19 iun. 2025

Programul de studii postuniversitare “Managementul Informațiilor”

de | postat în: Media | 0
Primul program de studii postuniversitare de educație permanentă acreditat din domeniul de studii universitare “Management” și finalizat cu diplomă sub tutela Ministerului Educației din România care abordează competenţele de gestionare a informațiilor într-o manieră integrată şi preponderent aplicativă!

Vei învăța să utilizezi conceptele, metodele, tehnicile şi instrumentele de management al informațiilor:

  • securitatea infomațiilor în organizații
  • abordări privind securitatea afacerii în zona publică și/sau guvernamentală și în zona privată
  • legislația în domeniul informațiilor clasificate naționale, NATO și UE
  • managementul informațiilor clasificate
  • domeniile securităţii informaţiilor clasificate
  • securitatea informaţiilor vehiculate în format electronic (INFOSEC)
  • strategia în domeniul securității informațiilor
  • organizarea securității informațiilor
  • managementul riscurilor
  • cultura de securitate
  • securitatea cibernetică
  • perspective ale managementului informațiilor, aliniament de timp: 2030/2050
  • educaţia de securitate

Vei dobândi abilitățile necesare pentru a utiliza, analiza și interpreta date și informații relevante pentru implementarea eficientă a instrumentelor de managementului securității informațiilor în cadrul unei organizații. Vei învăța să rezolvi sarcini complexe în context (receptarea, transmiterea, prelucrarea, stocarea informaţiilor în documente specifice). Vei dobândi capacitatea de a aborda de o manieră profesionistă, diferenţiată, elementele manageriale specifice utilizării informaţiilor secrete, confidenţiale, sensibile.

Pe scurt, despre programul ”Managementul Informațiilor”:

Ocupație vizată
  • administrator societate comercială  – cod COR 242111
Certificat de absolvire
  • recunoaștere națională, sub tutela Ministerului Educației
  • 4 credite ECTS
Perioada de desfășurare
  • oct.. – nov..2025
Durata
  • 5 săptămâni de învățare, finalizate cu examen de absolvire
  • curs (concepte și metodologii ale managementului informațiilor) în sistem online asincron, prin activități de autoinstruire în sistem e-learning, în vederea atingerii obiectivelor de învățare de către fiecare cursant în ritmul propriu, în funcție de timpul și energia de care dispune, de o manieră flexibilă și independentă
  • 9 ore pe săptămână în sistem online sincron pentru activități aplicative (joia și vinerea, între orele 18:00 și 20:50 și sâmbăta în intervalul orar 09:00 – 11:50)
Livrare
  • prima și ultima sesiune de învățare se vor organiza în sistem față-în-față, la sală, în campusul URA
  • cursuri și seminarii online, în sistem sincron și asincron, cu resurse de învățare specifice (inclusiv suplimentare) diversificate, atractive și interactive, particularizate nevoilor fiecărui cursant, instrumente de evaluare și autoevaluare a învățării
  • monitorizarea parcurgerii de către cursanți a resurselor de învăţare
  • comunicarea permanentă între cursanţi, coordonatori de disciplină şi de program (comunicaţii sincrone şi asincrone) în vederea satisfacerii nevoilor de învățare
Taxa de școlarizare
  • 1.850 lei
  • include și taxa de înscriere, taxa de înmatriculare și taxa de examinare finală
  • se poate achita în 2 rate
Condiții de acces
  • absolvent de studii superioare cu diplomă de licență
Număr de locuri în grupă
  • maximum 25 cursanți
Perioada de înscrieri (înmatriculare)
  • 01-29.09.2025 (inclusiv)
  • rezervarea locului în grupă se face după plata taxei de școlarizare (integral sau rata I), în ordinea primirii dosarelor de înscriere
17 iun. 2025

Dimitrie Gusti între utopia lui Francis Bacon, New Atlantis, și Academia Universalis a lui Leibniz

de | postat în: Arhiva, Istoria, Numărul 3, Volumul 4 | 0

Intelligence Info - Descarcă PDFZărnescu, Narcis (2025), Dimitrie Gusti între utopia lui Francis Bacon, New Atlantis, și  Academia Universalis a lui Leibniz, Intelligence Info, 4:3, 48-54, https://www.intelligenceinfo.org/dimitrie-gusti-intre-utopia-lui-francis-bacon-new-atlantis-si-academia-universalis-a-lui-leibniz/

 

Dimitrie Gusti Between Francis Bacon’s Utopia, New Atlantis, and Leibniz’s Academia Universalis

Abstract

Dimitrie Gusti, a prominent figure of Romanian culture in the first half of the 20th century, after in-depth studies in Germany and France, lays the foundations of Romanian sociology, militant. He initiates monographic research on villages and legislates social service, integrating sociological research with practical action. Member and president of the Romanian Academy, Dimitrie Gusti, inspired by the Baconian vision of the New Atlantis and the Leibnizian of a Academia universalis, will even suggest in his Reception Speech at the Academy (1923) a reform, more utopian, of the institution.

Keywords: Bacon, Leibniz, New Atlantis, Academia Universalis

Rezumat

Dimitrie Gusti, figură proeminentă a culturii românești din prima jumătate a veacului XX, după aprofundate studii în Germania și Franța, pune bazele sociologiei românești, militans.  Inițiază cercetarea monografică a satelor și legiferează serviciul social, integrând cercetarea sociologică cu acțiunea practică. Membru și președinte al Academiei Române, Dimitrie Gusti, inspirat de viziunea baconiană a Noii Atlantide și de cea leibniziană a unei Academia universalis, va sugera chiar în Discursul sau de recepție la Academie (1923) o reformă, mai mult utopică, a instituției.

