RAZBOIUL DIN UCRAINA SE TRANSFORMĂ IN RAZBOI EUROPEAN
Războiul din Ucraina a depășit granițele unui conflict local, transformându-se într-un război european integrat, în care securitatea continentului depinde de coeziunea NATO și a Uniunii Europene.
Forțele de rezervă în strategia de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic după 2022
postat în: Arhiva, Numărul 2, Securitate, Volumul 5
0
Prezentul articol analizează transformarea fundamentală a rolului forțelor de rezervă în cadrul arhitecturii de securitate a NATO, cu un accent specific pe Flancul Estic, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă în februarie 2022. Studiul explorează trecerea doctrinară de la „descurajarea prin represalii” la „descurajarea prin interdicție” (deterrence by denial), evidențiind modul în care noul Model de Forțe al NATO (NATO Force Model – NFM) integrează rezervele naționale pentru a asigura o masă critică și o profunzime strategică necesară apărării colective în cazul unui conflict de înaltă intensitate. Analiza investighează lecții operaționale precum necesitatea reconstituirii rapide a forței, utilizând date recente privind ratele de atriție din 2024-2025, și implementarea sistemelor de fortificații inteligente, precum scutul digital Eastern Sentry. Un spațiu amplu este dedicat studiului de caz al Poloniei și recomandărilor strategice pentru România. În cazul României, articolul evaluează implementarea Legii 5/2026 privind serviciul militar voluntar în termen și lecțiile extrase din exercițiul de mobilizare Mobex 2025. Concluziile subliniază că rezervele au încetat să mai fie o resursă periferică, devenind un pilon central al strategiei de descurajare și apărare, necesar pentru susținerea rezilienței societale pe termen lung.
Garda digitală – România, inteligența artificială militară și bătălia pentru relevanță strategică pe flancul estic al NATO
Un studiu nou și alarmant al Defense AI Observatory din Hamburg trage un semnal de alarmă pentru toți actorii ecosistemului de guvernanță, securitate, informații, apărare, tehnologie și inteligență artificială din România: fereastra de oportunitate este deschisă — dar nu pentru mult timp.
OPLAN DEU: Lecții pentru Fortăreața Estică a NATO – O Analiză Strategică Aprofundată pentru Ecosistemul Românesc
Planul Operațional pentru Germania (OPLAN DEU), un proiect strategic de anvergură pentru apărarea națională și colectivă, oferă un model de planificare de o relevanță excepțională pentru România. Acest document, a cărui elaborare a fost declanșată de invazia rusă a Ucrainei în 2022, marchează o reorientare fundamentală a politicii de apărare germane, trecând de la un accent pe misiunile expediționare la o concentrare pe apărarea națională și colectivă
”Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030” – Documentul, rezumat și comentarii
Președintele Nicușor Dan a prezentat azi și a supus în dezbatere, în cadrul unei conferințe de presă, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030. Rezumatul documentului Viziune și premise. Documentul propune ca idee-forță „independența solidară”: România să acționeze cu încredere în propriile capacități, dar ancorată în alianțe și parteneriate, în special NATO, UE și Parteneriatul Strategic cu SUA. Strategia subliniază că „actorul principal” este cetățeanul; e un „parteneriat cu națiunea”, iar succesul depinde de unitatea internă și de … Citeşte mai mult
Imperativul București: de la „Just-in-Time” la „Just-in-Case” – o cronică a reîntoarcerii la istorie
Bucureștiul, un oraș care a cunoscut în secolul trecut atât promisiunea fragilă a democrației interbelice, cât și cenușa dictaturii, a devenit, pentru două zile în noiembrie 2025, epicentrul unei decizii care rescrie harta strategică a Europei. Forumul Industriei NATO (NIF) 2025, la care am participat joi si vineri 5-6 noiembrie 2025, sub deviza „Reînarmarea NATO – Inovare, Accelerare, Susținere”, nu a fost doar o reuniune de experți în apărare; a fost o cronică vie a reîntoarcerii la Istorie, o recunoaștere dură a faptului că iluzia „sfârșitului istoriei” s-a spulberat pe câmpurile de luptă din Ucraina.
NATO și viitorul apărării: lecții pentru comunitatea de informații, militari și ecosistemul de afaceri din România
Admiralul Rob Bauer, președintele Comitetului Militar al NATO, a făcut recent un apel către liderii mondiali și mediul de afaceri pentru a adopta o „mentalitate de război,” un mesaj cu implicații profunde pentru comunitățile de informații, armatele moderne și ecosistemele tehnologice și de afaceri din întreaga lume. Acest articol analizează relevanța discursului său pentru România, ținând cont de provocările și oportunitățile sale unice.
Protecția informațiilor clasificate în conflictele armate
postat în: Arhiva, Numărul 4, Știința informațiilor, Volumul 3
0
Protecția informațiilor clasificate este reglementată de legislația generală în materie de protecție a informațiilor clasificate, de legislația comună incidentă în domeniul informațiilor clasificate NATO, dar și de anumite reglementări cu caracter intern, avându-se în vedere specificul acțiunilor și misiunilor operative ale forțelor și structurilor, posibilitățile și realitățile de la fața locului sau din zona de operații, ținându-se cont de rapiditatea acțiunilor de luptă și, nu în ultimul rând, de dinamica evoluției situației operative.
Provocarea globală de război electronic în 2024: Principalii jucători
postat în: Editoriale, Numărul 2, Volumul 3
1
Tensiunile geopolitice și conflictele regionale au intensificat cursa pentru supremația războiului electronic. Națiunile percep capacitățile EW ca multiplicatori de forță, oferind avantaje strategice în regiunile contestate și descurajând potențialii adversari. Dezvoltarea și implementarea tehnologiilor EW sunt strâns legate de obiective strategice mai largi, care reflectă obiectivele și preocupările geopolitice ale fiecărei entități.
Acest articol analizează dinamica competiției internaționale în războiul electronic avansat, examinând principalii jucători în această arenă geopolitică în evoluție.
Orientul Mijlociu în vâltoarea războiului informațional al C.I.A.
postat în: Arhiva, Numărul 2, Securitate, Volumul 3
0
Îmbinarea acţiunilor militare „clasice“cu cele „asimetrice“, transformarea luptei armate cauzată de tehnologiile și armamentele folosite servesc caracterului multidimensional al războiului actual, desfășurat în toate mediile: terestru, aerian, maritim, cosmic, informational. Deținerea controlului mediului informaţional reprezintă cel mai mare atu. Nu doar guvernele, statele, instituţiile guvernamentale şi nonguvernamentale, armatele, persoanele publice sau private culeg, exploatează şi transmit informaţii, în scopul realizării obiectivelor propuse, ci ele însele reprezintă o țintă și sursă de scurgere a informaţiilor, implicațiile fiind extrem de grave pentru țările, alianțele, coalițiile, organizațiile internaționale din care fac parte, căci afectează întreg „ecosistemul” politic, militar, societal și nu în ultimul rând, economic. Sistemele de protecţie a informaţiilor, deși caracterizate prin proceduri, reguli stricte şi personal cu expertiză în protecţia informaţiilor, sunt ținta celor mai multe atacuri, astfel încât o pondere foarte importantă a războiului informațional o are nu forma ofensivă, ci cea defensivă.