Geopolitical Realities and Digital Futures: Technological Challenges and Opportunities for the European Union

The European Union (EU) faces significant technological challenges and opportunities within the current geopolitical landscape, characterized by heightened international competition, strategic alliances, and growing concerns about economic security. The EU has always strived to create a unified, technologically advanced society that embraces innovation and efficiency. Technological resources are crucial for stimulating economic growth, improving the quality of life, and maintaining global competitiveness. However, achieving such goals within a multi-state political entity like the EU brings distinct challenges and opportunities.

Comunitatea de informații între necesitate și speranță

Mai în glumă mai în serios lucrătorii din activitatea de informaţii afirmă cu nonşalanţă că ei exercită „cea mai veche meserie din lume” şi, pentru acoperire,  fac recurs la istorie unde se vorbeşte că, înainte de a o întâlni pe Eva, Adam a trebuit să se informeze asupra locului unde se afla aceasta.
Cine culege informaţiile, cui sunt adresate, de unde provin acestea, după ce criterii sunt adunate şi transmise, ce poate să funcţioneze greşit în tot acest proces şi ce prejudicii s-ar crea din această cauză ?

Citirea tăcerii: Cum limbajul nevăzut scrie adevărul în operațiunile de inteligență

În spatele ușilor închise ale operațiunilor de inteligență, adevărul rareori se rostește. De cele mai multe ori, se ghicește. Nu în cuvinte, ci în pauze. În modul în care cineva își evită privirea, își încordează umerii sau respiră mai apăsat la o întrebare banală. În aceste detalii începe și se încheie o bună parte din arta culegerii de informații.
Serviciile de informații din întreaga lume s-au sprijinit mereu, în mod discret dar decisiv, pe această artă: comunicarea nonverbală. Atunci când cineva are tot interesul să mintă, limbajul corpului – de cele mai multe ori – spune adevărul.

O nouă viziune asupra locului și rolului securității economice în ecuația securității naționale

În contextul conflictului din bazinul Mării Negre se ridică într-un mod tot mai acut problema securității cu toate aspectele sale, dintre care o latură foarte importantă este fără nicio îndoială, cea economică. Deși lucrarea de față nu urmărește să propună vreun nou model de organizare a sistemului național de securitate, soluțiile pe care le sugerăm noi fac trimitere directă la sistemul național de securitate și la conceptul de securitate națională. Lucrarea de față caută, de fapt, să identifice noi maniere de abordare a problemei securității naționale, ținând cont de tendințele globale de evoluție în contextul conflictual din acest moment.

Schimbări în mediul de securitate eurasiatic

Articolul analizează dinamica mediului de securitate din spațiul eurasiatic, cu accent pe regiunea Asiei Centrale și a bazinului Mării Caspice, în contextul transformărilor geopolitice și geoeconomice actuale. Lucrarea evidențiază importanța strategică a regiunii, atât din punct de vedere al resurselor naturale, cât și al poziției sale de confluență între culturi, civilizații și interese globale. Se identifică principalii actori – activi și pasivi – care influențează echilibrul de putere regional, se conturează axele geopolitice dominante, dar și faliile de conflict cu potențial destabilizator. Regiunea este prezentată ca un spațiu dinamic, imprevizibil, cu potențial de a genera puteri regionale emergente, dar și de a deveni epicentrul unor crize viitoare.

România între Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) și Tratatul de Pace de la Paris (10 februarie 1947)

Sintagma „Tratatul de la Trianon” s-a născut în urmă cu 100 de ani, în contextul terminării Primului Război Mondial și impunerii dreptului națiunilor la apărare în Europa dominată multe secole de imperii și feude. Consecința cea mai importantă a Tratatului de la Trianon a fost apariția noilor state independente și reîntregirea celor deja existente după dezintegrarea Austro-Ungariei. Reașezarea prin hotărârea Marilor Puteri a frontierelor între România și Ungaria a stârnit nemulțumiri din partea reprezentanților României, care au fost chemați la Paris doar să asculte și să se conformeze hotărârilor diriguitorilor Europei.

26 martie – Ziua Serviciului Român de Informații

interiorul ţării privind obţinerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor referitoare la ameninţările interne şi externe la adresa siguranţei naţionale.
Ulterior la 29 iulie 1991 a fost emisă Legea nr. 51/1991 privind Siguranţa Naţională a României care stabilea noile ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României şi reglementă prin lege activitarea structurilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.

Ultima redută a Europei: Pot tehnologia și tancurile sale – conduse de ascensiunea României – să apere un continent fără America?

Scripcariu, George V. (2025), Ultima redută a Europei: Pot tehnologia și tancurile sale – conduse de ascensiunea României – să apere un continent fără America?, Intelligence Info, 4:2, 173-178, https://www.intelligenceinfo.org/ultima-reduta-a-europei/   Europe’s Last Redoubt: Can its technology and tanks – led by the rise of Romania – defend a continent without America? Abstract Imagine this: tonight, as Europe sleeps, Russian tanks roll across the Polish border, drones swarm the Baltic skies and cyberattacks cripple Berlin’s network. The United States, distracted … Citeşte mai mult

Frăția Musulmană și Califatul Global

Descrisă în mass-media occidentală ca o mişcare ideologică reformatoare a autocraţiilor din lumea arabă, Frăţia Musulmană a dobândit în ultimii 10 ani o „aureolă” revoluţionară. Această „aureolă” a legitimat „primavara arabă”, valul de anarhie din Nordul Africii şi din Orientul Mijlociu (MENA) iniţiat şi alimentat de Mişcare în anii 2011 și 2012, care a avut ca rezultat îndepărtarea de la putere a regimurilor naţionaliste arabe, proliferarea terorismului şi emergenţa regimurilor islamiste. În tot acest timp, analiştii occidentali au descris Mişcarea drept „islamist moderată”, axată pe grija faţă de  semeni, urmărind crearea ummah (a lumii islamice) prin mijloace de tip soft-power, non-violente, ideologice şi economice.

Între cooperare și competiție: Parteneriatul geopolitic în evoluție dintre Europa și China

Europa și China au o relație complexă care balansează între cooperarea economică cu competiția strategică. Perspectiva unui parteneriat geopolitic mai profund între Uniunea Europeană (UE) și China are implicații semnificative pentru dinamica puterii globale. Acest raport examinează posibilitățile actuale și viitoare de legături mai strânse Europa-China din mai multe perspective – UE, China, Statele Unite și Rusia – și în domenii cheie, inclusiv comerț, securitate, tehnologie, politica climatică și guvernanță globală. Acesta oferă o imagine de ansamblu asupra intereselor și preocupărilor fiecărei părți, susținută de date și studii de caz, pentru a evalua ce ar putea implica un parteneriat consolidat Europa-China pentru ordinea mondială.

1 2

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.