Cuvinte cheie: Bacon, Leibniz, Noua Atlantidă, Academia Universalis

 

INTELLIGENCE INFO, Volumul 4, Numărul 3, Septembrie 2025, pp. 48-54
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/dimitrie-gusti-intre-utopia-lui-francis-bacon-new-atlantis-si-academia-universalis-a-lui-leibniz/
© 2025 Narcis ZĂRNESCU. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Dimitrie Gusti între utopia lui Francis Bacon, New Atlantis, și  Academia Universalis a lui Leibniz

Narcis ZĂRNESCU[1]
mithra.zurban@gmail.com

[1] Redactor Şef. Revista ACADEMICA, Academia Română; Cavaler al Ordinului Palmes Académiques; doctor în filologie & doctor în ştiinţe economice; Redactor Şef Adj. Revista NOESIS; membru în Colegiul de redacţie al publicaţiei STUDII ŞI COMUNICĂRI/DIS; membru al Uniunii Scriitorilor din România; membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România; membru al Academiei Româno-Germane (Mainz); membru al Institutului Român – Biblioteca Română (Freiburg im Breisgau); membru al Academiei Româno-Germane (Baden-Baden).

 

Alături de Ion Heliade Rădulescu, visătorul care elaborează planul unei „biblioteci universale” (1846 ), după modelul „Panteonului literar” al lui Aimé Martin, sau Titu Maiorescu, inegalabilul critic, care schițează un program pentru “privegherea și reforma” limbii și culturii românești[1], Dimitrie Gusti face parte din galeria Reformatorilor.

Studiază la Universitatea „Friedrich Wilhelm” (Friedrich-Wilhelms-Universität) din Berlin (1899), apoi iar la Universitatea din Leipzig (1900), unde va avea ca profesori cele mai luminate minți ale timpului: Wilhelm Wundt, Paul Barth și Karl Bücher. Obține distincția „Doctor în filosofie” cu disertația Egoismus und Altruismus. Zur soziologischen Motivation des praktischen Wollens. În 1908, revine la Berlin, unde va studia sociologia cu o altă pleiadă de savanți, precum Georg Simmel, Ferdinand Tönnies, Leopold von Wiese și Max Weber; filosofia cu Friedrich Paulsen și jurisprudența cu Franz von Liszt și Rudolf Stammler. În același an, audiază la Paris cursurile lui Émile Durkheim, fondatorul sociologiei franceze.

Este primit membru al Academiei Române (1919); este ales președinte al Academiei Romane (1944 – 1946), Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor (1932 – 1933), profesor la Universitățile din Iași și București, Dimitrie Gusti este creatorul sociologiei românești.

A inițiat și îndrumat acțiunea de cercetare monografică a satelor din România (1925 – 1948). A obținut legiferarea serviciului social (1939), prin care se instituționaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acțiunea socială practică și cu pedagogia socială. A fondat și condus Asociația pentru Știința și Reforma Socială (1919 – 1921), Institutul Social Român (1921 – 1939, 1944-1948), Institutul de Științe Sociale al României (1939 – 1944), Consiliul Național de Cercetări Științifice (1947 – 1948). A creat, împreună cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl și G. Focșa, Muzeul Satului (1936). În domeniul literar-științific, Gusti a înființat și a condus revistele „Arhiva pentru știința și reforma socială” (1919 – 1943) și „Sociologie românească” (1936 – 1944).

O dată cu instaurarea comunismului în România, Dimitrie Gusti va fi dat afară de la Universitate, iar sociologia va fi scoasă din planul de învățământ. În 1948, regimul comunist avea să iniţieze o epurare politică a membrilor Academiei Române. Printre cei 113 academicieni, eliminați în iunie, reprezentând peste două treimi din numărul total de membri, se va afla şi Dimitrie Gusti.

Opera științifică a lui Dimitrie Gusti este esențialmente renascentistă, prin amploare, diversitate, erudiție, deschidere și generativitate. Comunicarea mea circumscrie o încercare de cartografiere, secvențială și fragmentară, a acestui univers mental, spiritual și rațional ce pare în continuă expansiune.

Am ales ca poartă de intrare în universul gustian Discursul de recepție, intitulat Ființa și menirea academiilor, rostit la 10 iunie 1923, în ședință solemnă sub președinția A.S.R. Principelui moștenitor […], cu răspunsul D-lui Vasile Pârvan, Secretar General al Academiei Române”[2].

Discursul de recepție impresionează prin viziune, erudiție și îndrăzneala. Nucleul dur, ceea ce se numește hard core, al acestui Discurs este despre cum ar trebui să fie Academia ideală. Modelul acestei Academia Universalis este căutat de Gusti în romanul neterminat al lui Francis Bacon Noua Atlantidă (New Atlantis), publicat postum, în 1626, dar și în scrierile lui Leibniz, cu privire la Academia universalis sau Academia Internațională, concept care se înscrie în preocupările sale de formalizare și codificare a unei limbi universale[3]. Astfel, în Dissertatio de arte combinatoria sau mai simplu, De arte combinatoria (1666), savantul german definea caracteristica universală sau characteristica universalis ca fiind un limbaj universal și formal, capabil să exprime concepte matematice, științifice sau metafizice. O parte din aceste idei vor fi preluate de Gottlob Frege, filosof, logician şi matematician german, unanim recunoscut a fi cel mai important logician de după Aristotel.

Așadar, Bacon își plasează Academia ideală, numită și Casa lui Solomon, în Noua Atlantidă, o reminiscență a Atlantidei menționată de Platon în dialogurile Critias și Timeu. Dimitrie Gusti urmează sugestiile lui Bacon și propune chiar din primul Discurs o listă de modificări și mini-reforme pentru Academie. Unele fanteziste! Scopul Institutului Solomon, pe care Gusti îl copiază este „descoperirea cauzelor și cunoașterea naturii intime a forțelor și principiilor primordiale ale lucrurilor pentru a extinde limitele imperiului omului asupra naturii”. Nu departe de acest Institut, sunt clădiri amenajate pentru reproducerea fenomenelor care apar în aer, zăpadă, grindină, tunete. Gusti preia ideea și propune construirea de săli și laboratoare pentru experiențe și cercetări. Bacon compară Colegiul lui Salomon cu Academia din Basilia, numele codificat al Parisului. De altfel, apariția marilor academii în întreaga Europă este una dintre profețiile lui Bacon, aflate în proces de împlinire sau chiar împlinite. Prin îndemnurile sale elocvente adresate tuturor savanților lumii de a se constitui în comunități științifice, Bacon este considerat a fi adevăratul părinte și precursor al academiilor moderne. Multe din aceste sugestii, propuneri, proiecte și viziuni, se regăsesc în Discursul de recepție al lui Dimitrie Gusti.

