La 25 aprilie 2025, Palatul Cotroceni din București a confirmat alegerea președintelui pentru directorul Serviciului de Informații Externe (SIE). Noul șef — veteranul diplomat devenit ofițer de informații *Radu-Gabriel C.* — este departe de a fi un nume cunoscut publicului larg. Tocmai acesta, spun inițiații, este scopul. În lumea serviciilor secrete, cei mai influenți lideri își încep adesea mandatul ca niște foi albe, fiind însărcinați să conducă birocrații de miliarde de euro care trebuie să rămână invizibile, dar totodată responsabile în fața aleșilor democratic.
C. moștenește unul dintre cele mai suple, dar și mai expuse servicii de informații din UE. Cei 3 500 de angajați ai SIE sunt așteptați să monitorizeze manevrele Rusiei la Marea Neagră, să intermedieze parteneriate de tehnologie militară cu Statele Unite și, tot mai mult, să vâneze amenințări cibernetice îndreptate spre rețeaua energetică europeană. Potrivit legii din 1998 care îl guvernează, serviciul trebuie să protejeze „securitatea națională și apărarea României și a intereselor sale”. Aceasta este o misiune familiară fiecărui șef de informații occidental. Mult mai puțin familiare — în afara unor comisii parlamentare restrânse — sunt provocările manageriale care vin odată cu conducerea unui imperiu clandestin într-o eră a scurgerilor pe TikTok și a spionajului alimentat de inteligența artificială.
Un CEO fără teleconferință de profit
Directorii de informații conduc organizații a căror performanță nu poate fi măsurată în randamente trimestriale sau număr de descărcări. Succesul este definit de non-evenimente: atacuri care nu s-au produs, alianțe care nu s-au destrămat. De aceea, metricile interne și cultura organizațională devin esențiale.
Potrivit a doi operativi în activitate, SIE a introdus în 2023 „Time-Boxed Red Teaming”, un instrument managerial împrumutat din dezvoltarea software, în care analiștii au 72 de ore pentru a falsifica orice evaluare majoră înainte ca aceasta să ajungă pe biroul președintelui. Exercițiul forțează colaborarea între silozurile analitice și îi oferă directorului un control uman împotriva gândirii de grup.
Agențiile occidentale au adoptat tactici similare. Când MI6 l-a numit pe Richard Moore în 2020, una dintre primele sale măsuri a fost crearea unei „Direcții de Erori”, însărcinate cu documentarea incidentelor clasificate aproape ratate — o versiune pentru informații a consiliilor de siguranță din aviație. Mesajul, reluat acum de susținătorii lui C: transparența poate exista în interiorul zidului de clasificare, chiar dacă se oprește la ușă.
Paradoxul talentului: angajează rebeli, predă disciplină
Serviciile secrete au recrutat tradițional din universități de elită și academii militare. Dar campaniile de combatere a dezinformării și concursurile de code-breaking cer un alt arhetip: oameni de știință ai datelor poligloți, confortabili să sară între notebook-uri Python și feed-uri Twitter în paștună.
Noul șef al SIE, care a fost cândva legătura tehnologică a României la Centrul NATO de Apărare Cibernetică din Tallinn, intenționează să creeze un corp rotațional de „Digital Sherpa” — nativi digitali detașați un an în stații HUMINT tradiționale de la Istanbul la Abuja. Scopul este mai puțin îndulcirea postărilor dificile și mai mult încrucișarea meseriilor: ofițerii HUMINT învață scraping și geolocalizare; data-scientiștii absorb obsesia pentru verificare a muncii de teren.
Dilema de leadership din spate este eternă. Munca de informații răsplătește pe cei care încalcă regulile — până când nu o mai face. Directorii eficienți construiesc perne culturale care le permit nonconformiștilor să testeze limitele fără a compromite acoperirea operațională. Rețeta lui C: fiecare celulă tehnologică experimentală va avea un ofițer de conformitate care raportează direct inspectorului general al SIE, nu șefului celulei. Este o recunoaștere explicită că inovația și supravegherea trebuie să fie co-egale, nu secvențiale.
Gestionarea perimetrului politic
Spre deosebire de miniștri, directorii serviciilor de informații aud rar aplauze, dar sunt mereu la un scandal distanță de notorietate. Nominalizarea noului șef SIE a trecut prin comisia parlamentară de control cu un vot de 18–3 — remarcabil de consensual în politica bucureșteană, de obicei fracturată. Chiar și așa, legislatorii au cerut briefinguri clasificate trimestriale, un ritm mai apropiat de cel al Comitetului de Informații al Senatului SUA decât de multe norme europene.
Aranjamentul reflectă realitatea post-Snowden: legitimitatea internă este acum un atu strategic. Agențiile care o pierd renunță nu doar la bugete, ci și la libertatea operațională, deoarece partenerii de schimb de date ridică ștacheta de încredere. C. trebuie, așadar, să stăpânească o dublă optică: să-i convingă pe parlamentari că este reformator, în timp ce îi reasigură pe ofițerii de teren că meseriile lor rămân sacre.
Punctul de inflexiune al inteligenței artificiale
Directorii de astăzi se confruntă cu un adversar care nu doarme: dezinformarea la scară AI. SIE ar testa modele transformer antrenate exclusiv pe OSINT în limba română, inclusiv canale Telegram obscure frecventate de boți Wagner. Premisa e simplă: nu poți contracara narațiuni maligne pe care nu le-ai detectat la viteză de mașină.
Această pivotare tehnologică schimbă calculele de leadership. Șefii de informații trebuie să fie product owners tot atât cât sunt spymasters, suficient de familiarizați cu riscurile rețelelor neuronale pentru a interoga furnizorii despre otrăvirea spațiului latent și suficient de seniori pentru a alinia auditările de cod cu legea securității naționale. Când apar greșeli — gândiți-vă la scandalul foarte proaspăt al chatului Signal din era Trump, care l-a inclus accidental pe Jeffrey Goldberg de la The Atlantic într-o discuție despre planurile de război din Yemen — responsabilitatea cade pe biroul directorului, nu pe algoritm.
Măsurarea invizibilului
Cum va ști România — sau orice democrație — dacă C. reușește? Metrici precum „incidente prevenite” rămân clasificate. În schimb, observatorii pot urmări patru indicatori externi:
- Voturi de încredere parlamentare: mai puține audieri extraordinare semnalează funcționare lină.
- Detașări inter-agenții: un aflux mare de cadre din serviciile partenere sugerează încredere.
- Indici de reziliență cibernetică: mai puține breșe reușite ale unor actori statali indică avertizare timpurie îmbunătățită.
- Retenția data-scientiștilor bilingvi: cel mai greu talent de păstrat este barometrul cel mai clar al culturii interne.
Testul de leadership care urmează
A conduce un serviciu secret în 2025 înseamnă să navighezi un câmp minat la 360°: tensiuni geopolitice, supraveghere politică internă, curse tehnologice și impact psihologic asupra ofițerilor care operează în zona gri morală. Noul director al SIE trebuie să fie parte strateg, parte șef HR, parte etician.
Dacă C. va reuși să îmbine îndrăzneala operațională cu umilința procedurală, ar putea oferi un model pentru democrațiile de dimensiuni medii de pretutindeni. Dacă nu, establishmentul de informații al României riscă soarta de care orice spymaster se teme: să descopere, prea târziu, că secretele pe care le-a păstrat erau exact cele ce trebuiau împărtășite.
© 2025 George V. Scripcariu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.
Lasă un răspuns