Analiza actului de la 23 August 1944 prin prisma activității și rolului Serviciului Special de Informații (SSI)

Tiberiu Tănase dr în istorie

De ce consider actul de la 23 August ca fiind un eveniment pozitiv?

Salvarea ființei statale și scurtarea războiului:
Decizia de la 23 August a fost un act de responsabilitate națională și curaj politic. Ieșirea României din alianța cu Axa a prăbușit frontul german în Sud-Estul Europei și a salvat armata română de la o distrugere totală pe linia fortificată Focșani–Nămoloasa–Galați.
Recuperarea Transilvaniei de Nord:
Un argument central pe care il susțin este că prin întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste, România a creat premisa juridică și militară directă pentru anularea Dictatului de la Viena și reîntregirea graniței de vest.
Decizie bazată pe interes național, nu pe servilism:
Respingem teza istoriografiei comuniste care atribuia meritele Partidului Comunist, arătând că a fost o acțiune a factorilor naționali legitimi: Regele Mihai I, Armata și SSI – serviciul de informații al statului.

De ce apreciază rolul SSI

Iată principalele puncte și concluzii din lucrările mele privind acest eveniment istoric:

O planificare minuțioasă, nu un act ad-hoc

Pregătirea în secret: În lucrările mele (precum studiile dedicate SSI și mărturiilor lt.-col. Traian Borcescu), argumentez că acțiunea de la 23 August 1944 nu a fost un gest spontan, improvizat, ci rezultatul unui plan meticulos elaborat de opoziție și factorii militari/militari din jurul Palatului Regal.
Implicarea structurilor de contrainformații:
Trebuie subliniate faptele care arată că din timp, cadre cheie din Secția a II-a Contrainformații a SSI (în special prin Traian Borcescu) au fost cooptate în conspirarea și pregătirea marii lovituri, acționând chiar fără știrea directorului general de atunci al SSI, Eugen Cristescu.

în principal pe Memoriul de activitate al lt. col. Traian Borcescu, care îndeplinea funcția de șef al Secției a II-a Contrainformații din cadrul Serviciului Special de Informații (SSI).

Pentru a demonstra că nu a fost o acțiune ad-hoc,aducem următoarele argumente:

Cooptarea anticipată a ofițerilor de contrainformații: Cu câteva luni înainte de momentul propriu-zis, lt. col. Traian Borcescu a fost chemat la Marele Stat Major, unde i s-a solicitat în mod direct cooperarea pentru pregătirea momentului în care avea să se producă marea cotitură în politica și strategia militară a statului român.
Acțiunea s-a desfășurat într-un secret total față de conducerea SSI: Această planificare și atragere a lui Borcescu în rândul conspiratorilor s-a făcut ințial fără știrea lui Eugen Cristescu ( dar care a aflat ) , care era directorul general al SSI la acea vreme.
Implicarea directă a structurii de securitate: Din poziția sa de lider al structurii SSI care avea ca atribuții cunoașterea și combaterea fenomenelor ce puteau afecta stabilitatea și ordinea internă în timp de război, ofițerul Borcescu a fost un participant direct la acțiunea de pregătire a actului.
Cunoașterea prealabilă a pașilor operativi: Ca dovadă clară a existenței unui plan stabilit din timp, în însăși dimineața zilei de 23 august 1944, Traian Borcescu a fost informat cu privire la cursul exact pe care aveau să îl ia evenimentele.

Măsurile operative decisive din noaptea de 23/24 August

Neutralizarea transmisiunilor germane:
De subliniat modul în care SSI a executat imediat operațiunea de deconectare a legăturilor telefonice folosite de comandamentele germane din București și din țară, paralizând capacitatea de reacție și coordonare a Wehrmacht-ului.
Prevenirea acțiunilor de spionaj: Structurile SSI au lichidat și blocat rapid rețelele informative germane de pe teritoriul românesc, ale căror structuri le cunoșteau deja, împiedicând trupele germane să primească date esențiale din teren.

Deci , privind acțiunile Serviciului Special de Informații (SSI) de la 23 August 1944, putem evidenția un set clar de măsuri contrainformative și tehnico-operative prin care rețelele germane au fost neutralizate și împiedicate să culeagă sau să transmită date esențiale. Lichidarea și prevenirea spionajului german au fost executate direct sub coordonarea Secției a II-a Contrainformații (condusă de lt.-col. Traian Borcescu) prin următoarele mijloace:

Cunoașterea prealabilă și cartografierea rețelelor germane (Abwehr și SD)

Parteneriatul monitorizat: În timpul alianței, SSI-ul colaborase formal cu serviciul secret al armatei germane (Abwehr) și cu serviciile de securitate ale SS-ului (Sicherheitsdienst – SD). Tiberiu Tănase subliniază că organele române de contrainformații cunoșteau îndeaproape structurile, sediile, punctele de emisie, canalele de legătură și agenții principali germani de pe teritoriul României.
Activarea planurilor de neutralizare: Datorită pre-planificării, la semnalul de la Palat, Secția de Contrainformații a activat instant fișele operative și a trecut la interceptarea și izolarea cadrelor germanice din rezidențele informative.

Tăierea liniilor de transmisii și orbirea informațională

Preluarea nodurilor telefonice și de radio: Una dintre principalele măsuri operative executate de SSI în noaptea de 23/24 august a fost decuplarea fizică și blocarea canalelor de transmisiuni folosite de germani.
Isolarea Misiunii Militare Germane: Posturile de transmisie ale Comandamentului German din București (coordonate de generalul Alfred Gerstenberg) și liniile de legătură cu cartierele generale din Berlin sau de pe front au fost izolate. În acest fel, spionii sau reprezentanții germani din teritoriul românesc nu au mai putut raporta în timp util situația reală și amploarea loviturii de stat.

