Avram, Antoaneta (2022), Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022, Intelligence Info, 2:1, 120-129, https://www.intelligenceinfo.org/pandemia-de-covid-19-si-consecintele-ei-in-peisajul-anului-2022/

 

The COVID-19 pandemic and its consequences in the landscape of 2022

Abstract

The Coronavirus Pandemic that started in March 2020 has produced an unprecedented change in lifestyles in the last hundred years, worldwide, with long-term reverberations – THE GREAT RESET – as presented by Klaus Schwab at the Economic Forum in DAVOS in 2020; we try to identify some of them in this article.

Threats of a different nature to the social security of the population, in the pandemic context, require a careful analysis of the coronavirus pandemic’s effects, in the perspective of the appearance of other pandemics with a global or only regional spread capacity and of greater or lesser virulence

These theses and scenarios of the Great Reset may have caused concerns at the level of the decision-makers in Moscow, who acted in order to preserve the old values and economic concepts, at least on the territory of Russia and its areas of influence, and today we have the conflict in Ukraine – an attempt to restore the New Russia (Novorossia) announced since 2014 by Putin – with the perspective of a WW3, involving NATO countries, under the specter of a nuclear Armageddon (Joe Biden – October 7, 2022). In this context, the nuclear field is in a new paradigm of International Relations, with many countries wanting to have nuclear weapons: North Korea, Iran, Israel, etc.The attack of the Russian Federation against Ukraine brings nuclear weapons to the fore, in the context of the press statement between Emmanuel Macron and Vladimir Putin, where the Kremlin leader stated that if NATO wants a war, it can lead to a nuclear war… Also, the siege of the Chernobyl nuclear power plant and the Privyat area, including the raising of the nuclear alert level by Vladimir Putin, leads to the possibility of a nuclear war.

It is up to the political decisions makers and international mediators to use the necessary levers to mediate and settle this conflict with deep historical, social and economic connotations.

Keywords: pandemic, reset, event, scenario, social-security

Rezumat

Pandemia de coronavirus care a început în martie 2020 a produs o schimbare fără precedent în stilul de viață în ultima sută de ani, la nivel mondial, cu reverberații pe termen lung – MAREA RESETARE – așa cum a prezentat-o Klaus Schwab la Forumul Economic din DAVOS în 2020; încercăm să identificăm unele dintre ele în acest articol.

Amenințările de altă natură la adresa securității sociale a populației, în contextul pandemiei, necesită o analiză atentă a efectelor pandemiei de coronavirus, în perspectiva apariției altor pandemii cu o capacitate de răspândire globală sau doar regională și de mai mare sau mai mică virulență.

Aceste teze și scenarii ale Marii Resetări pot să fi provocat îngrijorări la nivelul factorilor de decizie de la Moscova, care au acționat în vederea păstrării vechilor valori și concepte economice, cel puțin pe teritoriul Rusiei și zonele sale de influență, și astăzi avem conflictul din Ucraina – o încercare de refacere a Noii Rusii (Novorossia) anunțată încă din 2014 de Putin – cu perspectiva unui al treilea război mondial, care implică țări NATO, sub spectrul unui Armaghedon nuclear (Joe Biden – 7 octombrie 2022). În acest context, domeniul nuclear se află într-o nouă paradigmă a relațiilor internaționale, multe țări dorind să aibă arme nucleare: Coreea de Nord, Iran, Israel etc. Atacul Federației Ruse împotriva Ucrainei aduce armele nucleare în prim-plan, în contextul declarației de presă dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin, unde liderul de la Kremlin a afirmat că dacă NATO dorește un război, aceasta poate duce la un război nuclear… De asemenea, asediul centralei nucleare de la Cernobîl și zona Privyat, inclusiv ridicarea nivelului de alertă nucleară de către Vladimir Putin, duce la posibilitatea unui război nuclear.

Le revine factorilor de decizie politică și mediatorilor internaționali să folosească pârghiile necesare pentru a media și a soluționa acest conflict cu profunde conotații istorice, sociale și economice.

