Statele slabe și cele puternice în logica securității naționale. Considerații teoretice și aplicații practice relevante

Lucrarea își propune să analizeze importanța construcției statale și impactul capacității instituționale asupra securității naționale și internaționale. Motivația alegerii temei derivă din actualitatea fenomenului statelor slabe, care, prin lipsa de stabilitate, generează insecuritate globală, conflicte, terorism și migrație masivă. Metoda de cercetare este una calitativ-analitică, bazată pe sinteza conceptuală a teoriilor lui Francis Fukuyama, Robert Rotberg și Barry Buzan, completată de analiza comparativă a unor cazuri concrete — Afganistan, Siria, Somalia, Kosovo sau Gaza — pentru a ilustra consecințele fragilității instituționale. Rezultatele cercetării evidențiază faptul că un stat puternic se definește prin capacitate administrativă, monopolul forței legitime, legitimitate internă și internațională, precum și prin furnizarea eficientă a bunurilor publice. În schimb, statele slabe sau eșuate sunt marcate de corupție, incapacitate guvernamentală și pierderea autorității asupra teritoriului și populației. Exemplele analizate arată că intervențiile externe, deși necesare în unele cazuri, nu pot substitui lipsa de voință politică și de coeziune internă. Concluzia lucrării subliniază că reconstrucția statală durabilă presupune nu doar resurse materiale, ci și consolidarea unei elite administrative, a legitimității democratice și a culturii instituționale — elemente esențiale pentru securitatea națională și stabilitatea globală.

Despre evoluția conceptului de securitate. Principalele școli de gândire

Duțu, Marian-Cătălin (2026), Despre evoluția conceptului de securitate. Principalele școli de gândire, Intelligence Info, 5:2, 117-124, DOI: 10.58679/II57375, https://www.intelligenceinfo.org/despre-evolutia-conceptului-de-securitate-principalele-scoli-de-gandire/   On the Evolution of the Concept of Security. The Main Schools of Thought Abstract The paper explores the evolution of the concept of security from the perspective of the main schools of thought in security studies, with a particular focus on the contributions of the Copenhagen School and the expansion of security analysis beyond the military sphere. The purpose of … Citeşte mai mult

Forțele de rezervă în strategia de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic după 2022

Prezentul articol analizează transformarea fundamentală a rolului forțelor de rezervă în cadrul arhitecturii de securitate a NATO, cu un accent specific pe Flancul Estic, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă în februarie 2022. Studiul explorează trecerea doctrinară de la „descurajarea prin represalii” la „descurajarea prin interdicție” (deterrence by denial), evidențiind modul în care noul Model de Forțe al NATO (NATO Force Model – NFM) integrează rezervele naționale pentru a asigura o masă critică și o profunzime strategică necesară apărării colective în cazul unui conflict de înaltă intensitate. Analiza investighează lecții operaționale precum necesitatea reconstituirii rapide a forței, utilizând date recente privind ratele de atriție din 2024-2025, și implementarea sistemelor de fortificații inteligente, precum scutul digital Eastern Sentry. Un spațiu amplu este dedicat studiului de caz al Poloniei și recomandărilor strategice pentru România. În cazul României, articolul evaluează implementarea Legii 5/2026 privind serviciul militar voluntar în termen și lecțiile extrase din exercițiul de mobilizare Mobex 2025. Concluziile subliniază că rezervele au încetat să mai fie o resursă periferică, devenind un pilon central al strategiei de descurajare și apărare, necesar pentru susținerea rezilienței societale pe termen lung.

„Flota-fantomă” a federației ruse și implicațiile sale asupra securității zonei Mării Negre

Articolul de față examinează procesul de consolidare a „flotei-fantomă” a Federației Ruse ca instrument hibrid de proiecție a puterii în bazinul Mării Negre și evaluează implicațiile acesteia asupra securității maritime, energetice, de mediu și juridice a regiunii. Demersul evidențiază modul în care regimul de sancțiuni occidentale, în special mecanismul de plafonare a prețului petrolului, a determinat adaptări structurale ale exporturilor energetice rusești, favorizând apariția unei rețele opace de nave vechi, slab reglementate și dificil de monitorizat, utilizate pentru eludarea restricțiilor internaționale. Din punct de vedere metodologic, analiza se bazează pe literatura de specialitate din domeniile studiilor de securitate și relațiilor internaționale, pe rapoarte oficiale și articole de presă relevante din perioada 2022 – 2026, care au semnalat folosirea sistematică, de către Federația Rusă, a Zonelor Economice Exclusive (ZEE), inclusiv a României, ca spații „gri” situate sub pragul legalității, unde responsabilitatea juridică este diluată. O atenție specială este acordată dimensiunii de mediu, prin exemplificarea dezastrului ecologic din strâmtoarea Kerci (decembrie 2024), considerat cea mai mare catastrofă ecologică din Marea Neagră în secolul al XXI – lea.

