Drone în războiul modern: lecții din Ucraina și implicațiile lor pentru apărarea și peisajul inovării din România

Documentul pe care se bazează analiza se intitulează „Drones in Modern Warfare: Lessons Learnt from the War in Ukraine”, autor fiind Dr. Oleksandra Molloy. Acesta este publicat ca Occasional Paper No. 29 de către Australian Army Research Centre, parte a Armatei Australiene, și reflectă contribuțiile Australiei și Ucrainei în cercetarea utilizării dronelor în războiul din Ucraina. Raportul este proprietatea Commonwealth of Australia, publicat în anul 2024.

Structura Documentului

Raportul este structurat în mai multe capitole și secțiuni care analizează diversele aspecte ale utilizării dronelor în conflictul din Ucraina. Iată câteva elemente relevante din structura sa:

• Abstract: Rezumă scopul și relevanța cercetării privind utilizarea dronelor și impactul lor asupra tacticilor de război modern.
• Introduction: Prezintă contextul și importanța dronelor în războiul din Ucraina, evidențiind faptul că acest conflict este primul în care dronele au fost utilizate la o scară atât de mare.
• Methodology: Detaliază metoda de cercetare utilizată, inclusiv interviuri semi-structurate cu experți din Ucraina și Australia, precum și analiza calitativă a datelor.
• Role of UAS in the War in Ukraine: Oferă o privire istorică asupra evoluției dronelor și detaliază clasificarea și utilizarea acestora în cadrul războiului din Ucraina.
• Lessons from the Use of Drones in the War in Ukraine: Prezintă 12 lecții principale, cum ar fi schimbarea caracterului războiului, proliferarea dronelor mici, importanța contramăsurilor anti-dronă, și necesitatea inovației rapide și a pregătirii temeinice.

Exemple și Studii de Caz (Case Studies, Use Cases, Best Practices)

Documentul include numeroase exemple și studii de caz privind utilizarea dronelor în diverse operațiuni și domenii:

1. Case Study: Magyar Birds – Acest exemplu descrie formarea și utilizarea unității Magyar Birds, un grup de soldați ucraineni care au utilizat drone DJI Mavic pentru a spiona pozițiile inamice și a ajusta focul artileriei. Unitatea a devenit prima echipă de UAV-uri separatistă din cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, demonstrând cum dronele pot extinde capacitățile ofensive și de recunoaștere ale unor unități mici.
2. Use Case: Dronele FPV în Atacuri Tactice – Un exemplu de utilizare a dronelor FPV (First-Person View) pentru atacuri țintite. Dronele de acest tip au fost echipate cu explozibili improvizați și folosite pentru a lovi vehicule blindate și poziții fixe. Studiul arată cum aceste drone pot fi controlate de operatori la distanță și cum pot provoca daune semnificative la costuri reduse.
3. Best Practice: Inițiativa „Army of Drones” – Aceasta este o inițiativă a Ministerului Digitalizării din Ucraina în colaborare cu platforma de strângere de fonduri UNITED24. Inițiativa a facilitat parteneriatele cu companii private pentru producția rapidă de drone și dezvoltarea industriei interne de drone, crescând astfel capacitatea Ucrainei de a produce și repara UAV-uri la scară largă.
4. Use Case: Dronele Navale (Uncrewed Surface Vehicles – USV) – O altă inovație remarcabilă este utilizarea dronelor navale de către Ucraina pentru a ataca forțele navale rusești în Marea Neagră. Aceste USV-uri încărcate cu explozivi au compensat lipsa unei flote navale funcționale, dovedindu-se eficiente în operațiuni maritime ofensive.
5. Best Practice: Parteneriate Public-Private pentru Producția de UAV-uri – Documentul subliniază parteneriatul dintre guvernul ucrainean și companiile private, care a permis o extindere rapidă a producției de drone și optimizarea lanțurilor de aprovizionare. Într-un an, Ucraina a reușit să crească de la 7 la 200 numărul de producători de UAS.