Cuvinte cheie: pandemie, resetare, eveniment, scenariu, securitate socială

 

INTELLIGENCE INFO, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 120-129
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/pandemia-de-covid-19-si-consecintele-ei-in-peisajul-anului-2022/
© 2022 Antoaneta Avram. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022

Antoaneta Avram

antoaneta.avram77@gmail.com

 

Pandemia de Coronavirus care a debutat în Martie 2020, a produs o schimbare fără precedent în stilul de viață în ultima sută de ani, la nivel mondial, cu reverberații pe termen lung – MAREA RESETARE – așa cum o prezintă Klaus Schwab la Forumul Economic de la DAVOS în 2020 ; unele dintre acestea încercăm să le identificăm și în cadrul articolului de față.

Am putea să o numim o Lebădă Neagră, deoarece este un eveniment care are cele trei atribute indicate de profesorul statistician-matematic, analist de risc, Nassim N. TALEB, în cartea sa – Lebăda Neagră[1] – una dintre cele mai influente 12 cărți de după cel de-al Doilea Război Mondial – The Sunday Times.

Aceste atribute sunt:

1. ”este un caz izolat, aflat dincolo de tărâmul așteptărilor obișnuite , dat fiind că nimic din trecut nu i-a indicat în vreun fel posibilitatea” – deși au mai existat pandemii în secolele anterioare – o medie de o pandemie la 100 de ani – ultima de anvergură fiind  pandemia de gripă spaniolă din 1918 (cu victime între 50-100 de milioane de oameni) , nu s-au luat măsuri la nivel administrativ, la nivelul statelor și guvernelor petru a pregăti populația și infrastructura în eventualitatea unui eveniment de anvergură; diferența fundamentală față de alte pandemii este presupusa origine artificială a virusului, proveniența sa din laboratorul din Wuchan – China și NU de origine biologică, ca și în cazul pandemiilor anterioare.
2. ”are un impact deosebit” – a generat noua paradigmă – MAREA RESETARE;

• ” predictibilitate retrospectivă” – căutam explicații pentru apariția sa după ce acest lucru s-a întâmplat, făcându-l explicabil și predictibil.

Tot profesorul Nassim Taleb susține că această combinație de predictibilitate scăzută și impact semnificativ – în cazul de față – The Great Reset,  MAREA RESETARE – face dintr-o Lebădă Neagră , o mare enigmă.

Totuși ,  părintele Marii Resetări, Klaus  Schwab  în cartea sa  –  COVID-19 – MAREA RESETARE[2]^,     precizează că pandemia de Covid-19 este o Lebădă Albă, așa cum prezintă  prof. Nassim Taleb , conceptul de Lebădă Albă, deoarece ”de ani de zile, organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății , (OMS) , instituții precum  World Economic Forum și Coaliția în pregătirea pandemiei (CEPI – lansat la reuniunea anuala 2017  din Davos ) si persoane publice precum Bill Gates ne-au avertizat despre următorul risc al pandemiei…”[3]

Amenințările de natură diferită la adresa securității sociale[4] a populației, în contextul pandemic, impune o analiză atentă a efectelor pandemiei,  în perspectiva apariției altor pandemii cu o capacitate de răspândire mondială sau numai regională și de o virulență mai mare sau mai mică.

I – Implicații sociale ale pandemiei

Șocul produs de tsunami-ul pandemiei de Covid19 a oprit pentru câteva luni , lumea din viteza consumerismului!!!

Exact ca în filmul Contagion – Pericol Nevăzut (2011), răspândirea rapidă a pandemiei pe mapamond a generat o criză sanitară și blocarea activităților economice , modificari ale modului de prestare a muncii –  munca de la distanță – work-from-home.

Distanțarea socială , unii au spus ”distanțare fizică” pentru că totuși nu se puteau elimina conectarea sociala în epoca internetului a generat multe schimbări de comportament ale categoriilor vulnerabile – femei, copii , vârstnici.

In special mamele cu copii mici au fost afectate   având în vedere că s-au închis creșe și gradinițe pentru luni de zile, chiar și parcuri.

Cum să explici copiilor că nu au voie să vadă alți copii, sa nu meargă în parc…la joacă!

Cum să lucreze de acasă o mamă cu copii mici care trebuie supravegheați …unde era suportul social în aceste cazuri când e vorba de chiar viitorul țării … grija față de OM ?! Aceste aspecte au fost neglijate, ignorate , temele pe agenda publică erau cu totul altele  : izolete, vaccinuri…etc.