Dar nu numai Dimitrie Gusti a fost fascinant de modelul baconian, ci și, spre exemplu, Humphry Davy, unul dintre cei mai iluștri președinți al Societății regale de științe din Londra (1820). De asemenea, contele Marsigli, membru asociat al Academiei pariziene de Științe, care construiește și își organizează Institutul din Bologna după descrierile lui Francis Bacon.

Dacă Bacon a fost promotorul asociațiilor și academiilor științifice din lumea civilizată, Leibniz a reușit chiar să cucerească acest teritoriu imaginar până atunci, pe care marele cancelar englez doar îl întrezărise și îl prezisese. Nu a fost doar precursor și promotor, ci și fondator. Ne amintim că Leibniz l-a convins pe electorul de Brandenburg, Frederic III, să înființeze, la 1700, die Preußische Akademie der Wissenschaften, Academia de Științe a Statului Prusac. În calitate de cel dintâi președinte al acestrei Academii, utopice până mai ieri, Leibniz a introdus modelul de organizare copiat din Nouă Atlantidă.

Ne punem întrebarea retorică de ce oare Dimitrie Gusti nu-l menționează pe… Dimitrie Cantemir, în contextul leibnizian al Academiei prusace? Pe de  altă parte, nici Cantemir nu își semnează manuscrisele cu titulatura de „membru al Academiei din Berlin”, ci numai cu titlul de Principe sau  Cneaz.

Întâmplător, am descoperit și sursa de inspirație a Discursului de recepție. Este vorba de un studiu publicat de Francisque Bouillier în Revue des Deux Mondes (1878) și intitulat „Une parfaite Académie, selon Bacon et Leibniz”[4]. Se pare că viitorul academician Dimitrie Gusti se va fi înfruptat copios din cele douăzeci de pagini ale uitatului filosof francez. Este un plagiat scuzabil, pentru atingerea unor scopuri nobile.

Două decenii mai târziu, în 1947, urmărit încă de fantasma universalității culturale și a internaţionalismului științific, Dimitrie Gusti se întoarce dintr-o lungă vizită în Statele Unite. În şedinţa din 11 iulie, le expune colegilor din Academia Română activitatea sa de peste Ocean. O nuanţă aproape suspectă de entuziasm încă se poate distinge în vocea profesorului de sociologie. Planurile sale iniţiale în SUA vizau cooptarea Consiliului Economic şi Social al recent înfiinţatei Organizaţii a Naţiunilor Unite în extinderea „ştiinţei naţiunilor“[5], formula prin care sociologul român îşi rezuma sistemul de gândire, la scară globală. Ce începuse în România interbelică ar fi fost replicat într-un studiu gigantic al tuturor naţiunilor din lume, iar ştiinţa, credea Gusti, ar fi putut fundamenta politica noii lumi postbelice, deschizând calea către o epocă de ameliorare a umanităţii, de pace socială şi internaţională.

Vor rămâne pentru totdeauna în patrimoniul național, monografiile sociologice realizate de Școala de sociologie de la București, întemeiată de Dimitrie Gusti, care nu își propun doar cunoașterea amănunțită a unităților și a fenomenelor sociale, ci și „reforma socială și acțiunea culturală”. Ele vor „forma în teorie și în practică o unitate organică, alcătuită din idei, din realitate și ideal”[6]. Înfăptuirea unui ideal social și a unui destin propriu al națiunii nu poate avea loc fără cunoașterea în profunzime a realității sociale specifice națiunii, de la formele concrete și particulare până la cele mai abstracte și universale, și a posibilităților de dezvoltare a acestei realități specifice, fiindcă idealul social își are izvorul în aceste posibilități, iar reforma socială este posibilă pornind de la această cunoaștere aprofundată. Monografiile au menirea de a contribui la dezvoltarea culturii naționale și la renașterea vieții spirituale naționale, ceea ce necesită „un contact viu și permanent cu unitățile de viață socială păstrate în formele lor etnice, cum sunt la noi satele. Din cunoașterea aprofundată a literaturii populare, a artei țărănești, a vieții spirituale de la sat, singurele încă neinfluențate de forme străine de cultură, cultura națională poate primi un nou imbold și o îndrumare mai sigură spre forme proprii de creație”[7].

Totodată, monografiile sociologice sunt necesare în misiunea de reformă a învățământului, deoarece „Școala nu poate fi o instituție cu totul străină de mediul înconjurător, întrucât ea se adresează unei realități precise, pregătind, prin mijloacele locale care-i stau la îndemână, pentru o viață concretă”. Învățământul trebuie să țină seama de „împrejurarile locale, de regiunea istorică și economică și de unitatea de viață socială din care face parte”[8].

Bibliografie :

Primară:

[1] Gusti, Dimitrie (1923). Ființa și menirea academiilor. Discurs rostit la 10 iunie 1923 în ședință solemnă sub președinția A.S.R. Principelui moștenitor de Dimitrie Gusti. Cu răspunsul D-lui Vasile Pârvan, Secretar General al Academiei Române. București: Cultura Națională [https://bibliotecadesociologie.ro/en/download/gusti-dimitrie-1923-fiinta-si-menirea-academiilor/]; accesat la 28.01.2025.

[2] Gusti, Dimitrie (1937). Știința națiunii. Enciclopedia României, vol. I, Statul. Bucureşti: Imprimeria Naţională.

