Arhive Numărul 3 - Intelligence Info

Intelligence Info, Volumul 5, Numărul 3, Septembrie 2026

3 aug. 2026

Securitatea în epoca influenței: informație, decizie și reziliență strategică

de Nicolae Sfetcu | postat în: Editoriale, Numărul 3, Volumul 5 | 0

Volumul 5, Numărul 3 al jurnalului Intelligence Info apare într-un moment în care însăși natura puterii se transformă. Statele continuă să dispună de armate, frontiere, resurse economice și instituții, dar confruntarea strategică se deplasează tot mai mult către un spațiu mai dificil de delimitat: percepția individului, circulația informației, capacitatea societăților de a distinge adevărul de manipulare și, în ultimă instanță, mecanismele prin care sunt luate deciziile. Puterea nu mai înseamnă doar capacitatea de a impune o acțiune adversarului. Înseamnă și posibilitatea de a-l determina să aleagă singur ceea ce servește intereselor celui care îl influențează.

31 iul. 2026

Ecosistemul european de cercetare, inovare și achiziții în domeniul apărării. O analiză integrată a instrumentelor DG DEFIS, EDA și DPA Ucraina (2025–2034)

de Adriana Cristina Nițescu | postat în: Arhiva, Istoria, Numărul 3, Volumul 5 | 0

Această lucrare sintetizează arhitectura strategică, financiară și operațională a noilor programe europene dedicate industriei de apărare și tehnologiilor cu dublă utilizare (dual-use), pe baza datelor oficiale furnizate de Direcția Generală Industrie de Apărare și Spațiu (DG DEFIS), Agenția Europeană de Apărare (EDA) și Agenția pentru Achiziții de Apărare (DPA/DOT) din Ucraina.

29 iun. 2026

Economia pământurilor rare. Noi evoluții

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Geopolitica, Numărul 3, Volumul 5 | 0

The Economics of Rare Earths. New Evolutions Emilian M. DOBRESCU[1] dobrescu@acad.ro [1] Membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România Abstract This study discusses the developments in recent years in the highly contested field of rare earth economics, a new scientific discipline with very few specialists and few scientific synthesis studies. The present study illustrates the latest developments in the fields of: critical metal waste, access to rare metals, the influence of the Middle East War on the rare … Citeşte mai mult

19 iun. 2026

Contrainformațiile militare. Rolul și importanța lor

de Tiberiu Tănase | postat în: Arhiva, Intelligence, Numărul 3, Volumul 5 | 0

Contrainformațiile și securitatea militară reprezintă principalul efort național de contracarare a acțiunilor serviciilor de informații străine, ale grupărilor și mișcărilor politice controlate din străinătate, care sunt adesea sprijinite de serviciile de informații, pornind de la infiltrarea sinapselor conducerii strategice și operaționale a statului și stabilirea potențialului de angajare în activități de spionaj în scopul organizării de acțiuni subversive sau de sabotaj. Primele structuri informative-contrainformaționale instituționalizate au fost cele ale armatei și nu ale altor structuri surori, care își revendică origini neconcordante cu realitatea istorică.

10 iun. 2026

Algoritmii puterii: Cum au cartografiat Eric Rosenbach și Katherine Mansted geopolitica informației

de Mihaela Hușanu | postat în: Arhiva, Geopolitica, Numărul 3, Volumul 5 | 0

Dacă, în matematică, „algoritmii puterii” se referă la metode eficiente de calcul pentru ridicarea repetată la pătrat a unui număr, în dinamica geopolitică actuală putem considera că puterea algoritmilor funcționează ca un multiplicator al influenței unui actor statal sau nonstatal care folosește informația ca resursă strategică, în contextul în care controlul asupra datelor și a infrastructurilor digitale globale constituie un avantaj tactic în competiția pentru supremație.

30 mai 2026

Anatomia disidenței de intelligence. O analiză reflexivă asupra geopoliticii SUA pe axa Orientul Mijlociu – Rusia prin prisma confesiunilor lui John Kiriakou

de Nicolae Parcevschii | postat în: Arhiva, Numărul 3, Volumul 5 | 0

Prezentul articol își propune o analiză critică a discursului geopolitic contemporan prin prisma confesiunilor lui John Kiriakou, fost ofițer CIA și avertizor de integritate. Scopul principal este deconstrucția narațiunilor oficiale de securitate ale Washingtonului, urmărind modul în care sunt fabricate amenințările externe și cum influențează acestea deciziile de politică externă. Analiza se concentrează pe demistificarea cazului Iran, utilizarea operațiunilor de tip „steag fals” (False Flags) și influența actorilor non-statali sau străini asupra aparatului de stat american.

27 mai 2026

Ingineria decizională Lefebvr în spațiul ex-sovietic. Studiul de caz al Republicii Moldova în fața presiunii ruse fără precedent

de Nicolae Parcevschii | postat în: Arhiva, Numărul 3, Știința informațiilor, Volumul 5 | 0

Republica Moldova se confruntă cu o criză sistemică profundă, orchestrată de Federația Rusă printr-o formă sofisticată de agresiune hibridă: controlul reflexiv de nivelul 4. Bazat pe modelul matematicianului Vladimir Lefebvre, acest tip de agresiune depășește propaganda clasică, vizând „programarea” procesului decizional al statului-țintă. La acest nivel, agresorul nu forțează decizii, ci manipulează imaginea lumii a victimei, astfel încât aceasta să ia „voluntar” hotărâri care servesc intereselor Kremlinului.

25 mai 2026

Statele slabe și cele puternice în logica securității naționale. Considerații teoretice și aplicații practice relevante

de Marian-Cătălin Duțu | postat în: Arhiva, Numărul 3, Securitate, Volumul 5 | 0

Lucrarea își propune să analizeze importanța construcției statale și impactul capacității instituționale asupra securității naționale și internaționale. Motivația alegerii temei derivă din actualitatea fenomenului statelor slabe, care, prin lipsa de stabilitate, generează insecuritate globală, conflicte, terorism și migrație masivă. Metoda de cercetare este una calitativ-analitică, bazată pe sinteza conceptuală a teoriilor lui Francis Fukuyama, Robert Rotberg și Barry Buzan, completată de analiza comparativă a unor cazuri concrete — Afganistan, Siria, Somalia, Kosovo sau Gaza — pentru a ilustra consecințele fragilității instituționale. Rezultatele cercetării evidențiază faptul că un stat puternic se definește prin capacitate administrativă, monopolul forței legitime, legitimitate internă și internațională, precum și prin furnizarea eficientă a bunurilor publice. În schimb, statele slabe sau eșuate sunt marcate de corupție, incapacitate guvernamentală și pierderea autorității asupra teritoriului și populației. Exemplele analizate arată că intervențiile externe, deși necesare în unele cazuri, nu pot substitui lipsa de voință politică și de coeziune internă. Concluzia lucrării subliniază că reconstrucția statală durabilă presupune nu doar resurse materiale, ci și consolidarea unei elite administrative, a legitimității democratice și a culturii instituționale — elemente esențiale pentru securitatea națională și stabilitatea globală.

Numărul 3

Articles published according to the current editorial policy