Col. (r) Lector. univ. dr. Tiberiu Tănase
Istoria raporturilor dintre și Mişcarea Legionară și mareșalul Ion Antonescu s-au aflat şi se află îndeaproape în atenţia istoricilor străini și români interesaţi de problematica fascismul internaţional ori de cel european. Dintre studiile privitoare la raportutrile dintre Ion Antonescu și Mişcarea Legionară sunt de menţionat în primul rând Eugen Weber, Nicolalas M. Nagy-Talavera, Ernst Nolte, Francisco Veiga şi Armin Heinen, Andreas Hillgruber şi Keith Hitchis. Astfel, Eugen Weber, în studiul „Dreapta românească”, încearcă o abordare ştiinţifică, obiectivă, autorul susține ca și alți istorici/specialiști ai ideii că în septembrie 1940, puterea politică a ajuns în mâinile generalului Ion Antonescu ce a instalat împreună cu leginarii un stat „naţional-legionar”. Acest regim care a durat până la rebeliune s-a înscris într-o dreaptă, mai radicală decât cea caroliană. După rebeliune şi abrogarea „Statului naţional-legionar”, generalul Antonescu a redus, aspectele radicale ale puterii conduse de el apropiindu-se de practici politice democratice sau făcând propuneri de alianţe şi conducere, ce ar fi putut aduce România pe un făgaş constituţional.
Articolul integral aici: https://www.art-emis.ro/istorie/miscarea-legionara-vs-antonescu-in-unele-lucrri-ale-istoricilor-straini-si-romani
Lasă un răspuns