[3] Gusti, Dimitrie (1968). Opere, vol. 1, texte stabilite, comentarii, note și postf. de Ovidiu Bădina și Octavian Neamțu, Bucuresti, Ed. Academiei. Apud. Ilie Bădescu și Ozana Cucu-Oancea, Dicţionar de sociologie rurală, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2004,

[4] Leibniz (1666). Dissertatio de arte combinatoria. Dissertatio de arte combinatoria, in qua ex arithmeticae fundamentis complicationum ac transpositionum doctrina nouis praeceptis exstruitur … noua etiam Artis meditandis, seu Logicae inuentionis semina sparguntur. Praefixa est synopsis totius tractatus, & additamenti loco demonstratio existentiae Dei, ad mathematicam certitudinem exacta autore Gottfredo Guilielmo Leibnüzio…[ https://dn721706.ca.archive.org/0/items/ita-bnc-mag-00000844-001/ita-bnc-mag-00000844-001.pdf].

[5] Leibniz’ De arte combinatoria. Department of Philosophy University of Cincinnati Cincinnati, OH 45221. [https://homepages.uc.edu/~martinj/Rationalism/Leibniz/Leibniz%20-%20Art%20of%20Combinations%201666.pdf], accesat 19.04.2025.

[6] Leibniz: Dissertation on Combinatorial Art. Translated with introduction and commentary by Massimo Mugnai, Han van Ruler, and Martin Wilson. Oxford Univ.Press. 2020.

[https://api.pageplace.de/preview/DT0400.9780192575104_A39950502/preview-9780192575104_A39950502.pdf]; accesat 20.04.2025.

Secundară:

[7] Bouillier, Francisque (1878). „Une parfaite Académie, selon Bacon et Leibniz”[1]. Revue des Deux Mondes, 3e période, tome 29, (p. 673-697).

[https://fr.wikisource.org/wiki/Une_parfaite_Acad%C3%A9mie,_selon_Bacon_et_Leibniz]; accesat 11.11205.

[8] Bădescu, Ilie, Ozana Cucu-Oancea (2004). Dicţionar de sociologie rurală, Bucureşti, Editura Mica Valahie.

[9] Martin, John N. (2003). De arte combinatoria. [https://homepages.uc.edu/~martinj/Rationalism/Leibniz/Martin%20-%20Notes%20on%20Leibniz’%20De%20arte%20combinatoria.pdf], accesat la 23.02.2025.

[10] Zărnescu, Narcis (2025). Titu Maiorescu, „de veghe în lanul de secară” al limbii românești.[în curs de apariţie].

Surse internet:

[11] [https://bibliotecadesociologie.ro/en/download/gusti-dimitrie-1923-fiinta-si-menirea-academiilor/]; accesat la 28.01.2025.

[12] [https://dn721706.ca.archive.org/0/items/ita-bnc-mag-00000844-001/ita-bnc-mag-00000844-001.pdf], accesat la 25.02.2025.

[13] [https://homepages.uc.edu/~martinj/Rationalism/Leibniz/Leibniz%20-%20Art%20of%20Combinations%201666.pdf], accesat 19.04.2025.

[14] [https://homepages.uc.edu/~martinj/Rationalism/Leibniz/Martin%20-%20Notes%20on%20Leibniz’%20De%20arte%20combinatoria.pdf], accesat la 23.02.2025.

[15] [https://fr.wikisource.org/wiki/Une_parfaite_Acad%C3%A9mie,_selon_Bacon_et_Leibniz]; accesat 11.11205.

Note

[1] [10].

[2] [1].

[3] [4], [5], [6].

[4] [7].

[5] [2].

[6] [3], p. 485; [8] p.327.

[7] [3], p.327..

[8] [3], p. 326.

14 iun. 2025

Cyberintelligence și amenințările hibride în România: parteneriate public-privat, OSINT, inteligență artificială și dezvoltarea competitive intelligence

de | postat în: Arhiva, Intelligence, Numărul 3, Volumul 4 | 0

Intelligence Info - Descarcă PDFGiugula, Cezara (2025), Cyberintelligence și amenințările hibride în România: parteneriate public-privat, OSINT, inteligență artificială și dezvoltarea competitive intelligence, Intelligence Info, 4:3, 25-29, https://www.intelligenceinfo.org/cyberintelligence-si-amenintarile-hibride-in-romania/

 

Cyberintelligence and Hybrid Threats in Romania: Public-Private Partnerships, OSINT, Artificial Intelligence and Competitive Intelligence Development

Abstract

In the context of the accelerated evolution of digital technologies and the intensification of hybrid conflicts globally, Romania is faced with a wide spectrum of cyber and hybrid threats that can affect national stability and the security of critical infrastructures. This article provides a comprehensive analysis of response strategies, focusing on three fundamental pillars: strengthening public-private partnerships, the use of open-source intelligence (OSINT) and the integration of emerging artificial intelligence technologies, as well as the development of competitive intelligence. Romania’s specific vulnerabilities to hybrid attacks are examined, as well as the ways in which national and international cooperation, combined with advanced technologies, can strengthen cyber resilience. The article also highlights the ethical and operational challenges that accompany these innovations and offers strategic recommendations for the sustainable development of digital security.

Keywords: cyberintelligence, public-private partnership, OSINT, artificial intelligence, competitive intelligence, hybrid threats, cybersecurity, international cooperation, Romania

Rezumat

În contextul evoluției accelerate a tehnologiilor digitale și al intensificării conflictelor hibride la nivel global, România se confruntă cu un spectru larg de amenințări cibernetice și hibride ce pot afecta stabilitatea națională și securitatea infrastructurilor critice. Acest articol oferă o analiză comprehensivă a strategiilor de răspuns, axându-se pe trei piloni fundamentali: consolidarea parteneriatelor public-privat, utilizarea inteligenței din surse deschise (OSINT) și integrarea tehnologiilor emergente de inteligență artificială, precum și dezvoltarea competitive intelligence. Sunt examinate vulnerabilitățile specifice României în fața atacurilor hibride, precum și modalitățile prin care cooperarea națională și internațională, combinată cu tehnologiile avansate, pot întări reziliența cibernetică. Articolul evidențiază și provocările etice și operaționale care însoțesc aceste inovații și oferă recomandări strategice pentru dezvoltarea durabilă a securității digitale.