Aceste elemente demonstrează cum dronelor li se atribuie un rol critic în războiul modern, fiind adaptate și integrate rapid în structurile militare și strategii, ilustrând în același timp oportunitățile și provocările legate de utilizarea acestora. Documentul oferă lecții importante care pot fi adaptate la nevoile României în domeniul apărării, al comunității de informații și al ecosistemului de startup-uri.

Constatările din Drone în Războiul Modern: Lecții Învățate din Războiul din Ucraina au o relevanță crucială pentru Armata Română, comunitatea de informații și ecosistemul startup-urilor din România.

Iată o analiză adaptată pentru fiecare dintre aceste părți interesate:

Pentru Armata Română

1. Adoptarea Tacticilor de Război Asimetric: Proximitatea României față de zona de conflict și creșterea tensiunilor geopolitice în Europa de Est subliniază necesitatea modernizării doctrinelor și capacităților militare. Utilizarea dronelor de către armata ucraineană pentru supraveghere, informații în timp real și atacuri țintite oferă un model pentru adoptarea unei abordări asimetrice care pune accent pe mobilitate, adaptabilitate tehnologică și eficiență cost-efectivă. Armata Română ar trebui să se concentreze pe integrarea dronelor „de volum mare și cost redus” în cadrele sale operaționale pentru a obține un avantaj în colectarea informațiilor și adaptabilitatea pe câmpul de luptă.
2. Integrarea UAS în Domenii Multiple: Experiența ucraineană evidențiază utilizarea dronelor în domenii multiple (aer, mare și uscat) ca multiplicator de forță. Pentru România, investiția în astfel de capacități multi-domeniu poate consolida atât strategiile de apărare, cât și pe cele ofensive, în special în regiunea Mării Negre, unde pot apărea amenințări maritime. Dronele navale, precum vehiculele de suprafață fără echipaj utilizate de Ucraina, ar putea fi vitale pentru securizarea zonelor de coastă și răspunsul la agresiunea maritimă.
3. Dezvoltarea Capacităților Anti-Drone: Succesul dronelor în Ucraina subliniază, de asemenea, urgența dezvoltării unor măsuri robuste împotriva dronelor. Armata Română trebuie să investească în război electronic și sisteme cinetice pentru a neutraliza dronele inamice, asigurând astfel reziliența pe câmpul de luptă. Programele de pregătire axate pe măsurile anti-drone sunt esențiale pentru a pregăti trupele pentru aceste noi realități operaționale.
4. Restructurarea Unităților Militare: Raportul recomandă crearea unor unități specializate în drone, o strategie pe care România ar trebui să o considere. Stabilirea unor unități UAS dedicate în cadrul Armatei Române ar facilita operațiunile, ar încuraja instruirea targetată și ar facilita o gestionare mai bună a acestor tehnologii critice.

Pentru Comunitatea de Informații din România

1. Exploatarea Dronelor pentru Colectarea Informațiilor: Comunitatea de informații din România poate obține lecții valoroase din utilizarea dronelor în Ucraina pentru informații în timp real și recunoaștere. Dronelor le oferă soluții cost-eficiente și scalabile pentru monitorizarea activităților de frontieră, desfășurarea misiunilor de supraveghere în zonele de conflict și colectarea informațiilor aplicabile. Această capacitate ar putea fi crucială pentru securitatea frontierei și monitorizarea activităților ilegale, cum ar fi traficul și contrabanda.