Arestarea și reținerea cadrelor de spionaj germane

Raiduri asupra sediilor operative: Unitățile de contrainformații, acționând în strânsă legătură cu Marele Stat Major și Comandamentul Militar al Capitalei, au participat la blocarea și securizarea sediilor în care funcționau misiunile germane de informații.
Neutralizarea elementelor din teritoriu: În principalele zone strategice (Prahova/zona petroliferă, Constanța/Marea Neagră, granițele de vest), rețelele clandestine germane care trebuiau să transmită rapoarte de analiză au fost rapid identificate și reținute de structurile de contrainformații ale SSI și ale Jandarmeriei.

Blocarea acțiunilor de diversiune și de racolare de noi agenți

Supravegherea coloanei a V-a: SSI a trecut la blocarea preventivă a potențialilor colaboratori locali sau etnici germani care ar fi putut constitui o „coloană a V-a” sub comanda SD-ului.
Anularea operațiunilor de sabotaj: Prin ridicarea preventivă a agenților germani de diversiune, au fost împiedicate încercările de aruncare în aer sau sabotare a infrastructurii critice (poduri, sonde de petrol, rafinării, noduri feroviare) înainte ca armata germană să poată organiza o ripostă ordonată.

Efectele ulterioare și sovietizarea SSI

Intervenția brutală a sovieticilor: procesul de preluare a controlului sovietic asupra României nu s-a datorat unor erori ale cadrelor de informații române, ci deciziilor politice globale și recunoașterii U.R.S.S. ca mare putere în zonă.
Afectarea structurilor: Deja din septembrie 1944, Comandamentul Sovietic a început să intervină brutal în funcționarea SSI (sigilarea aparatelor de radio, paralizarea legăturilor externe și arestarea cadrelor care activaseră pe Frontul de Est), demontând treptat structura clasică de intelligence din perioada interbelică și de război.

Perspectivă sintetică:

De subliniat rolul important al SSI !

Toate acțiuni de neutralizare s-au derulat rapid și cu un grad ridicat de eficiență tocmai pentru că SSI – prin structura de contrainformații a lui Traian Borcescu – nu a fost luat prin surprindere. Serviciul a executat un plan pregătit din timp, prin care spionajul german a rămas „fără ochi și fără urechi” pe teritoriul românesc în primele ore critice ale schimbării de alianță.

În viziunea mea , 23 August 1944 reprezintă un act de curaj politic și militar fondat pe o colaborare strânsă și tehnică între Rege, armată și elementele patriotice din cadrul serviciului Special de Informații secret (SSI), dar ale cărui consecințe democratice au fost ulterior anulate de ocuparea țării de către Armata Roșie.

Dr. Tiberiu Tănase, istoric și analist de informații specializat în Intelligence dar și în istoria serviciilor secrete românești, redactor al revistelor Studii și Comunicări , Intelligence Info , Cunoasterea Stiitifică, Index Academic, director al Institutului pentru Studii de Intelligence și Analiză Strategică

Biblliografie

Studii și articole academice de specialitate

Tănase, Tiberiu; Lucinescu, Ioan Codruț — „Mărturii importante despre momentul 23 august 1944”, în revista Intelligence Info, vol. 1, nr. 2, 2022, pp. 59-64. (Focalizat pe Memoriul lt.-col. Traian Borcescu și argumentarea caracterului planificat, nu ad-hoc, al evenimentului).
Tănase, Tiberiu — „Puncte de vedere privind activitatea Serviciului Special de Informații după 23 august 1944”, în revista Intelligence Info, vol. 1, nr. 2, 2022, pp. 73-89. (Analizează destrămarea structurii SSI de către sovietici și demersurile de preluare a conducerii de către Traian Borcescu și Victor Siminel).
Tănase, Tiberiu — „Serviciul Special de Informaţii după 23 August 1944”, publicat în revista Art-emis, septembrie 2018.
Tănase, Tiberiu — „Condamnarea lui Eugen Cristescu – fost director al S.S.I. – pentru «crimă de război şi dezastrul ţării»”, publicat în revista Art-emis, octombrie 2018. (Tratează destinul conducerii SSI după 23 August).
Tănase, Tiberiu — „SSI în timpul celui de-al II-lea Război Mondial – adaptarea la condițiile de război”, în revista Historia, nr. 80, august 2008, pp. 32-38.

Volume și monografii (cu secțiuni/capitole dedicate)

Tănase, Tiberiu — Legionarism vs. Comunism. Considerații privind raporturile dintre Mișcarea Legionară și Partidul Comunist Român în perioada 1941-1945, Editura Universul Academic, București. (Tratează reconfigurarea forțelor politice, infiltrarile din serviciile de securitate și mișcările politice românești declanșate de actul de la 23 August 1944).
Tănase, Tiberiu — Fețele umbrei. Istoria serviciilor secrete românești, editat de Asociația Română de Cadre în Rezervă și în Retragere din Serviciul Român de Informații (co-autor / contributor pe capitolele referitoare la SSI în WWII și tranziția post-1944).

Surse de arhivă

În analizele sale privind 23 August, Tiberiu Tănase citează și valorifică în mod direct fonduri arhivistice speciale:

Arhivele Naționale ale României (ANR) – Fondul Manuscrise, Memoriul de activitate al lt.-col. Traian Borcescu.
Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) – Dosarele de anchetă ale cadrelor SSI (Eugen Cristescu, Traian Borcescu, Victor Siminel) post-23 August 1944.