Cuvinte cheie: cyberintelligence, parteneriat public-privat, OSINT, inteligență artificială, competitive intelligence, amenințări hibride, securitate cibernetică, cooperare internațională, România

 

INTELLIGENCE INFO, Volumul 4, Numărul 3, Septembrie 2025, pp. 25-29
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/cyberintelligence-si-amenintarile-hibride-in-romania/
© 2025 Cezara GIUGULA. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Cyberintelligence și amenințările hibride în România: parteneriate public-privat, OSINT, inteligență artificială și dezvoltarea competitive intelligence

Cezara GIUGULA[1]
cezara.m.giugula@gmail.com

[1] Manager proiecte IA, Christian Tour

 

Introducere

Pe fondul unui mediu geopolitic marcat de complexitate și incertitudine, amenințările hibride au devenit o problemă centrală pentru statele care doresc să-și protejeze suveranitatea și stabilitatea. România, situată în Europa de Est, o regiune cu tensiuni geopolitice majore și numeroase conflicte indirecte, este supusă unui spectru larg de riscuri care combină atacuri cibernetice sofisticate, campanii informaționale dezinformative și alte forme de presiune politică și economică. Amenințările hibride, caracterizate prin natura lor fluidă, multidimensională și non-liniară, necesită un răspuns integrat, rapid și adaptabil.

În acest context, cyberintelligence-ul capătă un rol strategic, fiind un instrument fundamental în anticiparea, detectarea și neutralizarea amenințărilor. Totodată, complexitatea acestui mediu impune ca răspunsurile să fie coordonate prin parteneriate eficiente între sectorul public și cel privat, care să valorifice expertiza și resursele ambelor părți. În plus, OSINT și inteligența artificială deschid noi posibilități în colectarea și analiza datelor, sporind capacitatea de reacție și prevenire. Dezvoltarea competitive intelligence, ca ramură specializată a cyberintelligence-ului, completează acest cadru prin anticiparea tacticilor adversarilor și oferirea de soluții proactive.

2. Parteneriatul Public-Privat: Pilonul Inovării și Rezilienței

În lumea actuală, în care infrastructurile critice sunt tot mai interconectate și expuse, guvernele nu mai pot asigura singure securitatea cibernetică. Parteneriatele public-privat (PPP) reprezintă un mecanism esențial care permite combinarea resurselor și expertizei din sectorul public, responsabil pentru protecția națională și aplicarea legislației, cu capacitățile tehnologice și inovative ale sectorului privat.

În România, PPP-urile au facilitat accesul la tehnologie avansată și au accelerat dezvoltarea unor platforme comune pentru schimbul rapid și securizat de informații despre amenințări. De exemplu, parteneriatele cu furnizori de servicii de internet, companii energetice și firme de securitate IT au permis organizarea unor centre de monitorizare a traficului cibernetic și a unor sisteme de alertă timpurie. Aceste colaborări au fost vitale în contracararea atacurilor DDoS și în protejarea infrastructurilor critice.

Mai mult, PPP-urile au fost instrumentale în formarea continuă a specialiștilor prin programe de training susținute de autorități și companii private. Inițiative precum cele desfășurate în colaborare cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Centrul Național Cyberintelligence permit pregătirea unei noi generații de experți capabili să răspundă noilor tipuri de atacuri. Totodată, cooperarea este extinsă și la nivel regional și internațional pentru armonizarea standardelor și a protocoalelor de securitate.

În concluzie, parteneriatele public-privat nu sunt doar benefice, ci indispensabile pentru crearea unui ecosistem de securitate rezilient și adaptabil.

3. OSINT și Inteligența Artificială: Revoluția în Colectarea și Analiza Informațiilor

OSINT (Open Source Intelligence) se referă la colectarea și analiza informațiilor provenite din surse publice, disponibile și accesibile tuturor. În contextul amenințărilor hibride, OSINT oferă un avantaj strategic crucial prin capacitatea de a monitoriza în timp real mediul informațional global, identificând rapid semnale ale unor posibile atacuri sau campanii de dezinformare.

Pe lângă metodele tradiționale de OSINT, utilizarea tehnologiilor avansate bazate pe inteligența artificială a revoluționat procesarea datelor. Algoritmii de învățare automată și AI generativă permit analizarea volumelor uriașe de date, extragerea pattern-urilor, automatizarea clasificării și identificarea anomaliilor care pot indica activități malițioase.

De exemplu, în România, utilizarea AI în cadrul unor platforme de monitorizare permite detectarea campaniilor de phishing și a atacurilor cibernetice înainte ca acestea să afecteze rețelele guvernamentale sau infrastructurile critice. Aceasta crește semnificativ viteza și precizia răspunsului, oferind un avantaj competitiv în lupta împotriva actorilor ostili.

Cu toate acestea, folosirea AI în OSINT ridică și probleme etice și tehnice importante. Vulnerabilitatea sistemelor la atacuri adversariale, riscul supraîncărcării cu date false (fake news) și problemele privind confidențialitatea datelor sunt doar câteva dintre provocările ce necesită o reglementare clară și supraveghere atentă.

4. Dezvoltarea Competitive Intelligence: O Capacitate Strategică Esențială

Competitive intelligence reprezintă procesul sistematic de colectare, analiză și interpretare a informațiilor relevante pentru a anticipa acțiunile potențial ostile și a informa deciziile strategice. În fața amenințărilor hibride, această capacitate devine indispensabilă pentru prevenirea surprizelor și adaptarea rapidă la noi tactici.