Asta în condițiile în care Romania se confruntă cu cea mai scăzută natalitate din ultima 100 de ani – ceea ce poate fi considerat un risc sistemic la adresa securității sociale naționale !!!

În perspectiva unei viitoare crize /pandemii care va fi reacția autorităților , factori de decizie , se va pune accent pe alocarea resurselor acolo unde este realmente, nevoie la categorii vulnerabile ?

Vom merge pe principiul : Să investim în oameni , NU în ziduri?

Copiii au fost afectați de perioada de izolare și nu mai știu să se joace frumos cu alți copii, au rămas cu o teamă de necunoscut …după atâta izolare fizică , urmată de izolare emoțională … Spiritul de  Comunitate  este pe cale de disoluție, , acel spirit care prin fire nevăzute susținea moral individul impotriva adversităților de natură diferită ,,,, AZI avem  Sidromul Marilor Orașe… omul , în special mamele tinere cu copii mici sunt singure în demersul îngrijirii copiilor  și casei , fără suportul social , al familiei extinse, a unei comunități !!!

În grija cui lăsăm ce este mai prețios pentru un neam, zestrea genetică a țării , mamele, de multe ori singure și au la dispoziție resurse limitate pentru creșterea și îngrijirea copiilor.

Este important ca zestrea genetică a țării  sa fie prezervata, prin alocarea de resurse adecvate acolo unde este necesar, pentru suportul mamelor si copiilor și subliniez două aspecte relevante în context:

• rata natalității la populația din clasa medie, la femei care au un backround profesional și care sunt dispuse să plătească – costul de oportunitate – pentru a deveni mame chiar de mai mulți copii, care prin ceea ce sunt ele pot oferi o bună educație și crește generații sănătoase;
• aceste mame , multe dintre ele lucrează ă corporații străine, unde exigențele sunt mari, cu un program de regula 9-18 seara (conform bioritm uman, nu întâmplător), privându-le de posibilitatea de a îngriji copii mici…, un preț mare vizazi de interesul societal pe termen lung;
• rata natalității la persoane <18 ani, adolescente din mediul rural , care este în creștere=>„Fenomenul copiilor cu copii – mai multe nașteri premature, rată de vaccinare scăzută și riscuri sociale – concluzii din ”Analiza situației gravidelor, mamelor și copiilor din mediul rural”, realizată de Salvați Copiii București, 24 aprilie 2018: Fenomenul mamelor minore, care plasează România pe primele locuri din Europa, este unul complex, ale cărui consecințe afectează atât mama, cât și copilul. Astfel, potrivit ultimei analize a Salvați Copiii România, cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor premature. Mai mult, rata de vaccinare a copiilor născuți de mame adolescente sau aflate la vârsta pubertății este cu 10% mai scăzută decât în rândul copiilor născuți de mame majore. https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/02/02709a67-83ca-4828-a0fa-f9ce8f1d8cb8.pdf

Aceste aspecte sunt conectate cu un risc de securitate socială pe termen lung, în asigurarea  unei resurse umane viabile.

II – Noua paradigmă a resetării, lansarea conceptului în spațiul public

Klaus  Schwab  – Forumul Economic de la Davos –  COVID-19 – MAREA RESETARE. [5] prezintă pentru prima dată publicului acest concept al Marii Resetări , cu implicațiile și  noile abordări.

Se menționează că ”Istoria arată că epidemiile au fost marea resetare a economi

ei și țesutul social al țărilor.„[6] „Veți fi fericiți și nu veți avea nimic.„ – greu de imaginat petru generații întregi crescute în spiritul acumulării și al unei relative bunăstări.

