Războiul cognitiv: Dezavuarea paradigmelor

Prezentul articol investighează fenomenul războiului cognitiv ca formă distinctă și superioară a confruntării contemporane, având ca obiectiv central dezavuarea paradigmelor – adică delegitimarea, demontarea și înlocuirea sistemelor de convingeri, valori și modele mentale ale adversarului.
Pornind de la definițiile NATO, ale conceptului de Cognitive Warfare (2020-2023) și de la școala rusă de reflexie strategică, lucrarea propune o definiție operațională proprie a războiului cognitiv, diferențiindu-l de războiul informațional, psihologic și hibrid. Sunt analizate principiile fundamentale (reflexivitate, anticipație, non-linearitate, subsidiaritate cognitivă, instrumentalizarea emoției) și metodele specifice (reframing semantic, suprasaturare informațională, implantare memetică, inginerie socială algoritmică, operațiuni de influență bazate pe IA generativă).

Războaiele din ecrane: Ecranosfera și convergența războiului cibernetic, informațional și cognitiv în era inteligenței artificiale

În acest proiect de cercetare îmi propun să examinez transformarea mediului contemporan de confruntare prin suprapunerea spațiului cibernetic, a mediului informațional și a dimensiunii cognitive. Îmi propun ca ipoteză de lucru, conceptul de „ecranosferă”, înțeles drept mediul socio-tehnic format prin interacțiunea continuă dintre individ, ecrane, rețele, platforme digitale și algoritmi.

Noopolitica reflexivă. O paradigmă integratoare a geopoliticii contemporane între Vernadsky și Lefebvre

postat în: Media 0

Lumea contemporană se confruntă cu o criză sistemică profundă, în cadrul căreia instrumentele geopoliticii clasice — precum realismul politic sau geostrategia resurselor fizice — se dovedesc structural insuficiente pentru a explica noile dinamice globale. În acest context hiper conectat, puterea nu se mai dispută exclusiv pe hărțile geografice, ci migrează accelerat spre dimensiunea cognitivă și informațională. Scopul acestei lucrări este integrarea conceptuală a teoriei noosferei, formulată de Vladimir Vernadsky, cu teoria reflexivității și a sistemelor etice, dezvoltată de Vladimir Lefebvre, pentru a fundamenta un nou cadru de înțelegere a raporturilor de forță globale. Metodologia utilizată se bazează pe o abordare interdisciplinară, combinând analiza conceptuală profundă cu modelarea sistemică a interacțiunilor dintre actori.

Articles published according to the current editorial policy