Tunul sonic propus de George Constantinescu în Primul Război Mondial: o temă de actualitate pentru cercetarea din domeniul apărării

Cozma, Lucian Ștefan; Țenu, Cosmin Vasile; Golea, Daniela Georgiana (2025), Tunul sonic propus de George Constantinescu în Primul Război Mondial: o temă de actualitate pentru cercetarea din domeniul apărării, Intelligence Info, 4:4, 51-92, https://www.intelligenceinfo.org/tunul-sonic-propus-de-george-constantinescu/   The sonic cannon proposed by George Constantinescu in World War I: a topical topic for defense research Abstract The contemporary period has revealed the existence of an increasingly conflictual regional (in the Greater Black Sea Area, the Middle East, etc.) and international environment. The border … Citeşte mai mult

Puncte de vedere privind legislațiile de securitatea națională, activitatea de informații pentru securitate, amenințările la adresa securității naționale, și controlul comunității de intelligence

Legislaţiile privind securitatea naţională, activitatea de informaţii pentru securitate, ameninţările la adresa securităţii naţionale diferă foarte mult, ca formă şi conţinut, de la un stat la altul, şi de la un spaţiu la altul, ca şi între statelor cu vechi tradiţii democratice, noile state aflate în curs de stabilizare democratică, în curs de aliniere la standardele democrate şi statele din afara spaţiului euroatlantic. 

Biopolitica și bioputerea în contextul epidemiilor

Epidemiile au oferit dintotdeauna un teren propice manifestării biopoliticii și bioputerii, în sensul definit de Michel Foucault ca ansamblul de tehnici prin care statul administrează viața populației. În teoriile contemporane, răspunsul statelor la marile epidemii este adesea analizat prin conceptul de stare de excepție și cel de biosecuritate. Măsurile anti-epidemice din ultimii ani au implicat cea mai amplă restrângere a drepturilor și libertăților din epoca postbelică, punând în balanță dreptul la viață și sănătate al colectivității cu drepturile individuale. În acest articol voi argumenta că extensia cadrului teoretic al biopoliticii și geopoliticii la cazul epidemiilor confirmă ideea că discursurile biopolitice și geopolitice se susțin și se condiționează reciproc.

O nouă viziune asupra locului și rolului securității economice în ecuația securității naționale

În contextul conflictului din bazinul Mării Negre se ridică într-un mod tot mai acut problema securității cu toate aspectele sale, dintre care o latură foarte importantă este fără nicio îndoială, cea economică. Deși lucrarea de față nu urmărește să propună vreun nou model de organizare a sistemului național de securitate, soluțiile pe care le sugerăm noi fac trimitere directă la sistemul național de securitate și la conceptul de securitate națională. Lucrarea de față caută, de fapt, să identifice noi maniere de abordare a problemei securității naționale, ținând cont de tendințele globale de evoluție în contextul conflictual din acest moment.

Ultima redută a Europei: Pot tehnologia și tancurile sale – conduse de ascensiunea României – să apere un continent fără America?

Scripcariu, George V. (2025), Ultima redută a Europei: Pot tehnologia și tancurile sale – conduse de ascensiunea României – să apere un continent fără America?, Intelligence Info, 4:2, 173-178, https://www.intelligenceinfo.org/ultima-reduta-a-europei/   Europe’s Last Redoubt: Can its technology and tanks – led by the rise of Romania – defend a continent without America? Abstract Imagine this: tonight, as Europe sleeps, Russian tanks roll across the Polish border, drones swarm the Baltic skies and cyberattacks cripple Berlin’s network. The United States, distracted … Citeşte mai mult

Războiul naval hibrid: strategia revoluționară a Ucrainei cu drone în Marea Neagră

Operațiunea recentă a Ucrainei în Marea Neagră, utilizând un vehicul de suprafață fără pilot (USV) avansat, marchează un moment crucial în războiul modern. Această misiune, care a vizat platformele de gaz ocupate de ruși, evidențiază nu doar ingeniozitatea tehnologică a Ucrainei, ci și o schimbare profundă în războiul naval și cu drone. Pentru comunitatea de informații, strategii militari și ecosistemul tehnologic din România, acest eveniment oferă perspective valoroase asupra viitorului conflictelor și a rolului sistemelor fără pilot.

1 2 3 4

Articles without specifying another CC license are licensed under CC BY-NC-ND.