Identificăm doua direcții ale Marii Resetări:

• resetarea economică – „…catastrofa cu care ne confruntăm acum este cea mai profund înregistrată din 1945 din punct de vedere al vitezei sale, este de neegalat în istorie„[7] – generând un grad mare de incertitudine ;

Se estima că pandemia va dura pană în 2022, cu valuri succesive. Se identifică câteva tendințe:

• deglobalizarea lanțurilor de aprovizionare și regionalizarea lor;
• intervenționismul guvernelor în economie prin ajutoare de stat și plafonări de prețuri;
• distribuția bogăției de la cei bogați la cei săraci și de la capital la muncă – spune prof. SCHWAB – teorie infirmată de realitatea ultimilor doi ani;
• se înaintează și conceptul de „stat eșuat„ în situația în care serviciile publice – sănătate, educație, administrație – nu reușesc să acopere necesitățile populației la un nivel acceptabil. Din această perspectivă devine imperativă Digitalizarea acestor servicii publice, în cazul României sau făcut pași dar nu suficienți , mai ales pe segmentul Educație.
  • resetarea socială – vine cu o neliniște socială, pe fondul incertitudinilor legate de locul de muncă, stabilitatea prețurilor, slăbirea relațiilor societale așa cum le cunoșteam de decenii , în contextul distanțării fizice și comunicării digitalizate, sau pe social media.

Nu trebuie uitat ce spunea Aristotel, acum 2000 de ani – „Omul este un animal social„ deci are nevoie de alți oameni, de contact social.

Copiii pandemiei au fost cei mai afectați și la aceste aspecte le vom vedea peste câțiva ani, deja generații care au ajuns la școală se confruntă cu întârzieri la scris, citit, avănd în vedere perioada când au fost închise grădinițe și funcționa școala online.

Tot în acest volum se menționează faptul că din istorie  rezultă că orice pandemie duce la resetarea economică și țesutul social al țărilor, cu impact pe termen lung, până la 40 de ani.

In cazul acestei pandemii de Covid-19 , trebuie coroborat cu evenimentul ce tinde să ia amploare la nivel mondial – războiul din Ucraina – care va angrena o parte consistenta din resurse economice și trendurile inflaționiste tind să erodeze economiile și puterea de cumpărare a populației.

 Relațiile de muncă în perioada pandemiei  – Relațiile de muncă au suferit o schimbare majoră prin noua paradigmă – work from home- cei din clasele sociale s-au adaptat mai bine , fața de clasa muncitoare , care desigur  nu a lucrat de acasă și a asigurat servicii vitale pentru toată populația.

III – Aspecte actuale ale relațiilor sociale și economice în perioada post-pandemică

1. Resetare geopolitică

Se identifică câteva direcții majore, care redesenează harta geopolitică a lumii.

• Rivalitatea crescândă dintre China și U.A – În era post-pandemică, COVID-19 ar putea fi amintit ca fiind punctul de cotitură care a inaugurat un nou tip de război rece între China și SUA ca  doua super-puteri ( spre deosebire de Uniunea Sovietică, China nu caută să își impună ideologia în întreaga lume);
• acțiunile Rusiei de menținere ca un jucător politic de importanță mondială, alături de S.U.A. si China, chiar dacă economic nu sunt în top , dar trebuie menționat că Rusia- cea mai mare țară din lume ca suprafață este bogată în resurse deci relativ independentă economic;

1. Resetare socială –
   • Activismul tinerilor crește în  întreaga  lume, fiind revoluționat prin  intermediul rețelelor de socializare;
2. Resetare economică
   • Globalizare versus naționalism.

IV – Războiul ruso-ucrainean în contextul crizei energetice

In 9 septembrie 2022, Financial Times publică un articol  în care prezintă atitudinea de mobilizare a liderilor europeni „full mobilisation„ odată cu închiderea de către Kremlin a principalului gazoduct  prin care erau livrate gaze către țările europene, în special Germania și Franța. Emanuel Macron declară : „ suntem în război – „we are at war„ și solicită mobilizare generală! https://www.ft.com/content/f63dc7c3-9cff-41e5-a6a1-7a8d3c2aed35

Ministrul Economiei din Finlanda, Mika Lintila declară că sectorul energetic este pe o pantă a falimentului , ca și în cazul falimentului Lehman Brothers (2008) din sectorul financiar.

Ce vrea Putin?  Încetarea  sancțiunilor  împotriva Rusiei , pentru a relua livrările de gaze prin gazoductul Nord Stream 1!  Ce fac liderii europeni la Praga în aceste zile 05. octombrie 2022 , la Consiliu  European Informal : pregătesc pachetul 8 de sancțiuni împotriva Rusiei. Se anunță proteste în această toamnă în toată Europa , prin care populația  solicită  ridicarea  sancțiunilor anti-ruse  și accesul la energie. –   Berlin ,8 Octombrie 2022, în fața Bundestag-ului a fost un protest de acest gen, Roma, si  în București pentru calitatea vieții și creșterea generalizată a prețurilor.

