O sută șapte ani de contrainformații militare: Esse non videri – A fi dar nu la vedere

Contrainformațiile și securitatea militară reprezintă principalul efort naţional de a contracara acțiunile serviciilor de informații străine, ale grupurilor şi mișcărilor politice controlate din exterior, care, adesea, sunt sprijinite de servicii de informații, începând de la infiltrarea în sinapsele de conducere strategică și operativă ale statului şi stabilirea potențialului de angajare în activități de spionaj în scopul organizării de acţiuni subversive sau de sabotaj.

Serviciile militare de informații și contrainformații românești în războiul de reîntregire națională și recunoașterea internaționala a Marii Uniri (1919-1920)

Construcția, consolidarea și evoluția activității de informații și contrainformații militare românești a parcurs un drum lung, depășind mai multe etape istorice, un drum sinusoidal, presărat cu multe dificultăți de natură conceptuală și organizatorică la capătul căruia urma să se clarifice locul, rolul și misiunile specifice ale acestora în structura organigramei armatei române moderne.

Pacepa, Kuklinski, Pollard și românii

Mi‑au rămas în memorie multe fragmente din excelentele analize de informaţii furnizate pe vremuri de Direcţia Informaţii Militare conducerii statului ceauşist, dar ale căror sensuri nu au fost niciodată înţelese de bolnavii şi obtuzii politici ai momentului. Un fragment dintr‑o importantă analiză avertiza că „o formă de confruntare o constituie războiul special ale cărui metode şi mijloace sunt, de regulă, secrete şi derutante, aplicarea şi folosirea lor fiind încredinţată serviciilor de informaţii, trupelor speciale de cercetare‑diversiune, unor instituţii şi organizaţii aflate sub acoperiri politice, economice, culturale, ştiinţifice etc., mijloacelor de informare în masă, emigraţiei politice“.

Informațiile – Între surpriza militară și cea politică

Dezbaterile de idei despre surprindere – în mod predominant, surpriza militară strategică – au produs o abundentă literatură de specialitate, dar și o cantitate apreciabilă de explicații relativ la eșecurile trecute, fără să se ajungă însă la unele concluzii, care să îmbunătățească teoriile în domeniu.  Aprofundând analiza pe diferite domenii de manifestare, surprinderea, în general, este considerată un important factor de modificare a raportului de forțe și se argumentează că acțiunile prin surprindere au drept scop paralizarea voinței și a capacității adversarului de a opune rezistență organizată, împiedicarea acestuia să ia contramăsuri oportune și eficiente, pentru ca, în final, să-l oblige să accepte lupta în condiții dezavantajoase.

Rolul informaţiilor într-o societate democratică

Mondializarea relațiilor umane în toate domeniile, dezvoltarea rapidă a mijloacelor de comunicare, noile tehnici și evoluția științei, dezvoltarea și consolidarea instituțiilor democratice, interdependența progresivă a statelor și apariția unor noi manifestări ale puterii economice, de multe ori pe căi ilicite, cu consecințe politice și sociale, au condus la o transformare a instituțiilor publice, atât interne, cât și internaționale. Ambele planuri se află în permanentă evoluție și se condiționează reciproc. În acest context, serviciile de informații cu atribuțiuni în planul securității naționale și internaționale dobândesc o nouă dimensiune și se confruntă cu provocări inedite.

Ortodoxia rusă între politică și evanghelie

Creștinismul reprezintă una din cele trei mari religii monoteiste ale lumii ca număr de aderenți, aflându-se cu mult înaintea iudaismului și islamului, născându-se, istoricește vorbind, în prima jumătate a secolului I, când un mic grup de evrei palestinieni l-au identificat pe Mesia cu nimeni altul decât Isus Hristos din Nazaret. De-a lungul a două milenii de existență, creștinismul a evoluat și s-a extins în lume pe spații largi fiind, totodată, însoțit de stări de tensiune, crize, războaie religioase, schisme și conflicte de natură teologică, fapt ce a avut drept consecință apariția mai multor biserici distincte.

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.