Războiul cognitiv: Dezavuarea paradigmelor

Prezentul articol investighează fenomenul războiului cognitiv ca formă distinctă și superioară a confruntării contemporane, având ca obiectiv central dezavuarea paradigmelor – adică delegitimarea, demontarea și înlocuirea sistemelor de convingeri, valori și modele mentale ale adversarului.
Pornind de la definițiile NATO, ale conceptului de Cognitive Warfare (2020-2023) și de la școala rusă de reflexie strategică, lucrarea propune o definiție operațională proprie a războiului cognitiv, diferențiindu-l de războiul informațional, psihologic și hibrid. Sunt analizate principiile fundamentale (reflexivitate, anticipație, non-linearitate, subsidiaritate cognitivă, instrumentalizarea emoției) și metodele specifice (reframing semantic, suprasaturare informațională, implantare memetică, inginerie socială algoritmică, operațiuni de influență bazate pe IA generativă).

Războaiele din ecrane: Ecranosfera și convergența războiului cibernetic, informațional și cognitiv în era inteligenței artificiale

În acest proiect de cercetare îmi propun să examinez transformarea mediului contemporan de confruntare prin suprapunerea spațiului cibernetic, a mediului informațional și a dimensiunii cognitive. Îmi propun ca ipoteză de lucru, conceptul de „ecranosferă”, înțeles drept mediul socio-tehnic format prin interacțiunea continuă dintre individ, ecrane, rețele, platforme digitale și algoritmi.

Poziția securității naționale în regimurile de Anarhie, Gesellschaft și Gemeinschaft: O analiză conceptuală comparativă

Acest articol își propune să analizeze conceptual și funcțional modul în care securitatea națională este definită, instituționalizată și percepută în cadrul celor trei tipuri ideale de organizare socială și politică: Anarhia, Gesellschaft (societatea) și Gemeinschaft (comunitatea). Scopul este de a demonstra că natura și sursa securității se transformă radical odată cu natura contractului social, variind de la o stare de supraviețuire brută la una de ordine procedurală și, infine, la una de coeziune identitară profundă.

Considerații imagologice asupra unui demers jurnalistic. Fotografia-document și semnificațiile actului de comandă în Armata Română

Studiul analizează valoarea documentară și imagologică dobândită de o fotografie realizată la 10 decembrie 2009, în Sala de Marmură a Palatului Cercului Militar Național din București, în contextul aniversării generalului Ion Tutoveanu și la inițiativa jurnalistică a col. dr. Costinel Petrache. Imaginea reunește opt foști șefi ai structurii supreme de conducere militară și permite o lectură retrospectivă a 55 de ani de comandă militară românească. Cercetarea utilizează analiza documentară, contextualizarea istorico-militară și perspectiva imagologică pentru a examina transformarea fotografiei de presă din produs al actualității în document al memoriei instituționale. Sunt evidențiate valoarea documentară, valoarea memorială și capacitatea imaginii de a reprezenta continuitatea actului de comandă dincolo de schimbarea oamenilor, regimurilor politice, doctrinelor și sistemelor de alianță.

Starea suveranității Republicii Moldova în 2026 – Analiza lefebvriană – Model reflexiv de eficientizare a sistemului de apărare și informații

Republica Moldova se află într-un context internaţional în schimbare dinamică, caracterizat prin război hibrid, colapsul arhitecturii de securitate regionale şi intensificarea controlului reflexiv exercitat de Marile Puteri asupra statelor mici tampon.
Scopul acestui capitol al studiului este de a propune modalităţi de îmbunătăţire a sistemului de apărare şi informaţii în vederea creşterii eficienţei acestuia şi adaptării la noile realităţi, ceea ce, la rândul său, va contribui la consolidarea securităţii naţionale şi la integrarea cu succes a Republicii Moldova în comunitatea europeană, inclusiv prin modelari matematice reflexive.

Articles published according to the current editorial policy