Arhive Arhiva - Intelligence Info

Revista Intelligence Info, Volumul 2, Numărul 3, Septembrie 2023

29 mai 2023

Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență

de Rodica Liseanu | postat în: Arhiva, Istoria, Numărul 3, Volumul 2 | 0

Serviciile de informații au fost reorganizate și reformate pentru a putea răspunde noilor provocări la nivel național și internațional. Relația de cooperare inter-generațională de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu a dat naștere unui sistem de intelligence omnipotent și competitiv.

Prezentul articol își propune prezentarea unei perspective de referință pornind de la două portrete de marcă în sfera socială, politică, militară, chiar culturală și psihologică. Textul înaintează, într-o structură comparativă o analiză de conținut, argumentată, valorifică metoda observației, studiul evenimentelor și relevanța lor în context istoric, accentul căzând pe reformatorul novator Cristescu, pe modelul său profesional inspirațional, relevant în obiectul studiului prin valoarea și utilitatea activității sale în câmpul informațional.

Forța descrierilor, sinteza acțiunilor de parcurs, popularitatea unor personalități, locuri sau evenimente decupate din cunoașterea comună sunt tributare unei autenticități la nivelul percepției raționale obiective.

Longeviv, frontul secret din România a cunoscut oportunități și provocări, a valorificat atitudini și convingeri, de la Moruzov – artizanul artei disimulări și conspirației, până la Cristescu, etalon de profesionalism, onestitate, muncă asiduă și patriotism fervent. Cunoscut opozant al Gărzii de Fier, Cristescu a fost apreciat pentru munca sa informațională asiduă, în timp ce Moruzov a rămas în mentalul colectiv prin intuiția și profunzimea remarcabile. Între emulație și rivalitate, cele două personalități de marcă au conlucrat astfel încât Serviciile de Informații să se adapteze mediului extern cu rolul de a asigura stabilitatea națională.

26 mai 2023

Intelligence Analysis

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Intelligence, Numărul 3, Volumul 2 | 0

Analiștii sunt în domeniul „cunoașterii”. Inteligența se referă la cunoaștere, iar tipurile de probleme abordate sunt probleme de cunoaștere. Deci, avem nevoie de un concept de muncă bazat pe cunoștințe. Avem nevoie de o înțelegere de bază a ceea ce știm și cum știm, ceea ce nu știm și chiar ceea ce poate fi cunoscut și ceea ce nu este cunoscut. Analiza ar trebui să ofere o bază utilă pentru conceptualizarea funcțiilor de inteligență, dintre care cele mai importante sunt „estimarea” și „predicția”. Inteligența însăși, în forma sa de bază, are o funcție de decizie. Analiza inteligenței aplică metode cognitive individuale și colective pentru a evalua datele și a testa ipotezele într-un context socio-cultural secret.

Revista Intelligence Info, Volumul 2, Numărul 2, Iunie 2023

1 mai 2023

Preocupări legislative în mineritul datelor

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Numărul 2, Știința informațiilor, Volumul 2 | 0

Mineritul datelor (data mining) implică șase clase comune de sarcini: detectarea anomaliilor, învățarea regulilor de asociere, clustering, clasificare, regresie, și sumarizare. În timp ce termenul de „mineritul datelor” („data mining”) în sine nu are implicații etice, el este adesea asociat cu mineritul de informații în legătură cu comportamentul oamenilor (etic și de altă natură). Respectarea drepturilor de autor sunt direct interesate de problemele legate de mineritul datelor.

5 apr. 2023

Analysis of the Russian-Chechen conflict from a military perspective

de Darius-Antoniu Ferenț | postat în: Arhiva, Geopolitica, Numărul 2, Open Access, Volumul 2 | 0

The Russian-Chechen conflict burst out on September 6th, 1991, when the Chechen Republic proclaimed its independence from the Russian Federation. This action of the Chechens was not recognized by the authorities in Moscow, as it violated the provisions of the Russian Federation’s Constitution. Chechen leader Dudaev took a number of political and social decisions that were not well received by Russia. He dissolved the Chechen Parliament and banned any opposition to its authority. In addition, a series of persecutions began against Russians living in Chechnya. Dudaev created paramilitary groups and hired mercenaries devoted only to him. The Moscow government refused to recognize Dudaev’s regime. The leaders of Chechnya refused to sign the Russian Federation Treaty, which displeased the Russians. Under these conditions, in December 1994, the Russian Army entered Chechnya to oust Dudaev. A bloody war followed, culminating in the fight between the Russians and Chechens for the capital of Chechnya, Groznya, but also with guerrilla actions carried out by Chechen paramilitary groups in the mountainous and hard-to-reach areas of their country. A peace treaty was finally signed in May 1997. Nevertheless, this proved to be short-lived, as tensions between Russia and Chechnya flared up again in August 1999, when armed groups of Chechens attacked villages in the Republic of Dagestan. Under these conditions, Vladimir Putin threatened with a new military intervention in Chechnya, which materialized in September 1999. Heavy fighting took place, ending with the Russian troops occupying the main cities in Chechnya. In spite of this, the Chechens did not surrender. They briefly seized some cities and committed numerous terrorist attacks during 2000. The forceful intervention of the Russian security forces and the elimination of the paramilitary groups’ leaders led to the gradual de-escalation of the conflict. In 2009, the Russian leader Medvedev declared that in Chechnya “life has normalized to some extent” (Chechnya profile – Timeline 2018).

