securitate

Termenul de ’’securitate’’ provine din latinescul securitas-securitatis si reprezintă ’’faptul de a fi la adăpost de orice pericol ; sentimentul de siguranţă pe carel îl dă cuiva absenţa oricărui pericol’’. Securitatea mai înseamnă şi ’’protecţie, apărare’’. Securitatea reprezintă, în principiu,’’acea stare de fapt care pune la adăpost de orice pericol extern şi intern o colectivitate sau un stat oarecare, în urma unor măsuri specifice, ce sunt adoptate şi care asigură existenţa, independenţa, suveranitatea, integritatea teritorială a statului şi respectarea intereselor fundamentale ’’. Termenul de securitate este de uz general în relaţiile internaţionale şi în alte discipline şi pare să fie acceptat ca un concept central organizator. Politica externă, militară şi economică a statelor, intersectarea acestora în zone de schimb şi dispuntă,cât şi structura generală a relaţiilor pe care le creează, toate sunt analizate ca aspiraţii în vederea asigurării securităţii naţionale şi/sau internaţionale.