2. Înțelegerea Războiului Hibrid: Războiul din Ucraina exemplifică utilizarea dronelor în strategiile de război hibrid, combinând atacurile cinetice cu războiul informațional și operațiunile cibernetice. Comunitatea de informații din România ar trebui să-și consolideze baza de cunoștințe privind integrarea supravegherii bazate pe drone cu datele din informațiile electronice și umane pentru a combate eficient amenințările hibride.
3. Investiții în Contramăsuri de Securitate pentru UAS: Pe măsură ce dronele devin mai răspândite, asigurarea securității comunicațiilor și protejarea datelor sensibile devin priorități esențiale. Serviciile de informații din România ar trebui să se concentreze pe identificarea vulnerabilităților în operațiunile UAS și să implementeze măsuri de protecție a transmiterii datelor și de prevenire a infiltrării inamice prin tactici cibernetice bazate pe UAS.

Pentru Ecosistemul de Start-up-uri din România

1. Capitalizarea pe Oportunitatea Pieței UAS: Creșterea utilizării UAS ca tehnologie crucială în războiul modern reprezintă o oportunitate pentru startup-urile românești de a inova. Inspirându-se din inițiativa ucraineană „Armata Dronelor”, antreprenorii tehnologici din România pot explora dezvoltarea de drone accesibile și versatile, utilizabile atât în scopuri militare, cât și civile. Colaborările cu Armata Română și serviciile de informații ar putea stimula creșterea unui ecosistem startup axat pe apărare, încurajând inovația și creând locuri de muncă de înaltă valoare.
2. Consolidarea Capacităților Locale de Producție: Experiența Ucrainei arată importanța stabilirii capacităților locale de producție și întreținere a dronelor. România ar trebui să-și propună dezvoltarea liniilor de producție suverane pentru UAS și tehnologiile conexe, reducând astfel dependența de furnizorii externi și sporind securitatea națională. Startup-urile ar putea juca un rol esențial în inovarea cu designuri de drone modulare și comercial viabile, adaptate nevoilor militare.
3. Extinderea Ecosistemelor de Cercetare și Colaborare: Documentul subliniază importanța cercetării și dezvoltării (R&D) în evoluția tehnologiilor UAS și anti-UAS. Ecosistemul startup-urilor din România poate beneficia de colaborarea cu universități, instituții de apărare și parteneri internaționali pentru a avansa cercetarea în tehnologiile UAS. Acest lucru poate crea un flux sustenabil de inovații adaptate nevoilor unice ale forțelor românești.

Recomandări Strategice pentru România

1. Adoptarea unei Strategii Naționale privind Dronele: România ar trebui să dezvolte o strategie completă privind dronele, care să integreze aplicațiile militare, de informații și civile. Această strategie ar trebui să definească investițiile, parteneriatele și inițiativele de instruire pentru a ridica capabilitățile României în războiul modern și apărare.
2. Formarea de Parteneriate Public-Private: Inspirându-se din succesul Ucrainei, Ministerul Apărării din România și serviciile de informații ar trebui să stabilească parteneriate public-private solide cu firmele tehnologice și startup-urile locale. Această colaborare ar putea îmbunătăți procesele de achiziție și ar asigura implementarea rapidă a soluțiilor inovatoare de drone.
3. Accelerarea Ciclurilor de Inovare: Odată cu evoluția continuă a războiului cu drone, este esențial ca România să mențină un ciclu accelerat de inovație tehnologică. Cultivând un ecosistem agil, care stimulează adaptarea rapidă și cercetarea și dezvoltarea (R&D), România poate asigura pregătirea în fața amenințărilor emergente de securitate.

Războiul din Ucraina oferă lecții clare despre rolul în schimbare al UAS în conflictele moderne. Pentru România, aceste perspective reprezintă o oportunitate nu doar de a-și moderniza cadrele militare și de informații, ci și de a stimula un ecosistem startup inovator care poate promova progresele tehnologice în capacitățile UAS și anti-UAS. Îmbrățișând aceste lecții, România va fi mai bine pregătită să navigheze prin provocările unui peisaj geopolitic din ce în ce mai incert, sporindu-și în același timp reziliența națională și competitivitatea strategică.

© 2024 George V. Scripcariu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorului