O sută șapte ani de contrainformații militare: Esse non videri – A fi dar nu la vedere

Contrainformațiile și securitatea militară reprezintă principalul efort naţional de a contracara acțiunile serviciilor de informații străine, ale grupurilor şi mișcărilor politice controlate din exterior, care, adesea, sunt sprijinite de servicii de informații, începând de la infiltrarea în sinapsele de conducere strategică și operativă ale statului şi stabilirea potențialului de angajare în activități de spionaj în scopul organizării de acţiuni subversive sau de sabotaj.

Serviciile militare de informații și contrainformații românești în războiul de reîntregire națională și recunoașterea internaționala a Marii Uniri (1919-1920)

Construcția, consolidarea și evoluția activității de informații și contrainformații militare românești a parcurs un drum lung, depășind mai multe etape istorice, un drum sinusoidal, presărat cu multe dificultăți de natură conceptuală și organizatorică la capătul căruia urma să se clarifice locul, rolul și misiunile specifice ale acestora în structura organigramei armatei române moderne.

Continuitatea KGB-lui în secolul XX –Urmașele KGB ului

De la sfârşitul anilor ’80, în KGB s-a observat că era nevoie de o reorientare a eforturilor sale principale, datorită: recrudescenţei crimei organizate şi, în special, a traficului de droguri, tehnologiei învechite în toate domeniile şi scăderii drastice a economiei. În acest context,  începând cu anul 1985 se fac eforturi pentru schimbarea imaginii negative şi  pentru creştera încrederi cetăţenilor în organele de securitate ale statului . Astfel se declanşează un proces cunoscut sub numele de perestroika, care este anunţată oficial în decembrie 1987 în publicaţia Pravda, când se declanşează simplificarea structurilor şi reorientarea  lentă a KGB-ului către noi posibile ameninţări. Se modifică chiar emblema KGB-lui scutul şi spada Partidului, prin dispariţia simbolului său ofensiv spada în sensul noii orientări în spiritul perestroikăi. KGB – ul ca şi alte servicii de informaţii din ţările din Est au încercat să-şi asigure supravieţuirea într-un sistem nou care deja, era percetibil – cu adevărat – încă de la începutul anilor ’80.

Comunitatea informativă rusă

Serviciile şi structurile care formează comunitatea  informativă a unui  stat  reprezintă  o parte  constitutivă a puterii democratice , iar rolul unei comunităţi informative performante  este  acela  de  protecţie a naţiunii, a colectivităţii şi a indivizilor ce o compun împotriva ameninţărilor interne şi externe. Aceasta, presupune obţinerea unui flux informaţional necesar fundamentării unei anumite  viziuni  asupra  viitorului şi cunoaşterea exactă a locului  pe care  se doreşte să le  aibă o ţară  în lume.

Controlul democratic al serviciilor de informații. Studiu de caz: Belgia

Acest text examinează controlul democratic al serviciilor de informații, cu un focus pe studiul de caz al Belgiei. Începând cu definirea intelligence-ului și a rolului său în securitatea națională, textul trece în revistă evoluția controlului democratic asupra acestor servicii, atât în SUA, cât și în Europa, evidențiind schimbările generate de evenimente precum scandalurile din anii ’70 sau atentatele de la 11 septembrie 2001. Este detaliat apoi sistemul de control democratic al serviciilor de informații din Belgia, inclusiv crearea unor organisme independente de revizuire și supraveghere. Se subliniază importanța transparenței și a responsabilității democratice în funcționarea acestor servicii, iar concluzia pune accentul pe necesitatea unui echilibru între puterile legislative, executive și judiciare într-o democrație liberală. Bibliografia oferă resurse utile pentru cei interesați de subiect.

Implementarea inteligenței artificiale în securitatea națională

Implementarea inteligenței artificiale în securitatea națională abordează diverse aspecte critice, inclusiv îmbunătățirea capacităților de apărare, securitatea cibernetică, analiza intelligence și considerații etice. Acest eseu explorează implicațiile multiple ale integrării tehnologiilor inteligenței artificiale în cadrele de securitate națională, concentrându-se pe beneficii, strategii de implementare, provocări și preocupări etice.

Evoluția inteligenței artificiale în domeniul securității naționale

Sfetcu, Nicolae (2023), Evoluția inteligenței artificiale în domeniul securității naționale, Intelligence Info, 2:4, 3-11, DOI: 10.58679/II35704, https://www.intelligenceinfo.org/evolutia-inteligentei-artificiale-in-domeniul-securitatii-nationale/   The evolution of artificial intelligence in the field of national security Abstract Artificial intelligence is a rapidly growing technology field that is capturing the attention of defense, policy makers, and international competitors alike. Artificial intelligence is increasingly playing a significant role in intelligence analysis, which is the process of collecting, evaluating and interpreting information to produce actionable intelligence, and national security in … Citeşte mai mult

Rolul serviciilor de informații în război

Serviciile de informații joacă un rol crucial în orice război, servind adesea ca forță nevăzută care poate înclina balanța în favoarea victoriei sau înfrângerii. Ele furnizează factorilor de decizie militare informații și perspective esențiale, permițându-le să înțeleagă inamicul, să planifice operațiuni strategice și să facă alegeri informate pe câmpul de luptă. Războiul ruso-ucrainean a exemplificat rolul critic al informațiilor în modelarea cursului conflictelor moderne. În acest conflict în desfășurare, informațiile în timp util și exacte furnizate de serviciile de informații sunt cruciale pentru protejarea intereselor naționale, a stabilității regionale, și formularea unor răspunsuri eficiente la peisajul securității în evoluție. Pe măsură ce războiul ruso-ucrainean continuă, serviciile de informații vor rămâne actori cheie în modelarea rezultatelor și în deschiderea drumului către o soluție pașnică.

Mecanisme de control democratic al activității serviciilor de informații

Analiza comparativă a diferitelor mecanisme de control sau supraveghere parlamentară a activităţii de informaţii scoate în evidenţă analogii, dar şi deosebiri, datorate sistemelor politice şi actelor legislative care fundamentează această activitate. Iniţiativa constituirii unor mecanisme de control democratic asupra activităţii secrete de informaţii aparţine S.U.A. Ulterior, au procedat similar şi alte state democratice europene, astfel că, până laînceputul anilor ’80, un număr de 12 democraţii occidentale au instituit proceduri specifice de control parlamentar asupra structurilor informative, prin comisii de specialitate, ale căror competenţe au fost precizate în timp. După căderea „cortinei de fier” în anii ’90 şi instaurarea democraţiei şi a statului de drept în fostele ţări socialiste din Europa centrală şi de răsărit, structurile informative ale acestora au fost supuse, de asemenea, controlului parlamentar.

1 2

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.