Analiza ,,Hagi Virtual Comander- G- Md,, despre operațiunea terestră în Iran

Operațiunea fulger, inițiată de SUA și Israel împotriva Iranului, evidențiază limitele proiecțiilor bazate pe inteligență artificială generală (AGI). Supercomputerul Pentagonului a generat un scenariu eronat, cu riscuri sistemice majore: destabilizare economică globală, colaps european energetic și pierderi umane estimate la sute de mii (vezi modelul RAND Corporation, 2025). Fluctuația prețului petrolului – de la 120 USD/baril la 95 USD artificial – ilustrează fragilitatea echilibrelor pieței (EIA, 2026). Analize din surse SUA-Israel-Iran-China-Rusia explorează escaladarea terestră, cu efecte în lanț asupra securității energetice globale.

Balanța de putere într-un mediu de securitate anarhic

Acest articol este o descriere a conceptului balanței de putere și cum este acesta perceput într-un mediu de securitate anarhic. Ultimele transformări din ultima perioadă ne-au relevat mișcări ce pot foarte ușor dezechilibra balanța de putere și declanșa conflicte ce pot pune în pericol relativa stabilitate geopolitică și geostrategică la nivel global.

Cercetători chinezi sub asediu. Genetica chineză pivotată de ideologia comunistă și interese geopolitice

De la Mao la Xi, oamenii de știință chinezi au fost prinși în vârtejul ideologiei comuniste. Au avut de suferit fie din cauza Chinei marxiste, exclusă de la cunoștințele și contactele științifice occidentale, fie din cauza Occidentului, deoarece forțați să se supună cerințelor Partidului Comunist Chinez de a dobândi informații despre inovațiile tehnologice occidentale, au fost condamnați și ostracizați de lumea științifică internațională.

Schimbări în mediul de securitate eurasiatic

Articolul analizează dinamica mediului de securitate din spațiul eurasiatic, cu accent pe regiunea Asiei Centrale și a bazinului Mării Caspice, în contextul transformărilor geopolitice și geoeconomice actuale. Lucrarea evidențiază importanța strategică a regiunii, atât din punct de vedere al resurselor naturale, cât și al poziției sale de confluență între culturi, civilizații și interese globale. Se identifică principalii actori – activi și pasivi – care influențează echilibrul de putere regional, se conturează axele geopolitice dominante, dar și faliile de conflict cu potențial destabilizator. Regiunea este prezentată ca un spațiu dinamic, imprevizibil, cu potențial de a genera puteri regionale emergente, dar și de a deveni epicentrul unor crize viitoare.

Frăția Musulmană și Califatul Global

Descrisă în mass-media occidentală ca o mişcare ideologică reformatoare a autocraţiilor din lumea arabă, Frăţia Musulmană a dobândit în ultimii 10 ani o „aureolă” revoluţionară. Această „aureolă” a legitimat „primavara arabă”, valul de anarhie din Nordul Africii şi din Orientul Mijlociu (MENA) iniţiat şi alimentat de Mişcare în anii 2011 și 2012, care a avut ca rezultat îndepărtarea de la putere a regimurilor naţionaliste arabe, proliferarea terorismului şi emergenţa regimurilor islamiste. În tot acest timp, analiştii occidentali au descris Mişcarea drept „islamist moderată”, axată pe grija faţă de  semeni, urmărind crearea ummah (a lumii islamice) prin mijloace de tip soft-power, non-violente, ideologice şi economice.

Între cooperare și competiție: Parteneriatul geopolitic în evoluție dintre Europa și China

Europa și China au o relație complexă care balansează între cooperarea economică cu competiția strategică. Perspectiva unui parteneriat geopolitic mai profund între Uniunea Europeană (UE) și China are implicații semnificative pentru dinamica puterii globale. Acest raport examinează posibilitățile actuale și viitoare de legături mai strânse Europa-China din mai multe perspective – UE, China, Statele Unite și Rusia – și în domenii cheie, inclusiv comerț, securitate, tehnologie, politica climatică și guvernanță globală. Acesta oferă o imagine de ansamblu asupra intereselor și preocupărilor fiecărei părți, susținută de date și studii de caz, pentru a evalua ce ar putea implica un parteneriat consolidat Europa-China pentru ordinea mondială.