Ca să înțelegem dimensiunea  pe care o poate lua conflictul ruso-ucrainean , trebuie să înțelegem : Cine este Putin?

Istoricul și analistul Mark Galeotti – una dintre cele mai autorizate voci în domeniul și securității Rusiei e face o descriere obiectivă si cuprinzătoare în cartea sa  [8], în care analizează ascensiunea fulminantă la vârful puterii, a liderului de la Kremlin. De la ofițerul KGB , mediocru la serviciu  Putin , a identificat că problema URSS era „o paralizie a puterii„ si aspirațiile sale pentru putere au început să se modeleze. Pentru Occident, Putin se prezintă drept imprevizibil și de neclintit- spune GALEOTTI- dar în practică este precaut și preferă să nu riște- îi place să joace mai multe roluri dar în principiu dorește : putere, securitate, respect.

Concluzii

Marea Resetare post-pandemică a generat o schimbare de paradigmă cu implicații de natură diferită:

2020. Implicații sociale profundă: schimbarea comportamentului social , scăderea gradului de conectare/distanțare fizică, urmat de scaderea calității comunicării interumane la nivelul comunităților și în cadrul familiei extinse – denumire generică pentru rudele apropiate – chiar, după cum poate constata fiecare dintre noi. In contextul în care , omul este un  „animal social„, după cum spunea Aristotel , acum 2000 de ani, este un aspect îngrijorător  asupra dezvoltării emoționale și afective a individului , în parametrii așa cum erau cunoscuți până în prezent, dar cu precădere cu atât mai necesari pentru Lumea Nouă din scenariul de la Davos din 2020.
2021. Implicații economice – uniformizarea veniturilor pentru marea majoritate a populației – venitul minim garantat pentru multe categorii profesionale sau chiar pentru cei care nu vor avea ocupație vor primi acest tip de venit. Emanuel MACRON a declarat în Franța , că Epoca Bunăstării s-a terminat, coroborată cu anunțata criză energetică și tendințele hiperinflaționiste=>risc de criză financiară sistemică;[9] și fragilizarea statelor și a populației de 6 miliarde de oameni din 21912 de state – „restul lumii„;

• Aceste teze și scenarii ale Marii Resetări este posibil să fii produs îngrijorări la nivelul decidenților de la Moscova, care au acționat în vederea prezervării vechilor valori și concepte economice , cel puțin pe teritoriul Rusiei și zonelor sale de influență și astăzi avem conflictul din Ucraina – o încercare de restabilire a Noua Rusie (Novorossia ) anunțată încă din 2014 de Putin – cu perspectiva unui WW3, implicând țările NATO,  sub spectrul unui Armaghedon nuclear Joe BIDEN – 7 Octombrie 2022.In acest context,  domeniul nuclear  se află într-o nouă paradigmă a Relațiilor Internaționale, cu multe țări care doresc să dețină arme nucleare: Coreea de Nord, Iran, Israel, etc.

Atacul Federației Ruse împotriva Ucrainei aduce în prim – plan armele nucleare, în contextul declarației   de presă dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin, unde liderul de la Kremlin a precizat faptul că dacă NATO dorește un război, se poate ajunge la un război nuclear… De asemenea, asedierea centralei nucleare de la Cernobyl dar și zona Privyat inclusiv ridicarea gradului de alertă nuclear de către Vladimir Putin duce la posibilitatea izbucnirii unui război nuclear.[10]

Rămâne la latitudinea decidenților politici și a mediatorilor internaționali să utilizeze pârghiile necesare medierii și a aplanării acestui conflict cu profunde conotații istorice, sociale și economice.