26 mart. 2023

Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence

de Tiberiu Tănase | postat în: Arhiva, Istoria, Numărul 2, Open Access, Volumul 2 | 0

La data de 26 martie 1990, prin decretul nr. 181, a fost înfiinţat a Serviciului Român de Informații – ca autoritate administrativă autonomă a statului român cu competenţă materială în interiorul ţării privind obţinerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor referitoare la ameninţările interne şi externe la adresa siguranţei naţionale iar la 29 iulie 1991 a fost emisă Legea nr. 51 care stabilea noile ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României şi sunt stabilite organele de stat care au atribuţii în acest domeniu: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi structuri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Ministerului Justitiei.

4 mart. 2023

Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații

de Tiberiu Tănase | postat în: Arhiva, Intelligence, Numărul 2, Open Access, Volumul 2 | 0

Analiza comparativă a diferitelor mecanisme de control sau supraveghere parlamentară a activităţii de informaţii scoate în evidenţă analogii, dar şi deosebiri, datorate sistemelor politice şi actelor legislative care fundamentează această activitate. Iniţiativa constituirii unor mecanisme de control democratic asupra activităţii secrete de informaţii aparţine S.U.A. Ulterior, au procedat similar şi alte state democratice europene, astfel că, până laînceputul anilor ’80, un număr de 12 democraţii occidentale au instituit proceduri specifice de control parlamentar asupra structurilor informative, prin comisii de specialitate, ale căror competenţe au fost precizate în timp. După căderea „cortinei de fier” în anii ’90 şi instaurarea democraţiei şi a statului de drept în fostele ţări socialiste din Europa centrală şi de răsărit, structurile informative ale acestora au fost supuse, de asemenea, controlului parlamentar.

3 mart. 2023

Epistemologia activității de intelligence

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 2, Open Access, Volumul 2 | 0

Sfetcu, Nicolae (2023), Epistemologia activității de intelligence, Intelligence Info, 2:2, 3-10, DOI: 10.58679/II34081, https://www.intelligenceinfo.org/epistemologia-activitatii-de-intelligence/ Epistemology of intelligence Abstract In intelligence, epistemology is the study of threat knowledge and how threat is understood in the field of intelligence analysis. Most definitions of intelligence activity do not take into account the fact that the normative epistemic status of the analyzed information is knowledge and not an inferior alternative. The counter-arguments to the epistemological status of intelligence activity are their action-oriented purpose, … Citeşte mai mult

2 mart. 2023

Paradigme în mediul internațional de securitate

de Alexandru Cristian | postat în: Arhiva, Numărul 2, Open Access, Securitate, Volumul 2 | 0

Totalitatea ideilor şi a teoriilor este un cumul care armonizat poate da naştere unei gândiri unitare. O paradigmă este un model ştiinţific care dă soluţii unor probleme concrete, reale şi imediate într-o anumită disciplină. O paradigmă este răspunsul la mai multe interogaţii. O paradigmă de securitate este o teorie unitară ce oferă probleme şi soluţii asupra sistemului internaţional de securitate. Este ceea ce savanţii americani numesc mainstream, curentul principal de gândire al momentului. O paradigmă de secu¬ritate este un cadru unic, ordonat care conţine asumpţii, ipoteze, axiome despre sistemul internaţional de securitate.

1 mart. 2023

Controlul parlamentar al serviciilor de informații

de Tiberiu Tănase | postat în: Arhiva, Intelligence, Numărul 2, Open Access, Volumul 2 | 0

Dezbaterile privind instituirea formelor de supraveghere şi control democratic asupra serviciilor de informaţii ale statului român au condus, în timp, la identificarea celor care corespund raţiunii sociale pentru care acestea au fost create. Cadrul democratic de dezvoltare a României, configurat de Constituţie şi ansamblul legislaţiei naţionale, a creat condiţiile exercitării controlului parlamentar concret şi permanent asupra serviciilor de informaţii, precum şi a altor forme de supraveghere, specifice statului de drept.

27 feb. 2023

Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale

de Tiberiu Tănase | postat în: Arhiva, Intelligence, Numărul 2, Open Access, Volumul 2 | 0

Informaţia a devenit una din marile fapte ale gândirii abia la începutul secolului al XX-lea, caracterizat prin intensificarea descoperirilor ştiinţifice şi ofensiva aplicării inovaţiilor tehnice în sfera productivă. În acest context, informaţia a intrat masiv în limbajul unor ştiinţe (naturale, exacte, sociale), pentru ca apoi să se impună ca termen operaţional de specialitate în limbajul tehnologic, cu accepţiuni diferite, în funcţie de domeniul în care era utilizat.

1 2 3 4 … 7 »

Arhiva

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.