunt sprijinite de servicii de informații, începând de la infiltrarea în sinapsele de conducere strategică și operativă ale statului şi stabilirea potențialului de angajare în activități de spionaj în scopul organizării de acţiuni subversive sau de sabotaj.

Serviciile militare de informații și contrainformații românești în războiul de reîntregire națională și recunoașterea internaționala a Marii Uniri (1919-1920)

Construcția, consolidarea și evoluția activității de informații și contrainformații militare românești a parcurs un drum lung, depășind mai multe etape istorice, un drum sinusoidal, presărat cu multe dificultăți de natură conceptuală și organizatorică la capătul căruia urma să se clarifice locul, rolul și misiunile specifice ale acestora în structura organigramei armatei române moderne.

Implicarea generalului Gabriel Negrei în activitatea Asociației “Ardealul”. Consecințele acestei acțiuni

O personalitate cu o implicare deosebită în cadrul asociației “Ardealul” a fost generalul de divizie  în retragere Gabriel Negrei. Militar emblematic al Armatei Române, generalul Gabriel Negrei pe parcursul unei cariere militare de 36 de ani, a îndeplinit o multitudine de funcții: comandant de regiment și brigadă de artilerie, director al Școlii de Tir și al Școlii de Artilerie, director al Direcției Tehnice în Ministerul de Război, director al Fabricii de Pulberi şi Fulmicoton, profesor de matematici superioare la Şcoala de Ofiţeri şi Şcoala Superioară de Război.

1 2 3 4

Articles published according to the current editorial policy