2020. Referitor la încetarea Pandemiei de COVID-19 ,trebuie să ținem cont de declarația directorului general al OMS, ”Săptămâna trecută, numărul deceselor săptămânale asociate COVID-19 a scăzut la cel mai mic nivel din martie 2020.<< Nu am mai fost niciodată într-o poziție mai bună pentru a încheia pandemia>>, a spus Tedros cu prilejul unei conferințe de presă. Cu toate acestea, a avertizat: ”Nu am ajuns încă acolo, dar finalul este foarte aproape”, conform site g4media.ro din 14 septembrie 2022. [11] .
2021. Rata de mortalitate 6,4 milioane persoane decedate este mult mai mică raportată la nr. de infectări – 600 milioane persoane – adică 1,067%- decât în cazul pandemiilor cu răspândire mondială , care se manifesta cam odată la 100 de ani – vezi gripa spaniolă, dar  rămân aspecte neclarificate oficial:
      • dacă virusul a fost creat artificial în laborator, pentru a putea estima probabilitatea apariției unei alte pandemii similare sau avem de a face cu interferența factorului uman în proliferarea pandemiei;
      • eficacitatea vaccinurilor în combaterea pandemiei, care nu au fost testate suficient anterior – conform declarație recentă a unui oficial al companiei farmaceutice PZIFER;
2022. Impactul asupra mediului și a politicilor climatice – unii factori de decizie ar dori ca în urma șocului provocat de pandemie să impună noi politici de mediu pe termen lung; cu siguranță se observă o scădere a calității vieții așa cum mulți dintre  noi am cunoscut-o dinaintea pandemiei, ceea ce implică un risc crescut de securitate socială.

Soluțiile sunt în mâna Organismelor mondiale  gen  OMS care să monitorizeze orice focar de infecție cu risc pandemic crescut și în măna Guvernelor, care să asigure stabilitate economică  și acces corect la resurse în vederea creșterii calității vieții și a imunității individuale și de grup.

Bibliografie

1.GALEOTTI M., Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul, Editura Huma53nitas, 2021

2.SCHWAB K, MALLERET T.  – COVID-19 MAREA RESETARE, FORUM PUBLISHIG ,2020

3. TALEB, N., – Lebăda Neagră – Impactul foarte puțin probabilului, Editura. Curtea Veche , 2009

Surse WEB

1.Salvati Copiii , în https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/02/02709a67-83ca-4828-a0fa-f9ce8f1d8cb8.pdf

2.ziarul Finacial Times, în  https://www.ft.com/content/f63dc7c3-9cff-41e5-a6a1-7a8d3c2aed35â

3.https://www.intelligenceinfo.org/domeniul-nuclear-o-noua-paradigma-a-relatiilor-internationale/, Revista Intelligence Info;

4.https://www.g4media.ro/oms-nu-am-mai-fost-niciodata-intr-o-pozitie-mai-buna-pentru-a-incheia-pandemia-de-covid-19.html

Note

[1]Taleb  N. – Lebăda Neagră – Impactul Foarte Puțin Probabilului, Ed. Curtea Veche ,2009

[2]Schwab K, Malleret T.  – Covid-19 Marea Resetare, Forum Publishig ,2020

[3]Schwab K, Malleret T.  – Covid-19 Marea Resetare, Forum Publishig ,2020 , Pag.10

[4]Convenția N R.102/1952 A Organizației Internaționale A Muncii

[5]SCHWAB K, MALLERET T.  – COVID-19 MAREA RESETARE, FORUM PUBLISHIG ,2020

[6]SCHWAB K, MALLERET T.  – COVID-19 MAREA RESETARE, FORUM PUBLISHIG ,2020 , pag 13

[7]SCHWAB K, MALLERET T.  – COVID-19 MAREA RESETARE, FORUM PUBLISHIG ,2020 , pag.22

[8] Galeotti  M., Hai Să Vorbim Despre Putin! Ce Nu Înțelege Occidentul, Ed Humanitas, 2021

[9] Schwab K, Malleret T.  – Covid-19 Marea Resetare, Forum Publishig ,2020, Pag. 53

[10]Revista Intelligence Info, În Https://Www.Intelligenceinfo.Org/Domeniul-Nuclear-O-Noua-Paradigma-A-Relatiilor-Internationale/

[11]Https://Www.G4media.Ro/Oms-Nu-Am-Mai-Fost-Niciodata-Intr-O-Pozitie-Mai-Buna-Pentru-A-Incheia-Pandemia-De-Covid-19.Html