În îndelungata sa istorie România nu a dus lipsă de trădători de țară care din cele mai diverse motive s-au pus în slujba dușmanilor poporului român. De o gravitate deosebită s-au dovedit acțiunile întreprinse de cetățenii români, ocupanți ai unor poziții importante în societate, care pe timpul unor confruntări decisive cu inamicii României, au desfășurat acțiuni prin care se urmărea determinarea trupelor române să înceteze lupta și să treacă de partea inamicului.
Recenzie carte: Alba Iulia Catrinel Popescu, “România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică”. Editura Militară, Bucureşti, 2023, 119 p.
Alba Iulia Catrinel Popescu s-a impus în ultimii ani drept cea mai proeminentă şi avizată voce în materie de geopolitică din România. Lucrările sale au deschis noi orizonturi de cercetare, dezbaterile cele mai recente din această disciplină de sine stătătoare fiind aduse în atenţia cititorului român.
La 23 august 1939 Germania și Uniunea Sovietică au semnat la Moscova pactul Ribbentrop-Molotov, conform căruia URSS revendica Bucovina de Nord și Basarabia. În septembrie 1939 Polonia este invadată de Germania. În acest context Consiliul de Coroană a decis, la 6 septembrie 1939, proclamarea neutralității României, securizând frontierele și evitând confruntarea militară prin activarea “Blocului Balcanic al Neutrilor”, a Acordului Balcanic din 1934 și prin încercarea de a încheia un pact de neagresiune cu URSS. La 29 martie 1940, V. … Citeşte mai mult
Recenzia cărții: Sorin Aparaschivei (2021). Serviciul Britanic de Informații în România (1916 – 1950). Editura Militară, București, ISBN: 9789733212003. Despre acțiunile de ansamblu ale British Intelligence Service (Serviciul britanic de informații n.a), dar care mai conține organizarea și evoluția Serviciului Român de Informații și contrainformații, care pentru această perioadă s-a aflat în strânsă relație de colaborare și schimbare cu omologii britanici, chiar și în momentele în care România și Marea Britanie se aflau în tabere adverse.
În toată perioada celui de Al Doilea Război Mondial, serviciile secrete române au colectat informații privind localizarea unităților germane în țară. Ofițerii din grupul conspirativ pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei sporesc numărul unităților românești prezente în capitală, pentru a putea face față germanilor. O misiune interaliată clandestină a fost parașutată în București și găzduită în secret de generalul Constantin Sănătescu. Urmare a succesului ofensivei germane pe aliniamentul Iași-Chișinău, grupul conspirativ a decis accelerarea pregătirilor. Pe 20 august, Mihai I și grupul de militari din conspirație au stabilit data acțiunii pentru 26 august. În noaptea de 21 august, în secret, membrii opoziției și-au dat acordul pentru această dată. Aflând însă că mareșalul Antonescu intenționa să se întoarcă pe front în 24 august, Regele Mihai s-a văzut obligat să modifice data pentru 23 august 1944.