Conferinţa Cyber Diplomacy – editia a II-a – 25.04.2023

postat în: Media 0

Cea de-a doua ediție a Conferinței internaționale Cyber Diplomacy, organizată de Centrul de Diplomație Cibernetică din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, a avut loc astăzi, de 25 aprilie 2023, la Palatul Parlamentului, din București, România. Tema conferinţei a fost „Cyber Diplomacy and Beyond: New Perspectives in the Digital Era”. Aceasta a reunit factori de decizie, cadre universitare, cercetători și alte părți interesate pentru a dezbate cele mai recente tendințe și provocări în domeniu. Conferinţa s-a … Citeşte mai mult

Istoria Serviciului Român de Informații – serviciu de intelligence competitiv, și strategiile de intelligence

La data de 26 martie 1990, prin decretul nr. 181, a fost înfiinţat a Serviciului Român  de Informații – ca autoritate administrativă autonomă a statului român cu competenţă materială în interiorul ţării privind obţinerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor referitoare la ameninţările interne şi externe la adresa siguranţei naţionale iar la 29 iulie 1991 a fost emisă Legea nr. 51 care stabilea noile ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României şi sunt stabilite organele de stat care au atribuţii în acest domeniu: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi structuri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Ministerului Justitiei.

Program de formare – ”MANAGEMENTUL INFORMAȚIILOR DE SECURITATE”

postat în: Media, Open Access 0

Universitatea Româno-Americană vă oferă oportunitatea să vă perfecționați cunoștințele în domeniul securității informațiilor prin participarea la programul de formare „Managementul Informațiilor de Securitate” (MIS, seria XII). Sesiunile de instruire se vor derula în perioada 31.03. – 20.05.2023, vinerea, de la ora 17:00 la 20:00 și sâmbăta, de la ora 09:00 la 12:00. Prima și ultima sesiune vor fi organizate față-în-față, în sala 223 din campusul URA, iar celelalte sesiuni se vor derula online, prin intermediul platformei MS Teams. Formatori MIS Prof.univ.dr. Neculae … Citeşte mai mult

Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații

Analiza comparativă a diferitelor mecanisme de control sau supraveghere parlamentară a activităţii de informaţii scoate în evidenţă analogii, dar şi deosebiri, datorate sistemelor politice şi actelor legislative care fundamentează această activitate. Iniţiativa constituirii unor mecanisme de control democratic asupra activităţii secrete de informaţii aparţine S.U.A. Ulterior, au procedat similar şi alte state democratice europene, astfel că, până laînceputul anilor ’80, un număr de 12 democraţii occidentale au instituit proceduri specifice de control parlamentar asupra structurilor informative, prin comisii de specialitate, ale căror competenţe au fost precizate în timp. După căderea „cortinei de fier” în anii ’90 şi instaurarea democraţiei şi a statului de drept în fostele ţări socialiste din Europa centrală şi de răsărit, structurile informative ale acestora au fost supuse, de asemenea, controlului parlamentar.

Controlul parlamentar al serviciilor de informații

Dezbaterile privind instituirea formelor de supraveghere şi control democratic asupra serviciilor de informaţii ale statului român au condus, în timp, la identificarea celor care corespund raţiunii sociale pentru care acestea au fost create. Cadrul democratic de dezvoltare a României, configurat de Constituţie şi ansamblul legislaţiei naţionale, a creat condiţiile exercitării controlului parlamentar concret şi permanent asupra serviciilor de informaţii, precum şi a altor forme de supraveghere, specifice statului de drept.

Informația și nevoia de gestionare a resurselor informaționale

Informaţia a devenit una din marile fapte ale gândirii abia la începutul secolului al XX-lea, caracterizat prin intensificarea descoperirilor ştiinţifice şi ofensiva aplicării inovaţiilor tehnice în sfera productivă. În acest context, informaţia a intrat masiv în limbajul unor ştiinţe (naturale, exacte, sociale), pentru ca apoi să se impună ca termen operaţional de specialitate în limbajul tehnologic, cu accepţiuni diferite, în funcţie de domeniul în care era utilizat.

Controlul asupra Intelligence –ului

Un rol decisiv în realizarea controlului democratic asupra Intelligence-lui (agențiile /serviciile de informații) ale unu stat îl au puterile statului (Legislativul, Executivul şi Puterea judecătorească), precum şi societatea civilă, inclusiv mass-media, care contribuie permanent, prin informarea susținerea largă a unui asemenea demers. La acestea se adaugă doi actori instituționali cu rol deosebit în controlul aplicării politicii naționale de securitate şi al bugetului corespunzător: Avocatul Poporului și Curtea de Conturi. În statele moderne, Intelligence-ul (agențiile/ serviciile de informații) joacă un rol vital în  susținerea politicii interne, externe şi de apărare, prin furnizarea de informații relevante şi monitorizarea riscurilor şi amenințărilor privind securitatea națională .

Puncte de vedere privind tradițiile romane în istoria intelligence-lui

Republica Roma și Imperiul Roman aveau structuri/servicii de informații organizate în două părți: una militară și cealaltă civilă. Aceste părți au servit indirect împăratului. Principalele trupe angajate în produsele de informații au fost frumentarii, speculatores, exploratores și Garda Pretoriană. Crearea frumentariilor ca o componentă a inteligenței romane este menționată în timpul domniei lui Hadrianus și această formă s-a perpetuat până la Dioclețianus. Ultimul a transformat trupele în agentes in rebus. Discutăm în acest material despre intelligence-ul în perioada republicană și în „Serviciul de informații”.

Alexandru Ioan Cuza, fondatorul Intelligence-lui statului modern românesc

Sistemul  de Intelligence  creat de Alexandru Ioan Cuza a dispus de toate componentele structurilor moderne de culegere, prelucrare şi transmitere de informaţii, desfăşurând şi activităţi specifice muncii cu agentura. Acesta a avut ca suport de transmitere şi centralizare a informaţiilor in vederea luării deciziilor politico-statale structura Telegrafului şi, mai târziu şi a Poştei. Telegraful a reprezentat în acele momente mijlocul cel mai rapid de informare dar şi de secretizare a informaţiilor necesare actului de decizie a puterii statale româneşti. Sistemul de Intelligence conceput de Alexandru Ioan Cuza, a însemnat o bază solidă pentru periodele următoare aleevoluţiei Intelligence-lui românesc modern  şi a contribuit la crearea şi funcţionarea în siguranţă a  statului modern românesc pe plan instituţional.

Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 – 23 ianuarie 1941

O serie de documente din arhive au subliniat contextul politic intern și  extern în care s-a desfășurat Evenimentele din 21-23 ianuarie 1941 și s-a demonstrat în baza unor documente incontestabile amestecul serviciilor secrete germane Gestapo, SS, și SD, dar s-a trecut sub tăcere amestecul agenților serviciilor secrete sovietice implicate fie direct prin acțiunile serviciilor secrete fie prin agenții din Partidul Comunist din .România (PCdR) , ai acestora.

1 2 3

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.