Rolul informaţiilor într-o societate democratică

Mondializarea relațiilor umane în toate domeniile, dezvoltarea rapidă a mijloacelor de comunicare, noile tehnici și evoluția științei, dezvoltarea și consolidarea instituțiilor democratice, interdependența progresivă a statelor și apariția unor noi manifestări ale puterii economice, de multe ori pe căi ilicite, cu consecințe politice și sociale, au condus la o transformare a instituțiilor publice, atât interne, cât și internaționale. Ambele planuri se află în permanentă evoluție și se condiționează reciproc. În acest context, serviciile de informații cu atribuțiuni în planul securității naționale și internaționale dobândesc o nouă dimensiune și se confruntă cu provocări inedite.

Ortodoxia rusă între politică și evanghelie

Creștinismul reprezintă una din cele trei mari religii monoteiste ale lumii ca număr de aderenți, aflându-se cu mult înaintea iudaismului și islamului, născându-se, istoricește vorbind, în prima jumătate a secolului I, când un mic grup de evrei palestinieni l-au identificat pe Mesia cu nimeni altul decât Isus Hristos din Nazaret. De-a lungul a două milenii de existență, creștinismul a evoluat și s-a extins în lume pe spații largi fiind, totodată, însoțit de stări de tensiune, crize, războaie religioase, schisme și conflicte de natură teologică, fapt ce a avut drept consecință apariția mai multor biserici distincte.

Începuturile serviciilor de informații – Orientul Apropiat antic, Persia, Grecia, Roma, Bizanț, Imperiile musulmane arabe, Imperiul Mongol, China, Cnezatul Moscovei

Recenzie: Francis Dvornik: Începuturile serviciilor de informații – Orientul Apropiat antic, Persia, Grecia, Roma, Bizanț, Imperiile musulmane arabe, Imperiul Mongol, China, Cnezatul Moscovei, Meteor Press, 2021

The impact of DoS (Denial of Service) cyberattacks on a Local Area Network (LAN)

În cadrul acestui articol voi evidenția un modus operandi al hackerilor care lansează atacuri cibernetice de tip Denial of Service (DoS). Voi arăta teoretic cum pot fi realizate atacurile CAM Overflow și TCP SYN Flood, utilizând Kali Linux, o distribuție de Linux utilizată de criminalii cibernetici pentru a putea lansa atacuri de tip MitM (Man-in-the-Middle), atacuri DoS, observarea traficului dintr-o rețea de calculatoare etc. Hackerii pot afecta funcționarea dispozitivelor din rețeaua locală a unei organizații (server, router, switch etc.) prin trimiterea a mii de pachete/secundă către dispozitivul țintă. CAM Overflow este un atac prin care un hacker urmărește să supra-aglomereze tabela CAM a unui switch cu adrese MAC, iar TCP SYN Flood este un atac care poate fi lansat împotriva unui server din rețeaua de calculatoare.

Retrospectivă istorică privind începuturile activităţii de informaţii pe teritoriul românesc

Din punct de vedere  politic, Ţările Române îşi  stabilizează situaţia internă. În plan extern,  reuşesc să-şi îmbunătăţească relaţiile cu alte state şi în primul rând, cu cele  vecine. În plan intern, domnitorii întreprind măsuri  organizatorice inspirate şi utile. De reţinut în acest sens,  preocupările  Constante ale lui Şerban Constantin, Constantin Cantemir şu Constantin Brâncoveanu în  privinţa îmbunătăţirii funcţionalităţii şi a  modernizării  serviciilor secrete.

Relevanța pentru viitor a unei noi întâlniri: Teheran 2

Istoricii știu că întâlnirea de la Teheran din 1943 a schimbat cursul celui de-Al Doilea Război Mondial (noi numim această întâlnire epocală pentru secolul al XX-lea, Teheran 1). Prima Conferință de la Teheran s-a desfășurat între 28 noiembrie și 1 decembrie 1943 și a fost organizată pentru punerea la punct a unor probleme de importanță vitală pentru mersul celui de-Al Doilea Război Mondial și organizarea lumii postbelice, ca urmare a marilor victorii aliate din cursul anului 1943. A fost prima întâlnire a “Celor Trei Mari”: Franklin Delano Roosvelt, Winston Churchill și Iosif Vissarionovici Stalin. Pe 19 iulie 2022 s-a desfășurat întâlnirea Teheran 2… Anii următori ne vor spune dacă și întâlnirea Teheran 2 a marcat cursul actual al schimbărilor din lume! Noi subliniem că DA!

Dincolo de Ucraina: noua geopolitică a economiei verzi

Războiul din Ucraina a remodelat fundamental politica marilor puteri și economia globală. Iată ce înseamnă asta pentru tranziția verde. Invazia rusă a Ucrainei este deja un dezastru umanitar, aducând suferință și haos pentru milioane de oameni. De asemenea, a remodelat fundamental politica marilor puteri și economia globală, aproape peste noapte. Apărută pe fundalul unei Chine în ascensiune, a unor variante de COVID renăscute, a piețelor nervoase de energie și a superputerii SUA din ce în ce mai ineficientă, criza din Ucraina a evidențiat un lucru clar: ne aflăm într-o nouă realitate geopolitică, în care vechile platitudini și politici nu se mai aplică. În acest context, necesitatea unui angajament dublat față de valorile unei tranziții economice ecologice incluzive, durabile și sigure este mai puternică decât oricând. Dar cum putem naviga în aceste vremuri haotice și incerte și să ne concentrăm cel mai bine eforturile către un viitor mai verde și mai corect? Aici identificăm cinci macro tendințe emergente care probabil vor avea un impact uriaș asupra perspectivelor reformei economice ecologice în următorii ani.

Armata Română în al Doilea Război Mondial

România intră, în iunie 1941, în al Doilea Război Mondial de partea Axei și împotriva URSS, sperând să redobândească astfel teritoriile pierdute. Pe 22 iunie 1941, armatele germană și română au început campania împotriva Uniunii Sovietice prin „Operațiunea München”, armata română fiind motivată de dorința de a lua înapoi de la URSS Basarabia și Bucovina. Pe 1 august 1943, aliații au bombardat câmpurile petroliere și rafinăriile de la Ploiești (Operațiunea Tidal Wave). După bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943, armata sovietică a început să avanseze și, în martie 1944, ajunge pe teritoriul României. Trupele românești au participat la război alături de Axă în cadrul Grupului de armate german sub denumirea „Ucraina de Sud”. Mareșalul Antonescu, convins de imposibilitatea opririi asaltului sovietic, în noaptea de 21 august a cerut ambasadorului Manfred von Killinger să angajeze toate rezervele germane pentru a sprijini frontul, și a doua zi, pe 22 august, a informat guvernul român despre intenția sa de a continua lupta alături de Germania nazistă.

1 2

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.