Arhive Arhiva - Intelligence Info

Intelligence Info, Volumul 5, Numărul 3, Septembrie 2026

29 iun. 2026

Economia pământurilor rare. Noi evoluții

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Geopolitica, Numărul 3, Volumul 5 | 0

Dobrescu, Emilian M. (2026), Economia pământurilor rare. Noi evoluții, Intelligence Info, 5:3, https://www.intelligenceinfo.org/economia-pamanturilor-rare-noi-evolutii/ The Economics of Rare Earths. New Evolutions Abstract This study discusses the developments in recent years in the highly contested field of rare earth economics, a new scientific discipline with very few specialists and few scientific synthesis studies. The present study illustrates the latest developments in the fields of: critical metal waste, access to rare metals, the influence of the Middle East War on the rare … Citeşte mai mult

19 iun. 2026

Contrainformațiile militare. Rolul și importanța lor

de Tiberiu Tănase | postat în: Arhiva, Intelligence, Numărul 3, Volumul 5 | 0

Contrainformațiile și securitatea militară reprezintă principalul efort național de contracarare a acțiunilor serviciilor de informații străine, ale grupărilor și mișcărilor politice controlate din străinătate, care sunt adesea sprijinite de serviciile de informații, pornind de la infiltrarea sinapselor conducerii strategice și operaționale a statului și stabilirea potențialului de angajare în activități de spionaj în scopul organizării de acțiuni subversive sau de sabotaj. Primele structuri informative-contrainformaționale instituționalizate au fost cele ale armatei și nu ale altor structuri surori, care își revendică origini neconcordante cu realitatea istorică.

10 iun. 2026

Algoritmii puterii: Cum au cartografiat Eric Rosenbach și Katherine Mansted geopolitica informației

de Mihaela Hușanu | postat în: Arhiva, Geopolitica, Numărul 3, Volumul 5 | 0

Dacă, în matematică, „algoritmii puterii” se referă la metode eficiente de calcul pentru ridicarea repetată la pătrat a unui număr, în dinamica geopolitică actuală putem considera că puterea algoritmilor funcționează ca un multiplicator al influenței unui actor statal sau nonstatal care folosește informația ca resursă strategică, în contextul în care controlul asupra datelor și a infrastructurilor digitale globale constituie un avantaj tactic în competiția pentru supremație.

30 mai 2026

Anatomia disidenței de intelligence. O analiză reflexivă asupra geopoliticii SUA pe axa Orientul Mijlociu – Rusia prin prisma confesiunilor lui John Kiriakou

de Nicolae Parcevschii | postat în: Arhiva, Numărul 3, Volumul 5 | 0

Prezentul articol își propune o analiză critică a discursului geopolitic contemporan prin prisma confesiunilor lui John Kiriakou, fost ofițer CIA și avertizor de integritate. Scopul principal este deconstrucția narațiunilor oficiale de securitate ale Washingtonului, urmărind modul în care sunt fabricate amenințările externe și cum influențează acestea deciziile de politică externă. Analiza se concentrează pe demistificarea cazului Iran, utilizarea operațiunilor de tip „steag fals” (False Flags) și influența actorilor non-statali sau străini asupra aparatului de stat american.

27 mai 2026

Ingineria decizională Lefebvr în spațiul ex-sovietic. Studiul de caz al Republicii Moldova în fața presiunii ruse fără precedent

de Nicolae Parcevschii | postat în: Arhiva, Numărul 3, Știința informațiilor, Volumul 5 | 0

Republica Moldova se confruntă cu o criză sistemică profundă, orchestrată de Federația Rusă printr-o formă sofisticată de agresiune hibridă: controlul reflexiv de nivelul 4. Bazat pe modelul matematicianului Vladimir Lefebvre, acest tip de agresiune depășește propaganda clasică, vizând „programarea” procesului decizional al statului-țintă. La acest nivel, agresorul nu forțează decizii, ci manipulează imaginea lumii a victimei, astfel încât aceasta să ia „voluntar” hotărâri care servesc intereselor Kremlinului.

25 mai 2026

Statele slabe și cele puternice în logica securității naționale. Considerații teoretice și aplicații practice relevante