România are nevoie să dezvolte un sistem coerent de competitive intelligence care să integreze informațiile provenite din OSINT, cyberintelligence și alte surse. Acest sistem trebuie să includă formarea specialiștilor în metode analitice avansate și crearea unor platforme care să faciliteze schimbul rapid și sigur de informații între instituțiile naționale și partenerii internaționali.

Modelul SCIP (Strategic and Competitive Intelligence Professionals) oferă un cadru metodologic robust pentru dezvoltarea acestor capacități, incluzând etape clare de planificare, colectare, analiză și diseminare a informațiilor, cu un accent puternic pe respectarea eticii și legislației.

Dezvoltarea competitive intelligence permite nu doar reacția la atacuri, ci și identificarea în timp util a unor noi amenințări, construind astfel un avantaj strategic vital pentru securitatea națională.

5. Concluzii și Recomandări

În fața unui peisaj de amenințări hibride tot mai sofisticat, România trebuie să adopte o strategie integrată care să capitalizeze puterea parteneriatelor public-privat, să valorifice OSINT și inteligența artificială, și să dezvolte competitive intelligence ca o resursă strategică.

Recomandările principale sunt:

  • Consolidarea parteneriatelor public-privat prin platforme colaborative și schimb constant de informații, extinzându-le la nivel regional și european.
  • Investiții majore în tehnologii OSINT și AI, asigurându-se în același timp respectarea normelor etice și de protecție a datelor.
  • Crearea și susținerea unui program național de dezvoltare a competitive intelligence, cu focus pe educație, certificare și integrare instituțională.
  • Dezvoltarea unui cadru legislativ coerent și flexibil care să permită răspunsul rapid și coordonat la amenințările hibride, fără a compromite libertățile fundamentale.
  • Întărirea colaborării internaționale pentru a beneficia de bune practici, informații și resurse comune.

Prin implementarea acestor măsuri, România poate transforma provocările hibride într-o oportunitate de modernizare și întărire a securității cibernetice și naționale.

Bibliografie

  • Brînză, A. (2022) Dezinformarea în România şi impactul asupra securităţii naţionale. Sfera Politicii, 4.
  • Carpenter, T. G. (2022) Artificial Intelligence in Cybersecurity: A Primer. Wiley.
  • Cîrlig, C. (2021) Războiul hibrid în estul Europei. Institutul European din România.
  • Directive (EU) 2022/2555 (2022) Directive on measures for a high common level of cybersecurity across the Union (NIS2 Directive). Official Journal of the European Union.
  • ENISA (2024) ENISA Threat Landscape 2024. European Union Agency for Cybersecurity (Accessed: 17 May 2025).
  • EU Commission (2021) Regulation of Artificial Intelligence (EU AI Act). European Commission (Accessed: 17 May 2025).
  • Heuer, R. J. (1999) Psychology of Intelligence Analysis. Center for the Study of Intelligence.
  • ISO/IEC (2022) ISO/IEC 27001:2022 — Information Security Management Systems – Requirements. International Organization for Standardization.
  • Institutul Național de Statistică (2023) Raport privind infrastructurile critice din România 2023. INS.
  • Legea nr. 362/2018 (2018) Legea securității cibernetice. Monitorul Oficial, nr. 562.
  • Legea nr. 58/2023 (2023) Legea privind securitatea cibernetică a României. Monitorul Oficial, nr. 265.
  • MITRE Corporation (2020) MITRE ATT&CK® Framework (Accessed: 17 May 2025).
  • NATO (n.d.) Hybrid Threats Overview (Accessed: 17 May 2025).
  • NATO CCDCOE (n.d.) AI in Cybersecurity. Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence (Accessed: 17 May 2025).
  • Nissen, T. E. (2015) Hybrid Warfare: A European Perspective. Royal Danish Defence College.
  • Rid, T. (2013) Cyber War Will Not Take Place. Oxford University Press.
  • Reuters (2023) Romania hit by pro-Russian cyberattacks. Reuters, 29 April (Accessed: 17 May 2025).
  • Securitatea cibernetică a României 2022–2027 (2022) Strategia de Securitate Cibernetică a României 2022–2027. Guvernul României (Accessed: 17 May 2025).
  • The Wall Street Journal (n.d.) As Russia and China Rewrite Rules of War, NATO Adapts Its Game Plan (Accessed: 17 May 2025).
  • World Economic Forum (2024) The Global Risks Report 2024 (Accessed: 17 May 2025).
  • ITU (2023) Global Cybersecurity Index 2023. International Telecommunication Union (Accessed: 17 May 2025).
  • CERT-RO (2023) Raport Anual 2023 (Accessed: 17 May 2025).
  • Hybrid CoE (n.d.) European Centre of Excellence for Countering Hybrid Threats (Accessed: 17 May 2025).

 

13 iun. 2025

Tendințe actuale în sistemul de ordine și siguranță publică

de | postat în: Media | 0

Tiberiu Tănase
Camelia Goleanu

Conferinta ”Redefining community in intercultural context –Military Ethics in the Age of Hybridity 2025”: O Perspectivă Detaliată Asupra Viitorului Educației și Cercetării în Era Hibridității

În perioada 5-6 iunie 2025 s-a desfășurat Conferința de Ordine și Siguranță Publică – Conferință națională bienală – având ca temă ”TENDINȚE ACTUALE ÎN SISTEMUL DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ”, organizată de Departamentul de Drept Public din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu- Facultatea de Drept.

Conferința a avut ca obiectiv principal consolidarea rolului siguranței publice în agenda națională și europeană, prin promovarea unor intervenții strategice adaptate noilor provocări – de la instabilitatea geopolitică și riscurile hibride, până la noile forme de criminalitate și impactul tehnologic. Conferința și-a propus să faciliteze schimbul de bune practici, să valorifice expertiza profesională și academică și să încurajeze dezvoltarea de parteneriate durabile între actorii implicați în menținerea ordinii publice.

