Intelligence Analysis

Analiștii sunt în domeniul „cunoașterii”. Inteligența se referă la cunoaștere, iar tipurile de probleme abordate sunt probleme de cunoaștere. Deci, avem nevoie de un concept de muncă bazat pe cunoștințe. Avem nevoie de o înțelegere de bază a ceea ce știm și cum știm, ceea ce nu știm și chiar ceea ce poate fi cunoscut și ceea ce nu este cunoscut. Analiza ar trebui să ofere o bază utilă pentru conceptualizarea funcțiilor de inteligență, dintre care cele mai importante sunt „estimarea” și „predicția”. Inteligența însăși, în forma sa de bază, are o funcție de decizie. Analiza inteligenței aplică metode cognitive individuale și colective pentru a evalua datele și a testa ipotezele într-un context socio-cultural secret.

Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații

Analiza comparativă a diferitelor mecanisme de control sau supraveghere parlamentară a activităţii de informaţii scoate în evidenţă analogii, dar şi deosebiri, datorate sistemelor politice şi actelor legislative care fundamentează această activitate. Iniţiativa constituirii unor mecanisme de control democratic asupra activităţii secrete de informaţii aparţine S.U.A. Ulterior, au procedat similar şi alte state democratice europene, astfel că, până laînceputul anilor ’80, un număr de 12 democraţii occidentale au instituit proceduri specifice de control parlamentar asupra structurilor informative, prin comisii de specialitate, ale căror competenţe au fost precizate în timp. După căderea „cortinei de fier” în anii ’90 şi instaurarea democraţiei şi a statului de drept în fostele ţări socialiste din Europa centrală şi de răsărit, structurile informative ale acestora au fost supuse, de asemenea, controlului parlamentar.

Controlul parlamentar al serviciilor de informații

Dezbaterile privind instituirea formelor de supraveghere şi control democratic asupra serviciilor de informaţii ale statului român au condus, în timp, la identificarea celor care corespund raţiunii sociale pentru care acestea au fost create. Cadrul democratic de dezvoltare a României, configurat de Constituţie şi ansamblul legislaţiei naţionale, a creat condiţiile exercitării controlului parlamentar concret şi permanent asupra serviciilor de informaţii, precum şi a altor forme de supraveghere, specifice statului de drept.

Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale

Informaţia a devenit una din marile fapte ale gândirii abia la începutul secolului al XX-lea, caracterizat prin intensificarea descoperirilor ştiinţifice şi ofensiva aplicării inovaţiilor tehnice în sfera productivă. În acest context, informaţia a intrat masiv în limbajul unor ştiinţe (naturale, exacte, sociale), pentru ca apoi să se impună ca termen operaţional de specialitate în limbajul tehnologic, cu accepţiuni diferite, în funcţie de domeniul în care era utilizat.

Controlul asupra Intelligence –ului

Un rol decisiv în realizarea controlului democratic asupra Intelligence-lui (agențiile /serviciile de informații) ale unu stat îl au puterile statului (Legislativul, Executivul şi Puterea judecătorească), precum şi societatea civilă, inclusiv mass-media, care contribuie permanent, prin informarea susținerea largă a unui asemenea demers. La acestea se adaugă doi actori instituționali cu rol deosebit în controlul aplicării politicii naționale de securitate şi al bugetului corespunzător: Avocatul Poporului și Curtea de Conturi. În statele moderne, Intelligence-ul (agențiile/ serviciile de informații) joacă un rol vital în  susținerea politicii interne, externe şi de apărare, prin furnizarea de informații relevante şi monitorizarea riscurilor şi amenințărilor privind securitatea națională .

Activitatea de intelligence – Ciclul intelligence

David Singer afirmă că, în prezent, amenințarea constituie principalul obiectiv al agențiilor de informații. Activitatea de informații poate fi considerată ca fiind procesul prin care anumite tipuri de informații sunt solicitate, colectate, analizate și diseminate, și modul în care sunt concepute și desfășurate anumite tipuri de acțiuni secrete. Ciclul intelligence reprezintă un set de procese utilizate pentru a furniza informații utile în luarea deciziilor. Ciclul constă din mai multe procese. Domeniul conex al contrainformațiilor este însărcinat cu împiedicarea eforturilor informative ale altora.

Securitate și informații într-o lume în schimbare

Nu este un secret pentru nimeni că utilizarea tehnologiei a revoluționat modul nostru de viață de zi cu zi în ultimele decenii. În lumea modernă, suntem, cu toții, conectați unii cu alții și cu societatea prin utilizarea spațiului cibernetic și a tehnologiei informației, în diverse moduri. Această schimbare revoluționară este prezentă și în conflicte, în cadrul canalelor pentru diplomație și război modern. Din punct de vedere istoric, conflictele au adaptat arena de conflict prin diverse mijloace de inovații și invenții, de la uscat la ocean, la aer, iar acum la spațiul cibernetic, unde vedem astăzi că a devenit o nouă arenă de conflict.

Acest document explorează modul în care profesioniștii din domeniul informațiilor pot îmbunătăți colaborarea, integrarea și capacitățile analitice pentru a identifica riscurile, interesele și oportunitățile în materie de securitate națională. Serviciile de informații furnizează informații strategice, oferă evaluări aprofundate și evoluții pentru a recunoaște și avertiza asupra schimbărilor legate de aspecte specifice care vor afecta mediul strategic în viitor.

Comunitatea de avertizare strategică timpurie trebuie să aibă un impact global măsurat printr-un singur criteriu: măsura în care evaluările sale adaugă efectiv valoare informațională și analitică procesului decizional național. Acest lucru necesită o judecată calitativă, mai degrabă decât cantitativă, din partea elitelor politice. Astfel, comunității de informații strategice trebuie să i se acorde autoritatea și autonomia necesare pentru a-și îndeplini cât mai bine responsabilitățile, fără impedimente impuse în mod artificial, create de aplicarea stângace a unor norme birocratice lipsite de reacție. Responsabilul politic poate dori să cunoască capacitățile de armament ale adversarilor și locația luptătorilor lor. Cantitatea de informații care ar putea fi valoroase în luarea deciziilor politice, economice, diplomatice sau militare este potențial vastă, iar colectarea este limitată doar de resursele de care dispune o națiune pentru a finanța rețele de sateliți de supraveghere, avioane de recunoaștere și dispozitive de ascultare.

Un produs de informații este de succes atunci când informează decidentul, responsabilul politic sau liderul militar cu informațiile și răspunsurile necesare pentru a câștiga pe terenul de joc al acestora. Analiza de informații este un instrument vital al securității moderne și este posibil ca mulți oameni să nu fie conștienți de rolul-cheie pe care îl joacă. Scopul analizei de informații este de a efectua o examinare detaliată a informațiilor colectate pentru a lua decizii în cunoștință de cauză. În prezent, peisajul amenințărilor este în schimbare. Într-o lume în evoluție, înțelegerea modului în care infractorii operează în moduri din ce în ce mai complexe este esențială pentru a lua decizii în cunoștință de cauză în materie de securitate.

Avertizarea timpurie și răspunsul timpuriu se vor confrunta cu o evoluție a amenințărilor în următorul deceniu. Aceste amenințări vor proveni din impactul combinat al schimbărilor climatice asupra conflictelor și instabilității, din consecințele războaielor în curs de desfășurare, din consecințele războiului împotriva terorii și din criminalizarea crescândă a conflictelor. Într-adevăr, viitoarea relevanță a domeniului depinde în mare măsură de activitatea desfășurată acum pentru a înțelege și a furniza analize utile cu privire la aceste noi amenințări emergente.

1 2

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.