Despre evoluția conceptului de securitate. Principalele școli de gândire

Duțu, Marian-Cătălin (2026), Despre evoluția conceptului de securitate. Principalele școli de gândire, Intelligence Info, 5:2, 117-124, DOI: 10.58679/II57375, https://www.intelligenceinfo.org/despre-evolutia-conceptului-de-securitate-principalele-scoli-de-gandire/   On the Evolution of the Concept of Security. The Main Schools of Thought Abstract The paper explores the evolution of the concept of security from the perspective of the main schools of thought in security studies, with a particular focus on the contributions of the Copenhagen School and the expansion of security analysis beyond the military sphere. The purpose of … Citeşte mai mult

Forțele de rezervă în strategia de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic după 2022

Prezentul articol analizează transformarea fundamentală a rolului forțelor de rezervă în cadrul arhitecturii de securitate a NATO, cu un accent specific pe Flancul Estic, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă în februarie 2022. Studiul explorează trecerea doctrinară de la „descurajarea prin represalii” la „descurajarea prin interdicție” (deterrence by denial), evidențiind modul în care noul Model de Forțe al NATO (NATO Force Model – NFM) integrează rezervele naționale pentru a asigura o masă critică și o profunzime strategică necesară apărării colective în cazul unui conflict de înaltă intensitate. Analiza investighează lecții operaționale precum necesitatea reconstituirii rapide a forței, utilizând date recente privind ratele de atriție din 2024-2025, și implementarea sistemelor de fortificații inteligente, precum scutul digital Eastern Sentry. Un spațiu amplu este dedicat studiului de caz al Poloniei și recomandărilor strategice pentru România. În cazul României, articolul evaluează implementarea Legii 5/2026 privind serviciul militar voluntar în termen și lecțiile extrase din exercițiul de mobilizare Mobex 2025. Concluziile subliniază că rezervele au încetat să mai fie o resursă periferică, devenind un pilon central al strategiei de descurajare și apărare, necesar pentru susținerea rezilienței societale pe termen lung.

Menținerea păcii și sistemul internațional

Recenzia cărții: Norrie MacQueen (2006). Peacekeeping and the International System, Editura Routledge. Lucrarea lui Norrie MacQueen a apărut în anul 2006, la Editura Routledge, este structurată pe 11 capitole și conține un număr de 290 de pagini. Lucrarea se încadrează în domeniile științifice relații internaționale și studii de securitate.

Informațiile – Între surpriza militară și cea politică

Dezbaterile de idei despre surprindere – în mod predominant, surpriza militară strategică – au produs o abundentă literatură de specialitate, dar și o cantitate apreciabilă de explicații relativ la eșecurile trecute, fără să se ajungă însă la unele concluzii, care să îmbunătățească teoriile în domeniu.  Aprofundând analiza pe diferite domenii de manifestare, surprinderea, în general, este considerată un important factor de modificare a raportului de forțe și se argumentează că acțiunile prin surprindere au drept scop paralizarea voinței și a capacității adversarului de a opune rezistență organizată, împiedicarea acestuia să ia contramăsuri oportune și eficiente, pentru ca, în final, să-l oblige să accepte lupta în condiții dezavantajoase.

Puncte de vedere privind tipologia serviciilor de intelligence din unele state ale NATO

Serviciile de informații interne, externe și militare, serviciile de securitate și alte departamente de informații și protecție realizează cunoașterea, prevenirea, contracararea sau înlăturarea, după caz, a amenințărilor la adresa securității naționale. În asigurarea stării de securitate, un rol fundamental îl reprezintă cunoașterea disfuncționalităților, vulnerabilităților, factorilor de risc, amenințărilor și pericolelor la adresa acesteia, care se realizează prin identificarea/transmiterea de către alte organe competente, a priorităților informaționale, căutarea și obținerea de informații Pentru securitate, analiza/prelucrarea acestora și transmiterea/diseminarea acestora către factorii de decizie împuterniciți din punct de vedere legal pentru prevenirea și contracararea deciziilor. Acest obiectiv se realizează prin acțiunile operative specifice structurilor de informații, instituțiilor statului, integrate organic în administrația statului, pe baza unui suport juridic adecvat, a responsabilității depline a autorităților politice și a controlului parlamentar.

Serviciul Britanic de Informații în România (1916 – 1950)

Recenzia cărții: Sorin Aparaschivei (2021). Serviciul Britanic de Informații în România (1916 – 1950). Editura Militară, București, ISBN: 9789733212003. Despre acțiunile de ansamblu ale British Intelligence Service (Serviciul britanic de informații n.a), dar care mai conține organizarea și evoluția Serviciului Român de Informații și contrainformații, care pentru această perioadă s-a aflat în strânsă relație de colaborare și schimbare cu omologii britanici, chiar și în momentele în care România și Marea Britanie se aflau în tabere adverse.

Domeniul nuclear – O nouă paradigmă a Relațiilor Internaționale

Securitatea internațională a fost afectată încă de la începutul secolului al XX-lea de un nou domeniu care avea să revoluționeze legile războiului. Pe lângă nivelul militar, domeniul nuclear a creat schimbări atât din punct de vedere social, cât și politic, datorită puterii exercitate prin deținerea unui arsenal nuclear, care asigură putere și stabilitate. Evenimentele istorice care au implicat și componenta nucleară au pus în pericol umanitatea, motiv pentru care armelor nucleare li se acordă în continuare o atenție sporită internațională, atât în ceea ce privește legislația, tratatele internaționale, cât și observarea directă a Organizației Națiunilor Unite, prin Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Analistul în „intelligence” și rolul său de „filtru al informațiilor”

Astăzi, mai mult ca oricând, tot mai multe date şi informaţii circulă prin tot mai numeroase canale de informare. Abundenţa datelor de care dispunem astăzi impune o tratare realistă: o mare parte din informaţii sunt redundante, iar multe dintre acestea sunt nefolositoare beneficiarilor. Analistul în „intelligence” are rolul de „filtru al informaţiilor” pentru factorii de decizie care operează cu un volum mare de informaţii. În aceste condiţii, se pune întrebarea cine furnizează informaţii exacte, valoroase şi oportune, şi cine prezintă ştiri sau evenimente fără valoare fără a le plasa în context, fără a le interpreta rolul.

Intelligence-ul românesc

Recenzia cărții: Ovidiu Boureanu și Petru Ștețcu (2021) Inteligence-ul românesc – trecut, prezent și viitor. Coordonatori: Stan Petrescu și Tiberiu Tănase. Editura Concordia, ISBN 978-606-627-173-8, Manualul intitulat Inteligența românească – trecut, prezent și viitor acoperă o vastă problemă a inteligenței românești desfășurată în cele mai grele perioade ale istoriei noastre naționale, de la teorie la practică. Se arată că autorii vor atrage curiozitatea atât a profesioniștilor din domeniu, cât și a celor din afară către acesta.

1 2 3 4

Articles without specifying another CC license are licensed under CC BY-NC-ND.