de Marian-Cătălin Duțu | postat în: Arhiva, Numărul 3, Securitate, Volumul 5 | 0

Lucrarea își propune să analizeze importanța construcției statale și impactul capacității instituționale asupra securității naționale și internaționale. Motivația alegerii temei derivă din actualitatea fenomenului statelor slabe, care, prin lipsa de stabilitate, generează insecuritate globală, conflicte, terorism și migrație masivă. Metoda de cercetare este una calitativ-analitică, bazată pe sinteza conceptuală a teoriilor lui Francis Fukuyama, Robert Rotberg și Barry Buzan, completată de analiza comparativă a unor cazuri concrete — Afganistan, Siria, Somalia, Kosovo sau Gaza — pentru a ilustra consecințele fragilității instituționale. Rezultatele cercetării evidențiază faptul că un stat puternic se definește prin capacitate administrativă, monopolul forței legitime, legitimitate internă și internațională, precum și prin furnizarea eficientă a bunurilor publice. În schimb, statele slabe sau eșuate sunt marcate de corupție, incapacitate guvernamentală și pierderea autorității asupra teritoriului și populației. Exemplele analizate arată că intervențiile externe, deși necesare în unele cazuri, nu pot substitui lipsa de voință politică și de coeziune internă. Concluzia lucrării subliniază că reconstrucția statală durabilă presupune nu doar resurse materiale, ci și consolidarea unei elite administrative, a legitimității democratice și a culturii instituționale — elemente esențiale pentru securitatea națională și stabilitatea globală.

Intelligence Info, Volumul 5, Numărul 2, Iunie 2026

11 mai 2026

Intelligence între luciditate, reziliență și responsabilitate democratică

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 2, Volumul 5 | 0

Volumul 5, Numărul 2 din iunie 2026 al revistei Intelligence Info apare într-un moment în care securitatea nu mai poate fi înțeleasă ca simplă protecție a frontierelor, a infrastructurilor sau a instituțiilor. Ea devine, tot mai vizibil, o arhitectură complexă a încrederii: încrederea cetățeanului în stat, a decidentului în informația analizată, a societății în propriile mecanisme de reziliență și a comunității internaționale în capacitatea de a preveni escaladările sistemice.

11 mai 2026

Despre evoluția conceptului de securitate. Principalele școli de gândire

de Marian-Cătălin Duțu | postat în: Arhiva, Numărul 2, Securitate, Volumul 5 | 0

Duțu, Marian-Cătălin (2026), Despre evoluția conceptului de securitate. Principalele școli de gândire, Intelligence Info, 5:2, 117-124, DOI: 10.58679/II57375, https://www.intelligenceinfo.org/despre-evolutia-conceptului-de-securitate-principalele-scoli-de-gandire/ On the Evolution of the Concept of Security. The Main Schools of Thought Abstract The paper explores the evolution of the concept of security from the perspective of the main schools of thought in security studies, with a particular focus on the contributions of the Copenhagen School and the expansion of security analysis beyond the military sphere. The purpose of … Citeşte mai mult

30 apr. 2026

Arhitectura influenței: Rolul comunicării strategice în războaiele hibride

de Mihaela Hușanu | postat în: Arhiva, Intelligence, Numărul 2, Volumul 5 | 0

Recenzia cărții „Hybrid conflicts and information warfare: new labels, old politics”, 2019, de Ofer Fridman, Vitaly Kabernik și James C. Pearce.
Două concepte își dispută, în ultimele două decenii, popularitatea în dezbaterea publică, politică și mediatică de la nivel global: „război hibrid” și „fakenews”. Cu toate că reflectă fenomene le fel de vechi precum războiul și comunicarea, ambele concepte își datorează ascensiunea în repertoriul lexical curent evoluțiilor tehnologice accelerate. Acestea au transformat substanțial accesul la informație și generează continuu consecințe imprevizibile la scară largă, pe fondul turbulențelor geopolitice antrenate de intensificarea competiției strategice dintre marile puteri.

21 apr. 2026

Forțele de rezervă în strategia de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic după 2022

de Elena-Adriana Brumaru | postat în: Arhiva, Numărul 2, Securitate, Volumul 5 | 0

Prezentul articol analizează transformarea fundamentală a rolului forțelor de rezervă în cadrul arhitecturii de securitate a NATO, cu un accent specific pe Flancul Estic, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă în februarie 2022. Studiul explorează trecerea doctrinară de la „descurajarea prin represalii” la „descurajarea prin interdicție” (deterrence by denial), evidențiind modul în care noul Model de Forțe al NATO (NATO Force Model – NFM) integrează rezervele naționale pentru a asigura o masă critică și o profunzime strategică necesară apărării colective în cazul unui conflict de înaltă intensitate. Analiza investighează lecții operaționale precum necesitatea reconstituirii rapide a forței, utilizând date recente privind ratele de atriție din 2024-2025, și implementarea sistemelor de fortificații inteligente, precum scutul digital Eastern Sentry. Un spațiu amplu este dedicat studiului de caz al Poloniei și recomandărilor strategice pentru România. În cazul României, articolul evaluează implementarea Legii 5/2026 privind serviciul militar voluntar în termen și lecțiile extrase din exercițiul de mobilizare Mobex 2025. Concluziile subliniază că rezervele au încetat să mai fie o resursă periferică, devenind un pilon central al strategiei de descurajare și apărare, necesar pentru susținerea rezilienței societale pe termen lung.

Arhiva

Articles without specifying another CC license are licensed under CC BY-NC-ND.