Ucraina 2022, ultimul război al lui Putin?

Războiul împotriva Ucrainei a dovedit că există un dezechilibru între ambițiile militare ale Kremlinului și forțele pe timp de pace pe care le-ar putea aduna. Situația Rusiei se va înrăutății și se va confrunta cu o provocare demografică, nu vor mai fi mulți tineri. Înainte de dezmembrarea URSS, Rusia se confrunta cu o criză demografică, iar rata mortalității ridicată din cauza consumului de alcool și a spitalelor cu servicii medicale neadecvate.

Conflictele înghețate. Studiu de caz: Transnistria

Tema ”conflicte înghețate” este relevantă pentru securitatea regională în Zona Extinsă a Mării Negre, dar și pentru securitatea națională a României. Pe axa ZEMN , problematica are în vedere influența Rusiei în plan politico–diplomatic și proiectarea forței în regiune; pe zona separatistă Transnistria –  presiunile politice și economice  impuse de Rusia către RM, dar și aspectele care țin de autonomie/federalizare pentru regiunea separatistă. La nivelul securității naționale a României, secesiunea/ federalizarea poate deveni un precedent în relațiile României cu state din regiune.  Subiectul are relevanță pentru abordarea mediului de securitate, în sensul că raportarea la mediul de securitate a conflictelor înghețate insistă pe manifestarea amenințărilor, riscurilor, vulnerabilităților non-militare, asimetrice, hibride cu care se confruntă structurile de securitate și de intelligence în sprijinul unei bune guvernări.

Globalizarea, un fenomen arhicunoscut dar insuficient explicat (partea 1)

În ultimele două decenii și-au făcut tot mai mult simțită prezența noi fenomene petrecute la scară globală, acestora corespunzându-le noi personaje în scena internațională, cel mai adesea personaje diferite față de cele clasice: statele. Actorii non-statali ai scenei internaționale corespund într-un fel sau altul fenomenului globalizării și reprezintă de multe ori vârful de lance al acestuia. Printre acești actori se numără: organizațiile multinaționale, societățile comerciale transnaționale, organizațiile non-guvernamentale implicate în acțiuni cu vocație de securitate regională sau globală, organizații pretinse a fi non-profit care acționează la nivel global producând importante efecte politice și economice, organizațiile destinate apărării drepturilor omului și ale căror activități depășesc cu mult domeniul asumat prin statut, structurile de crimă organizată de tip transfrontalier și multinațional, organizațiile destinate terorismului în mediul internațional etc. Toate acestea acționează într-un mediu internațional aflat într-o continuă schimbare și a cărui dinamică nu oferă decât posibilități restrânse de predictibilitate a viitorului mediu și lung. Se afirmă tot mai des că astfel de actori non-statali sunt produsul globalizării; dar ce este oare globalizarea? De unde și cum a apărut acest fenomen cu o întindere atât de mare?

Cicatrizarea prin memorie. Despre necesitatea întemeierii unui muzeu al geopoliticii

În ciuda faptului că este unul dintre cuvintele cele mai folosite în literatura de relații internaționale, precum și în expertiza comună, și, de asemenea, având o moștenire încă controversată, geopolitica nu a avut parte de un muzeu propriu. Pentru a remedia această deficiență percepută, acest articol argumentează despre necesitatea pedagogică și morală de a avea un astfel de muzeu. Organizat ca o promenadă intelectuală prin școlile clasice de geopolitică (germană, franceză, anglo-americană, japoneză, dar și română), designul interior al muzeului are ca scop obișnuirea vizitatorilor cu elementele de bază ale domeniului.

1 2

Articles without specifying another CC license are licensed under CC BY-NC-ND.