Cristian, Alexandru (2023), “Un nou mediu de securitate”, Intelligence Info, 2:4, 73-77, https://www.intelligenceinfo.org/un-nou-mediu-de-securitate/

A new security environment

Abstract

Security philosophy is an interpretation and a conceptualization of the events that happen at the level of the international system. Some specialists propose an inter-paradigmatic development of international security. The way to better understand the world is through theoretical pluralism, paradigmatic eclecticism, and philosophical understanding of global mechanisms. After the implosion of the bipolar system, of the bicephalic hegemony, the world became unsafe dominated by insecurity. Insecurity is the presence of threats to the state, but also to its components. The new security environment is shaped by centrifugal and centripetal forces.

Keywords: security philosophy, security, international security, hegemony, insecurity, security environment

Rezumat

Filosofia securității este o interpretare și o conceptualizare a evenimentelor ce se întâmplă la nivelul sistemului internațional. Unii specialiști propun o dezvoltare inter-paradigmatică asupra securității internaționale. Calea pentru a înțelege mai bine lumea este pluralismul teoretic, eclectismul paradigmatic și înțelegerea filosofică a mecanismelor globale. După implozia sistemului bipolar, a hegemoniei bicefale, lumea a devenit nesigură dominată de insecuritate. Insecuritatea este prezența unor amenințări la adresa statului, dar și a componentelor sale. Noul mediu de securitate este modelat de forte centrifuge și centripete.

Cuvinte cheie: filosofia securității, securitate, securitatea internațională, hegemonie, insecuritate, mediu de securitate

INTELLIGENCE INFO, Volumul 2, Numărul 4, Decembrie 2023, pp. 73-77
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/un-nou-mediu-de-securitate/
© 2023 Alexandru Cristian. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

Un nou mediu de securitate

Alexandru Cristian[1]

alexandrucristian87@yahoo.com

[1] Universitatea Națională de Apărare „Carol I” / MApN

O interpretare filosofică a securităţii

Filosofia este un domeniu vast cu multe întinderi şi mai multe înţelesuri. A face filosofie înseamnă a gândi. Sistemul internaţional de securitate este gândit şi proiectat de oameni. Filosofia securităţii este o interpretare şi o conceptualizare a evenimentelor ce se întâmplă la nivelul sistemului internaţional.

Hans Georg Gadamer spunea că interpretul unui eveniment trecut e condi­ţionat în evaluarea lui de efectele propriului prezent, aceasta este istoria efectivă (Wirkungsgeschite)^[1]. Un analist politic internaţional poate percepe eve­ni­mente doar cu tiparul mental pe care şi l-a format în zilele noastre. Nu poţi ana­liza puterea Imperiului Persan fără să te raportezi la concepte şi idei contemporane.

Filosofia securităţii poate fi o paradigmă pentru a înţelege mai bine lumea în care trăim. Dominată de mişcări contradictorii, de tensiuni pulsatile, evenimente neaşteptate, istoria contemporană este o provocare pentru orice analist sau teore­tician al sistemului internaţional. Lumea dinamică şi schimbătoare în care trăim impune, aproape zilnic, noi idei şi concepte. Multitudinea aceasta conceptuală împiedică definirea unei noi paradigme la nivel internaţional. Sunt atâtea elemente lipsă, sau în plus, încât este greu să armonizezi şi să construieşti ceva.

Viitorul lumii în care trăim se zbate între două viziuni filosofice, cea a lui Immanuel Kant şi cea a lui Hobbes. Cultura internaţională kantiană este una în care statele liberale vor da curs unor interese diferite faţă de statele dictatoriale dintr-o lume internaţională hobbesiană^[2]. Epistemologic vorbind, lumea este o necunos­cută. Comportamentul fiecărui actor statal poate fi necunoscut.

O paradigmă pentru relaţiile internaţionale este filosofia securităţii care va ajuta la înţelegerea prin concepte filosofice, diverse şi pline de învăţăminte. La începutul secolului al XXI-lea, lumea internaţională este supusă unor transformări sistemice. Aceste transformări pot fi înţelese doar abordând o filosofie optimă. Abordarea filosofică a relaţiilor internaţionale este necesară pentru a înţelege mecanismele globale în prezent, dar şi în viitor.

Noile paradigme de securitate internaţională

Unii specialişti propun o dezvoltare inter-paradigmatică asupra securităţii internaţionale. Realismul, plura­lis­mul liberal, constructivismul social şi structura­lismul au fost curente de gândire importante în istoria relaţiilor internaţionale, unele dintre ele devenind, pentru o scurtă perioadă de vreme, paradigme ale mediului internaţional^[3]. Calea pentru a înţelege mai bine lumea este pluralismul teoretic, ecletismul paradigmatic şi înţelegerea filosofică a mecanismelor globale.

