O echipă românească la EUDIS Spring 2026 prezintă un sistem de detectare a dronelor la scară urbană, conform cu GDPR și interoperabil cu NATO, construit din hardware de larg consum — și un prototip funcțional care trece de la sunet la alertă militară în două secunde.
(Investigație exclusivă: cum devine România hub regional pentru drone tactice NATO în timp ce ecosistemul militar-industrial românesc trece prin renaștere) La doi ani după ce jurnalistul BBC Stephen Sackur îl confrunta pe fostul ministru de Externe Bogdan Aurescu cu întrebări despre secretizarea ajutorului militar pentru Ucraina, răspunsul primit rămâne iconic prin cinismul său: „Pentru că aceasta este politica guvernului meu.” Acum, o investigație aprofundată dezvăluie amploarea unei operațiuni sofisticate de transfer militar care poziționează România ca actor cheie în … Citeşte mai mult
Când forțele ucrainene au doborât o dronă Shahed-136 deasupra regiunii Sumy în iunie 2025, se așteptau să găsească încă o „bombă zburătoare” iraniană—o armă crudă dar eficientă care terorizase orașele ucrainene timp de aproape trei ani. În schimb, au descoperit ceva mult mai sinistru: viitorul războiului autonom sosise, ambalat într-un fuzelaj familiar dar alimentat de inteligența artificială care poate vedea, gândi și ucide fără intervenția umană.
Pe 1 iunie 2025, dronele ucrainene au distrus flota de aviație strategică a Rusiei (dupa ce au străbătut mii de kilometri ascunse în camioane) — și odată cu ea, vechile certitudini despre distanță și apărare
Documentul pe care se bazează analiza se intitulează „Drones in Modern Warfare: Lessons Learnt from the War in Ukraine”, autor fiind Dr. Oleksandra Molloy. Acesta este publicat ca Occasional Paper No. 29 de către Australian Army Research Centre, parte a Armatei Australiene, și reflectă contribuțiile Australiei și Ucrainei în cercetarea utilizării dronelor în războiul din Ucraina. Raportul este proprietatea Commonwealth of Australia, publicat în anul 2024.
