Principii, metode și mijloace ale activității informative în Federația Rusă și Israel

Legislaţiile privind securitatea naţională, activitatea de informaţii pentru securitate, ameninţările la adresa securităţii naţionale diferă foarte mult, ca formă şi conţinut, de la un stat la altul, şi de la un spaţiu la altul, ca şi între statelor cu vechi tradiţii democratice, noile state aflate în curs de stabilizare democratică, în curs de aliniere la standardele democrate şi statele din afara spaţiului euroatlantic.

Provocarea globală de război electronic în 2024: Principalii jucători

Tensiunile geopolitice și conflictele regionale au intensificat cursa pentru supremația războiului electronic. Națiunile percep capacitățile EW ca multiplicatori de forță, oferind avantaje strategice în regiunile contestate și descurajând potențialii adversari. Dezvoltarea și implementarea tehnologiilor EW sunt strâns legate de obiective strategice mai largi, care reflectă obiectivele și preocupările geopolitice ale fiecărei entități.
Acest articol analizează dinamica competiției internaționale în războiul electronic avansat, examinând principalii jucători în această arenă geopolitică în evoluție.

Principii, metode și mijloace ale activității informative în statele euroatlantice

Activitatea de informaţii a Statelor Unite furnizează Preşedintelui şi Consiliului Naţional de Securitate informaţiile necesare, pe baza cărora se pot/vor fi luate decizii privind desfăşurarea şi elaborarea politicii externe, de apărare şi economice, precum şi protecţia intereselor naţionale ale SUA împotriva ameninţărilor la adresa securităţii. În conformitate cu prevederile Ordinului executiv 12333 din 04.12.1981, toate departamentele şi agenţiile trebuie să coopereze din toate punctele de vedere în scopul îndeplinirii acestui obiectiv.

Cicatrizarea prin memorie. Despre necesitatea întemeierii unui muzeu al geopoliticii

În ciuda faptului că este unul dintre cuvintele cele mai folosite în literatura de relații internaționale, precum și în expertiza comună, și, de asemenea, având o moștenire încă controversată, geopolitica nu a avut parte de un muzeu propriu. Pentru a remedia această deficiență percepută, acest articol argumentează despre necesitatea pedagogică și morală de a avea un astfel de muzeu. Organizat ca o promenadă intelectuală prin școlile clasice de geopolitică (germană, franceză, anglo-americană, japoneză, dar și română), designul interior al muzeului are ca scop obișnuirea vizitatorilor cu elementele de bază ale domeniului.

Comunitatea informativă rusă

Serviciile şi structurile care formează comunitatea  informativă a unui  stat  reprezintă  o parte  constitutivă a puterii democratice , iar rolul unei comunităţi informative performante  este  acela  de  protecţie a naţiunii, a colectivităţii şi a indivizilor ce o compun împotriva ameninţărilor interne şi externe. Aceasta, presupune obţinerea unui flux informaţional necesar fundamentării unei anumite  viziuni  asupra  viitorului şi cunoaşterea exactă a locului  pe care  se doreşte să le  aibă o ţară  în lume.

Intelligence-ul românesc de la tradiție la modernitate

Existenţa Intelligence-lui se pierde în negura timpului, şi se poate afirma că este la fel de veci ca şi omenirea , existenţa sa mergând în paralel cu dezvoltarea armatelor şi cu nevoile acestora de a dispune de informaţii cât mai exacte din teritoriul inamicului. Regulamentul Organic care este prima lege cu caracter unitar pentru Principatele Moldova și Tara Romanească prevedea organizarea structurilor naționale de apărare , ordine internă și siguranță a statului . Asfle in 1842 este înfințată politia secretă ( servicul secret atestată documentar în orasele Braila și Galați ulterior și în alte reședinte de județ ca principal organ de informații/ contrainformații/ contraspionaj al statului în subordinea Ministerului de Interne

Controlul democratic al serviciilor de informații. Studiu de caz: Belgia

Acest text examinează controlul democratic al serviciilor de informații, cu un focus pe studiul de caz al Belgiei. Începând cu definirea intelligence-ului și a rolului său în securitatea națională, textul trece în revistă evoluția controlului democratic asupra acestor servicii, atât în SUA, cât și în Europa, evidențiind schimbările generate de evenimente precum scandalurile din anii ’70 sau atentatele de la 11 septembrie 2001. Este detaliat apoi sistemul de control democratic al serviciilor de informații din Belgia, inclusiv crearea unor organisme independente de revizuire și supraveghere. Se subliniază importanța transparenței și a responsabilității democratice în funcționarea acestor servicii, iar concluzia pune accentul pe necesitatea unui echilibru între puterile legislative, executive și judiciare într-o democrație liberală. Bibliografia oferă resurse utile pentru cei interesați de subiect.

Orientul Mijlociu în vâltoarea războiului informațional al C.I.A.

Îmbinarea acţiunilor militare „clasice“cu cele „asimetrice“, transformarea luptei armate cauzată de tehnologiile și armamentele folosite servesc caracterului multidimensional al războiului actual, desfășurat în toate mediile: terestru, aerian, maritim, cosmic, informational. Deținerea controlului mediului informaţional reprezintă cel mai mare atu. Nu doar guvernele, statele, instituţiile guvernamentale şi nonguvernamentale, armatele, persoanele publice sau private culeg, exploatează şi transmit informaţii, în scopul realizării obiectivelor propuse, ci ele însele reprezintă o țintă și sursă de scurgere a informaţiilor, implicațiile fiind extrem de grave pentru țările, alianțele, coalițiile, organizațiile internaționale din care fac parte, căci afectează întreg „ecosistemul” politic, militar, societal și nu în ultimul rând, economic. Sistemele de protecţie a informaţiilor, deși caracterizate prin proceduri, reguli stricte şi personal cu expertiză în protecţia informaţiilor, sunt ținta celor mai multe atacuri, astfel încât o pondere foarte importantă a războiului informațional o are nu forma ofensivă, ci cea defensivă.

Relația războiului electronic cu alte capacități de luptă

În războiul modern, peisajul evoluează rapid, odată cu progresele tehnologice care modelează natura conflictelor. Printre aceste progrese, războiul electronic apare ca un domeniu esențial, jucând un rol crucial în modelarea rezultatelor bătăliilor. În ultimul secol, și în special în a doua jumătate, războiul electronic s-a alăturat altor capacități de luptă și a devenit una dintre competențele majore ale războiului. Acesta nu se desfășoară izolat, ci se împletește în mod complex cu alte capacități de luptă, sporind eficiența acestora pe câmpul de luptă. Pe măsură ce războiul continuă să evolueze în era digitală, importanța războiului electronic în modelarea câmpului de luptă nu va face decât să crească, subliniind imperativul ca armatele să investească în capabilități solide de război electronic pentru a menține superioritatea strategică.
Acest eseu analizează relația complexă dintre războiul electronic și alte capacități de luptă, subliniind semnificația acestuia în operațiunile militare contemporane.

Implementarea inteligenței artificiale în securitatea națională

Implementarea inteligenței artificiale în securitatea națională abordează diverse aspecte critice, inclusiv îmbunătățirea capacităților de apărare, securitatea cibernetică, analiza intelligence și considerații etice. Acest eseu explorează implicațiile multiple ale integrării tehnologiilor inteligenței artificiale în cadrele de securitate națională, concentrându-se pe beneficii, strategii de implementare, provocări și preocupări etice.

1 2 3 4 10

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.