Un nou mediu de securitate

După implozia sistemului bipolar, a hegemoniei bicefale, lumea a devenit nesigură dominată de insecuritate. Insecuritatea este prezenţa unor ameninţări la adresa statului, dar şi a componentelor sale. O problemă este o problemă de secu­ritate atunci când problema în cauză este mai importantă decât o altă situaţie, problema are o prioritate absolută^[4]. Pentru a evita problema trebuie să ne secu­rizăm. În opinia lui Barry Buzan o mişcare de securizare este atunci când există un discurs care explică importanţa problemei. O securizare de succes cu­prinde trei dimensiuni. Prima dimensiune este securizarea ameninţărilor exis­ten­ţiale, a doua desfăşurarea acţiunilor de urgenţă şi a treia încălcarea regulilor asupra relaţiilor dintre unităţi^[5]. Observăm că la Barry Buzan o problemă de securitate este o ameninţare existenţială. În opinia sa încălcarea suveranităţii statale este o problemă esenţială. Suveranitatea este lipsa ameninţării de orice fel, ameninţarea care pune la îndoială recunoaşterea, legitimitatea sau autoritatea guvernamentală este un atac direct asupra suveranităţii statale^[6].

Noul mediu de securitate este modelat de forţe centrifuge şi centripete. Centrul se strânge în jurul unei lumi dezvoltate, periferia se dispersează, glo­ca­lizare. Barry Buzan consideră că pentru a prezerva securitatea internaţională tre­buie să securizăm complexele de securitate. Abordarea este una completă şi apro­fundată până la cele mai mici componente ale sistemului internaţional. Securitatea trebuie abordată în opinia Şcolii de la Copenhaga de jos în sus şi in­vers. O abor­dare totală, comprehensivă şi unitară.

Complexul de securitate este un grup de state ale căror percepţii, preo­cu­pări majore de securitate sunt atât de interconectate încât problemele lor de secu­ritate internaţională nu pot fi analizate sau rezolvate independent^[7]. Subsiste­mele asigură stabilitatea întregului sistem. Sistemul este fragil din interior nu din exte­rior. Conform concepţiilor lui Buzan cheia rezolvării securităţii este pre­zer­varea şi păstrarea securităţii complexelor de securitate şi a subsistemelor componente.

Trei factori ajută la securizarea unui sistem de securitate. Primul factor este asigurarea unităţii, diferenţele sau discrepanţele trebuie să dispară astfel vor dispărea clivajele regionale. Al doilea factor este stabilirea tiparelor de amiciţie sau inamiciţie. Al treilea factor este distribuirea puterii între principalele unităţi ale complexului de securitate^[8].

Un complex de securitate trebuie integrat complet pentru a evita rupturi sau tensiuni. Distribuirea puterii este foarte importantă pentru a nu apărea nemulţumiri sau împotriviri faţă de politica unitară. Unitate, echitate şi o împărţire egală a resurselor de putere, de aceste lucruri are nevoie un complex de securitate ca să funcţioneze.

Stabilitatea complexelor de securitate este fundamentul pentru a asigura stabilitatea întregului sistem internaţional. Sistemul internaţional de securitate în prezent se caracterizează prin apariţia unor ameninţări asimetrice, creşterea cri­minalităţii transfrontaliere, creşterea violenţei structurale, nerespectarea Tratatului de Neproliferare Nucleară. În absenţa unui „jandarm al lumii”, sistemul interna­ţional de securitate devine un sistem internaţional de insecuritate. Comunitatea euroatlantică generatoare de securitate trebuie să devină o comunitate generatoare de resurse importante pentru a genera securitate şi în alte zone ale lumii.

Un alt proces demn de semnalat este ghetoizarea marilor oraşe sau apariţia noului proletariat. Favelele din America Latina, bidonville-urile din India, comu­nităţile închise din Africa de Sud sunt forme ale creşterii sărăciei şi inegalităţilor. În mahalalele globale se găseşte un nou mod de viaţă improvizat, grupări crimi­nale, grupuri religioase fundamentaliste unite de un lider carismatic până la germenii unei noi forme de organizare socialistă^[9].

Pericolul enclavizării sărăciei în zone urbanizate este un pericol real în noul mediu internaţional de securitate. Creşterea violenţei urbane duce la destabilizarea întregului stat. După logica lui Buzan, orice ameninţare care poate să destructureze părţi componente ale sistemului, poate reuşi implozia sistemului. Slavoj Zizek concluzionează că, dacă în secolul XX misiunea principală a fost suscitarea con­ştiinţei politice a imenselor populaţii rurale din Africa şi Asia, rolul secolului XXI va fi să politizeze (să organizeze şi să disciplineze) „masele destructu­rate” ale locuitorilor mahalalelor.

Noul mediu internaţional de securitate este caracterizat prin heterogenitate, heteroclitate, vulnerabilităţile, riscurile şi ameninţările pot oricând produce daune ireversibile securităţii internaţionale. Securizarea sistemului depinde de conşti­en­tizarea acestor pericole şi eficientizarea mişcărilor de securizare.

Bibliografie

• [1] Giovanna Borradori, op.cit., p. 85.
• [2] Jill Steans, Lloyd Pettiford, colaborare Thomas Diez, op.cit., p. 230.
• [3] Ibidem, p.232.
• [4] Barry Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde, op.cit., p.45.
• [5] Ibidem, pp. 46-47.
• [6] Ibidem, p.42.
• [7] Ibidem, p.27.
• [8] Ibidem, p.29.
• [9] Slavoj Zizek,  Despre mahalalele globale – Un nou proletariat, disponibil online la:  http://www.criticatac.ro/ 8856/despre-mahalalele-globale-un-nou-proletariat/, accesat la 28.02.2014.