Cicatrizarea prin memorie. Despre necesitatea întemeierii unui muzeu al geopoliticii

În ciuda faptului că este unul dintre cuvintele cele mai folosite în literatura de relații internaționale, precum și în expertiza comună, și, de asemenea, având o moștenire încă controversată, geopolitica nu a avut parte de un muzeu propriu. Pentru a remedia această deficiență percepută, acest articol argumentează despre necesitatea pedagogică și morală de a avea un astfel de muzeu. Organizat ca o promenadă intelectuală prin școlile clasice de geopolitică (germană, franceză, anglo-americană, japoneză, dar și română), designul interior al muzeului are ca scop obișnuirea vizitatorilor cu elementele de bază ale domeniului.

“Descurajarea integrată”. Analiză asupra strategiei SUA în Pacific

În ultima decadă, relațiile sino-americane au trecut printr-o serie de provocări complexe, care au influențat nu doar cele două țări, ci și întreaga comunitate internațională.

Aceste relații au evoluat de la o cooperare pragmatică în domeniul economic la o competiție strategică evidentă. Apariția unor puncte de conflict în domenii precum comerțul internațional, tehnologia avansată, drepturile omului și securitatea cibernetică au nu a făcut decât sa sporească tensiunile dintre cele două țări.

Acest articol explorează evoluția intereselor geopolitice și strategice ale Chinei și SUA în regiunea Asia-Pacific. Această regiune a devenit un punct focal al rivalității, pe măsură ce China își afirmă prezența și influența în mod semnificativ, determinând astfel preocupări în ceea ce privește securitatea regională și alianțele militare.

De asemenea, articolul subliniază rolul schimbărilor de putere în arena internațională și lupta pentru influență globală, care au contribuit la tensiunile sino-americane. În acest context strategiile de politică externă ale celor două țări au evoluat pentru a reflecta noile realități geopolitice.

Nu în ultimul rând articolul pune în evidență complexitatea și amploarea factorilor care au contribuit la tensiunile actuale dintre China și SUA, subliniind importanța gestionării acestor tensiuni într-un mod constructiv pentru a evita escaladarea și pentru a promova stabilitatea regională și globală.

România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică

Recenzie carte: Alba Iulia Catrinel Popescu, “România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică”. Editura Militară, Bucureşti, 2023, 119 p.

Alba Iulia Catrinel Popescu s-a impus în ultimii ani drept cea mai proeminentă şi avizată voce în materie de geopolitică din România. Lucrările sale au deschis noi orizonturi de cercetare, dezbaterile cele mai recente din această disciplină de sine stătătoare fiind aduse în atenţia cititorului român.

Apusul universalismului european

Sistemul internațional contemporan derivă și s-a dezvoltat progresiv pe structura scheletală oferită de Carta Națiunilor Unite. Această structură pleacă de la o serie de valori și proiecții a căror valoare sunt statuate ca având caracter universal, i.e. respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie, garantarea păcii și securității internaționale ori dezvoltarea relațiilor prietenești între națiuni. Această structură pleacă de la premisele conceptuale ale existenței, în cadrul societății internaționale, a unui sistem complex de interacțiuni și transferuri ancorate în jurul suveranității statelor, ca principali autori și destinatari ai normelor internaționale.

Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022

Pandemia de coronavirus care a început în martie 2020 a produs o schimbare fără precedent în stilul de viață în ultima sută de ani, la nivel mondial, cu reverberații pe termen lung – MAREA RESETARE – așa cum a prezentat-o Klaus Schwab la Forumul Economic din DAVOS în 2020; încercăm să identificăm unele dintre ele în acest articol.

Transformarea mediului internațional de securitate după 11 septembrie 2001

Principalele consecinţe ale globalizării asupra securităţii internaţionale sunt insecuritatea endemică şi ameninţările asimetrice. Insecuritatea endemică este prezenţa permanentă a unei ameninţări, iar ameninţările asimetrice, lipsa unei securizări eficiente în faţa unei ameninţări cu un caracter greu de definit. Un exemplu clasic de ameninţare asimetrică este terorismul.

Domeniul nuclear – O nouă paradigmă a Relațiilor Internaționale

Securitatea internațională a fost afectată încă de la începutul secolului al XX-lea de un nou domeniu care avea să revoluționeze legile războiului. Pe lângă nivelul militar, domeniul nuclear a creat schimbări atât din punct de vedere social, cât și politic, datorită puterii exercitate prin deținerea unui arsenal nuclear, care asigură putere și stabilitate. Evenimentele istorice care au implicat și componenta nucleară au pus în pericol umanitatea, motiv pentru care armelor nucleare li se acordă în continuare o atenție sporită internațională, atât în ceea ce privește legislația, tratatele internaționale, cât și observarea directă a Organizației Națiunilor Unite, prin Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Biopolitica și geopolitica

Bioputerea face referire la practica statelor naționale moderne prin o explozie de numeroase și diverse tehnici pentru realizarea subjugării corpurilor și controlul populațiilor. Foucault a folosit termenul pentru a se referi în mod specific la practicile de sănătate publică, printre alte mecanisme de reglementare. Biopolitica este un concept care ia în considerare administrarea vieții și a populațiilor unei regiuni guvernate. Biopolitica produce o societate disciplinară generalizată și controale de reglementare prin biopolitica populației. Incluziunea biopolitică produce efecte geopolitice, prin politicile de grijă față de propria etnie, creând motivațiile pentru încorporarea unor teritorii separatiste. Discursurile biopolitice și geopolitice se întăresc și se susțin reciproc, și se pot condiționa reciproc. Studiul acestor corelări ne poate ajuta să înțelegem mai bine motivul acțiunilor.

Ortodoxia rusă între politică și evanghelie

Creștinismul reprezintă una din cele trei mari religii monoteiste ale lumii ca număr de aderenți, aflându-se cu mult înaintea iudaismului și islamului, născându-se, istoricește vorbind, în prima jumătate a secolului I, când un mic grup de evrei palestinieni l-au identificat pe Mesia cu nimeni altul decât Isus Hristos din Nazaret. De-a lungul a două milenii de existență, creștinismul a evoluat și s-a extins în lume pe spații largi fiind, totodată, însoțit de stări de tensiune, crize, războaie religioase, schisme și conflicte de natură teologică, fapt ce a avut drept consecință apariția mai multor biserici distincte.

Relevanța pentru viitor a unei noi întâlniri: Teheran 2

Istoricii știu că întâlnirea de la Teheran din 1943 a schimbat cursul celui de-Al Doilea Război Mondial (noi numim această întâlnire epocală pentru secolul al XX-lea, Teheran 1). Prima Conferință de la Teheran s-a desfășurat între 28 noiembrie și 1 decembrie 1943 și a fost organizată pentru punerea la punct a unor probleme de importanță vitală pentru mersul celui de-Al Doilea Război Mondial și organizarea lumii postbelice, ca urmare a marilor victorii aliate din cursul anului 1943. A fost prima întâlnire a “Celor Trei Mari”: Franklin Delano Roosvelt, Winston Churchill și Iosif Vissarionovici Stalin. Pe 19 iulie 2022 s-a desfășurat întâlnirea Teheran 2… Anii următori ne vor spune dacă și întâlnirea Teheran 2 a marcat cursul actual al schimbărilor din lume! Noi subliniem că DA!

1 2 3

Articles without specifying another CC license are licensed under CC BY-NC-ND.