Totodată, evenimentul a susținut formarea academică specializată în domeniul ordinii și siguranței publice, prin promovarea programelor de masterat Managementul Ordinii și Siguranței Publice și Administrație Publică Europeană din cadrul Facultății de Drept a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Aceste programe contribuie la dezvoltarea competențelor necesare pentru profesioniștii din domeniu, prin integrarea experienței practicienilor în procesul educațional și consolidarea atractivității ofertei academice.

Evenimentul a reunit peste 200 de profesioniști, cercetători și decidenți din mediile academic, universitar, militar, poliție, securitate națională, medical, din mediul privat și s-a bucurat de prezența domnului Dr. Ing. Sorin Dobîrcianu, expert NATO în cadrul DEFENCE UNLIMITED INTERNATIONAL – CAGE Code LOAD1, cu atribuții în strategie militară, securitate energetică și reconstrucție post-conflict, analist certificat RCCJOA (Radicalization and Counter Cyber Jihadist Operations Analyst) de către Cyber Security Forum Initiative (CSFI), Washington D.C., cu expertiză în combaterea extremismului cibernetic și a amenințărilor hibride, expert tehnic și strategic în cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale – Guvernul României, responsabil de supervizarea proiectelor petroliere și geologice complexe, membru al Institutului European pentru Cercetare Multidisciplinară, consultant și analist în geopolitică și securitate energetică, colaborator internațional pentru organizații și entități guvernamentale și private din Canada, SUA, Marea Britanie, Rusia, China și România, care a susținut prelegerea: ”Quo vadis, Terra? Tendințe și direcții în evoluția climei pe Terra la începutul secolului XXI. Securitatea climatologică și meteorologică și impactul social”. (Coautor: Dr.ing. Emil Sîrbu, Consul Onorific al Republicii Indonezia în România).

Conferința a avut atât dezabateri în plen cât și pe secțiuni. În cea de-a doua zi a conferinței au avut loc work shop-uri tematice.

Cele 4 secțiuni organizate în cadrul conferinței au abordat următoarele tematici: secțiunea 1 -”Politici publice integrate în sistemul de ordine și siguranță publică” a fost moderată de Lector univ. dr. Cătălin Nicolescu, Asist. univ. dr. Iulia Bulea; secțiunea 2 – ”Riscuri și amenințări la adresa ordinii și siguranței publice” a fost moderată de conf. univ. dr. Lucian Tarnu, asociat dr. Costin David; secțiunea 3 -”Management, digitalizare, finanțare și comunicare în sistemul de ordine și siguranță publică” a fost moderată de Lector univ. dr. Ioana Hulpuș, Asociat Bogdan Malea; secțiunea 4 -”Dimensiunea penală a ordinii și siguranței publice” a fost moderată de Lector univ. dr. Elisabeta Boțian, Lector univ. dr. Daniela Czika.

Un moment important pe care îl evidențiem a fost cel referitor la Secțiunea a 2-a privind ”Riscuri și amenințări la adresa ordinii și siguranței publice” care a fost deschisă prin prezentarea de către dl. Lector univ. dr. Tănase Tiberiu, Universitatea Româno-Americană, secretar DIS- CRIFST, Academia Română, a lucrării ”Competitive Intelligence și Transformarea Societățiilor Tehnologice”, editura Proxpexi, Dorohoi 2024, a autorului Daniel – Gabriel Dinu și prin susținerea unui discurs privind necesitatea unei educații de masă și …….      continue în domeniul analizei de informații.

De asemenea, în cadrul secțiunii a fost prezentat eseul intitulat ”Inteligența artificială și reacțiile pe care le generează în comunitatea științifică și societate – Navigând Peisajul IA: De la Proiecte Militare la Cadrul Juridic și Etic al Uniunii Europene și la Strategia României” coautori, Lector univ. dr. Tănase Tiberiu și Asist. univ. drd. Goleanu Camelia-Elena.

Astfel, sumarizând conținutul eseului prezentat evidențiem faptul că în cuprinsul acestuia se pornește de la un studiu de caz în domeniul militar, respectiv proiectul ”MAVEN” început în anul 2017 de Departamentul Apărării al SUA, se subliniază importanța folosirii și reglementării juridice a modului de utilizare a inteligenței artificiale la nivel european și, în acest context, se subliniază rolul esențial al Strategiei naționale a României în utilizarea etică a inteligenței artificiale.

În esență, proiectul Maven a fost conceput pentru a automatiza procesarea informațiilor din imagini și videoclipuri, în special cele colectate de dronele de supraveghere. Scopul era de a sprijini campaniile militare, accelerând semnificativ analiza datelor. A fost unul dintre primele programe majore ale Pentagonului care a utilizat IA pentru a sorta și eticheta obiecte în imaginile video, identificând, de exemplu, vehicule și persoane. Acest lucru elibera analiștii umani de sarcini repetitive și consumatoare de timp.

Prin automatizarea procesului de analiză, Proiectul Maven a reușit să reducă dramatic timpul necesar pentru a extrage informații relevante din volume mari de date. Acest lucru a permis analiștilor să se concentreze pe sarcini de nivel superior și să ia decizii mai rapide și mai informate pe câmpul de luptă. A fost un efort al Departamentului Apărării din S.U.A. de a integra capacitățile IA în operațiunile sale, demonstrând potențialul IA de a îmbunătăți eficiența și eficacitatea în colectarea și analiza informațiilor.

Succesul Proiectului Maven a evidențiat valoarea IA pentru serviciile de intelligence, subliniind capacitatea acesteia de a gestiona și analiza volume masive de date, contribuind la o înțelegere mai profundă a situațiilor operaționale și la o mai bună anticipare a evenimentelor.

Pe scurt, Proiectul Maven este un caz concret care ilustrează modul în care inteligența artificială poate fi folosită pentru a crește eficiența și acuratețea în analiza datelor de informații, având un impact direct asupra operațiunilor de securitate națională și militară.

