Tănase, Tiberiu (2022), Minighid de pregătire și protecție contrainformativă, Intelligence Info, 2:1, 130-132, https://www.intelligenceinfo.org/minighid-de-pregatire-si-protectie-contrainformativa/

Counterintelligence preparation and protection mini-guide

Abstract

Most people claim to know what information is. However, we have not reached a delimitation, a specification of the content of information, so that it can be standardized and conceptualized, because the concept presents a mental image, an elaboration of thought that fixes a unique content, capable of being understood, assimilated and identically reproduced.

Book review: Buștiuc, Florin (2020). Minighid de pregătire și protecție contrainformativă, Universul Academic, ISBN 978-606-9062-15-9

Keywords: counterinformative protection

Rezumat

Majoritatea oamenilor pretind că ştiu ce este o informaţie. Cu toate acestea, nu s-a ajuns la o delimitare, la o precizare a conţinutului informaţie, astfel încât ea să poată fi normată şi conceptualizată, deoarece conceptul prezintă o imagine mentală, un elaborat al gândirii care fixează un conţinut univoc, apt a fi înţeles, asimilat şi reprodus identic.

Recenzie carte: Buștiuc, Florin (2020). Minighid de pregătire și protecție contrainformativă, Universul Academic, ISBN 978-606-9062-15-9

Cuvinte cheie: protecție contrainformativă

INTELLIGENCE INFO, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 130-132
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/minighid-de-pregatire-si-protectie-contrainformativa/
© 2022 Tiberiu Tănase. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

Minighid de pregătire și protecție contrainformativă

Col.(r) dr. Tănase Tiberiu, secretar al Diviziei de  Istoria Științei al  Comitetului  Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii -al Academiei Romane

tanasetiberiu2@gmail.com

Majoritatea oamenilor pretind că ştiu ce este o informaţie. Cu toate acestea, nu s-a ajuns la o delimitare, la o precizare a conţinutului informaţie, astfel încât ea să poată fi normată şi conceptualizată, deoarece conceptul prezintă o imagine mentală, un elaborat al gândirii care fixează un conţinut univoc, apt a fi înţeles, asimilat şi reprodus identic.

De lungul timpului au apărut tipuri de informaţii (tehnică, genetică, socio-umană, economică, etc.), fiecare construit pe alte criterii şi acceptat doar pe domenii specializate ale vieţii sociale, iar problematica normării şi conceptualizării informaţiei a rămas, şi rămâne în continuare, deschisă şi în epoca lobalizării şi în noua lume a reţelelor .

Astăzi, practica vieţii sociale confirmă că o informaţie cere o altă mai nouă mai complexă care, la rândul ei, constituie premisa pentru o nouă informaţie.

Percepţiile referitoare la aceasta poartă, de regulă, marca uneia sau alteia din dimensiunile sale specifice, generând, perpetuu, necesitatea altor teoretizări şi modele de abordare. În acelaşi timp, teoriile ştiinţifice şi încercările de a formula o definiţie general acceptată sunt, de regulă, cu un pas în urma realităţii şi nu fac decât să constate că informaţia a ocupat deja un loc-cheie în societate, că a devenit o resursă fundamentală şi absolut vitală a vieţii, că oamenii o folosesc sau se folosesc de ea , în funcţie de interes şi necesităţi, ca resursă de putere, ca armă, ca marfă, şi cel mai important ca sursă a cunoaşterii.

Deşi, ne aflăm în mileniul III,în aşa-numita „socieate informaţională”, oamenii trăiesc, în continuare, „paradoxul de a nu fi reuşit o definire exactă tocmai a informaţiei

În faţa evidenţelor pe care le oferă societatea informaţională, care se îndreaptă cu paşi rapizi către o societate supra-simbolică, orice cercetare (investigare) trebuie să pornească de la faptul că informaţia a depăşit stadiul de simplu termen sau noţiune, aşa cum a circulat multă vreme. În momentul de faţă, ea funcţionează, de facto, ca un concept (lat. conceptum), ce înseamnă  „cunoaştere ”, întrucât cu ajutorul informaţiei omul concepe un lucru, gândeşte „despre ceva”, cugetă despre o realitate care, la rândul ei, gravitează în jurul informaţiei, şi prin puterea ei dezvoltă cunoaşterea .

Conceptualizarea informaţiei impune ca investigarea să pornească de la premisa că aceasta nu ar fi ajuns să ocupe un rol-cheie în societate dacă nu ar fi avut loc revoluţia tehnico-ştiinţifi că a mijloacelor din mediul comunicării, unde ea apare şi se manifestă continuu.

În consecinţă, cunoaşterea informaţiei trebuie să cuprindă, mai întâi, identificarea şi analizarea caracteristicilor comunicării, pentru ca apoi, în virtutea conexiunilor care se manifestă între informaţie şi comunicare, să fie identificate, înţelese şi asumate coordonatele pe care se înalţă edificiul informaţiei.

Dar dacă informaţia înseamnă cunoaştere ea trebuie diseminată dar şi protejată .

Acest lucru se poate realiza prin Pregătire și protecţie contrainformativă – care reprezintă un ansamblul de măsuri şi acţiuni informativ operative, fizice, juridice şi de altă natură, organizate şi desfăşurate continuu şi într-o concepţie unitară, de către structuri legal abilitate, în scopul protejării şi apărării valorilor, obiectivelor, activităţii, personalului şi patrimoniului împotriva ameninţărilor sau acţiunilor ostile.

Este de remarcat ideea autorului de a ne transmite un set de reguli absolut necesare prin care să reuşim să protejăm în diverse situaţii informaţiile într-un mod eficient atunci când apare un interes pentru  acele informaţii pe care le deţinem sau la care avem acces la un moment dat.

Prezenta lucrare intitulată sugestiv Minighid de pregătire și protecţie contrainformativă reprezintă acel instrument atât de necesar în foarte multe situaţii de care cei interesaţi se pot proteja de cei care încearcă să profite  uneori de informațiile pe care le deținem

Pe lângă calitatea de ghid practic  şi util, nu trebuie să neglijăm nici contribuţia la dezvoltarea culturii noastre de securitate atât de necesare dar încă destul de deficitară care se poate îmbogăţi substanţial prin utilizarea acestui minighid.