Ulterior, la nivel European, elaborarea Regulamentului (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului, cunoscut și sub denumirea de „AI Act”, a fost o necesitate stringentă și complexă, justificată de o serie de factori majori legați de dezvoltarea rapidă și impactul tot mai mare al inteligenței artificiale (IA) în societate.

Principalele justificări ale elaborării Regulamentului 2024/1689 s-au referit la necesitatea asigurării unui cadru juridic uniform și predictibil la nivelul UE (înainte de acest regulament, nu exista un cadru legal armonizat la nivelul UE pentru IA), protejarea drepturilor fundamentale și a valorilor europene (sistemele de IA pot prezenta riscuri semnificative pentru drepturile fundamentale, cum ar fi viața privată, non-discriminarea, demnitatea umană, siguranța și securitatea),  crearea unui echilibru între inovație și siguranță (prin stabilirea unor norme clare și a unor mecanisme de supraveghere, regulamentul urmărește să construiască încredere în tehnologiile IA, esențială pentru adoptarea lor pe scară largă), adaptarea la evoluția rapidă a tehnologiei (având în vedere ritmul accelerat de dezvoltare a IA, era necesar un cadru legislativ care să anticipeze și să reglementeze noile provocări și oportunități, în loc să reacționeze doar la problemele deja apărute). De asemenea, prin Decizia Comisiei din 24 ianuarie 2024 a fost instituit Oficiul european pentru inteligența artificială cu scopul de a îndeplini sarcinile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul 2024/1689 referitoare la punerea în aplicare și asigurarea a viitorului regulament.

Regulamentul este aplicabil direct în România și vizează furnizorii și utilizatorii comerciali sau instituționali ai sistemelor de IA utilizate în UE, indiferent de locul unde sunt dezvoltate sau funcționează. Prin Hotărârea Guvernului nr. 832/20024 a fost aprobată Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale 2024-2027.

Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale (SN-IA), elaborată între iulie 2021 și februarie 2023 de o echipă multidisciplinară de experți și supusă unui amplu proces de consultare publică, reprezintă un pilon esențial pentru integrarea României în era digitală. Cu o implementare proiectată pentru perioada 2024-2027, SN-IA are ca scop principal contribuția la adoptarea tehnologiilor digitale în economia și societatea românească, asigurând totodată respectarea drepturilor omului, promovarea excelenței și consolidarea încrederii în AI.

Din cuprinsul Strategiei naționale în domeniul inteligenței artificiale rezultă că până în 2030, se estimează că aproximativ 70% dintre companii vor folosi cel puțin o tehnologie AI (viziune computerizată, procesarea limbajului natural, asistenți virtuali, automatizare/robotizare, învățare automată). Tehnologia va genera rezultate economice suplimentare de aproximativ 1,2% creștere anuală a PIB-ului global, cu efecte disruptive asupra țărilor, companiilor și pieței muncii.

De asemenea, SN-IA va oferi suport administrației publice centrale din România pentru a susține, în mod fundamentat, eforturile de standardizare, operaționalizare și reglementare a dezvoltării AI. De asemenea, va contribui la maximizarea efectelor pozitive ale acesteia și la gestionarea riscurilor asociate. Totodată, SN-AI va contribui decisiv la evidențierea și valorificarea potențialului inovativ național în domeniul AI și asigură o aliniere a demersurilor României cu direcțiile strategice la nivel european privind regulile comune aplicate serviciilor digitale, precum și cu eforturile de stabilire a standardelor europene și internaționale în domeniul gestionării tehnologiilor bazate pe AI. Elaborarea SN-IA răspunde unei nevoi acute de reglementare specifică în domeniul inteligenței artificiale, mergând dincolo de reglementările conexe existente (cum ar fi protecția datelor sau protecția consumatorilor). Această necesitate este dictată de riscurile sociale semnificative generate de impactul deciziilor bazate pe AI asupra calității vieții și de importanța fundamentală a responsabilității umane în luarea acestor decizii.

SN-IA este concepută ca un prim pas într-un efort etapizat și coordonat, care va fi urmat de alte analize și repere de reglementare. Având în vedere proiecțiile globale care anticipează o adoptare masivă a tehnologiilor AI și impactul lor disruptiv asupra economiilor și pieței muncii, SN-IA reprezintă un precedent important pentru autoritățile publice centrale din România. Această strategie le permite să abordeze proactiv adaptarea unor măsuri în acord cu realitățile evoluției accelerate a infrastructurilor digitale la scară globală. Prin complexitatea măsurilor propuse de valorificare optimă a potențialului existent, această strategie de referință abordează întregul ecosistem AI național.

Integrarea IA în comunitatea științifică și societate ridică considerații etice importante, fiind crucial să se găsească un echilibru între utilizarea eficientă a tehnologiei și respectarea drepturilor individuale și a confidențialității.

În acest context, eseul a prezentat câteva aspecte privind importanța eticii în utilizarea IA precum și efectele negative pe care le poate determina o utilizare neadecvată a IA.

De asemenea, conferința a avut pauze de cafea și sesiunile de networking dedicate care au oferit oportunități excelente pentru schimbul de idei și stabilirea de contacte profesionale.

În concluzie, conferința a reafirmat importanța consolidării rolului siguranței publice în agenda națională și europeană, prin promovarea unor intervenții strategice adaptate noilor provocări – de la instabilitatea geopolitică și riscurile hibride, până la noile forme de criminalitate și impactul tehnologic și a scos în evidență necesitatea implicării atât a mediului academic, universitar, privat, etc. în găsirea celor mai bune soluții pentru provocările actuale.

Dorim să mulțumim organizatorilor, vorbitorilor, partenerilor și, desigur, participanților, pentru contribuția lor esențială la succesul acestui eveniment.

1 … 25 26 27 28 29 30 31 … 94