Coșa, Oana Ștefania (2023), Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate, Intelligence Info, 2:1, 194-208, https://www.intelligenceinfo.org/rolul-structurilor-de-intelligence-medical-in-atingerea-obiectivul-de-consolidare-a-sistemului-de-sanatate/

 

The role of medical intelligence structures in achieving the objective of strengthening the health system

Abstract

At the international level, the challenges of overcoming the stage of a fragile „developing” economy, deficient health systems, disproportionate unemployment rates, underfunded and pandemics, earthquakes, floods, heat waves, volcanic eruptions, etc., dysfunctional financial systems, unable to support the efforts of the concluded partnerships, and the explosion registered by the phenomenon of population migration from conflict zones or from disadvantaged countries from a socio-economic perspective, all these phenomena should attract attention, and the regrettable story of its repeatability should no longer find its place. A new approach emphasizing human security and health, a doctrine of economic resilience and an all-hazards risk framework is called for.

The interface between the field of international security and the activity of medical intelligence structures is represented by the objective of strengthening the health system, as a precursor to the state of national security, through the permanent assessment of the functional state of the medical infrastructure, an integral part of the process of economic and social progress .

Keywords: health security, national security, digital health disease detection, health IT health data analytics, health intelligence

Rezumat

La nivel internațional, provocările depășirii stadiului unei economii fragile „în curs de dezvoltare”, a sistemelor sanitare deficitare, de rate disproporționate ale șomajului, subfinanțate şi pandemii, seisme, inundații, caniculă, erupții vulcanice etc., sisteme financiare disfuncționale, incapabile să susțină eforturile parteneriatelor încheiate și explozia înregistrată de fenomenul migrației populației din zonele de conflict sau din țări defavorizate din perspectivă socio-economică, toate aceste fenomene ar trebui sa atragă atenția, iar regretabila poveste a repetabilității sa nu își mai găsească locul. Se solicită o nouă abordare care să pună accent pe securitatea și sănătatea umană, o doctrină a rezistenței economice și un cadru de risc pentru toate pericolele.

Interfața dintre domeniul securității internaționale și activitatea structurile de intelligence medical este reprezentată de obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate, ca precursor al stării de securitate națională, prin evaluarea permanentă a stării de funcționalitate a infrastructurii medicale, parte integrantă a procesului de progres economic și social.

Cuvinte cheie: securitatea sănătății, securitate națională, detectarea digitală a bolilor în sănătate, analiza datelor de sănătate informatică în domeniul sănătății, inteligența sănătății

 

INTELLIGENCE INFO, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 194-208
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/rolul-structurilor-de-intelligence-medical-in-atingerea-obiectivul-de-consolidare-a-sistemului-de-sanatate/
© 2023 Oana Ștefania Coșa. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate

Oana Ștefania Coșa

oanastefaniacosa@gmail.com

 

Introducere

Cercetarea  de fata a fost una descriptivă, ca studiu preliminar prin culegere de informații și prin cunoașterea sistemelor şi proceselor sociale, folosind întrebările “Cine?” şi “Ce?”, iar prin cercetarea explicativă am vrut sa explic valorificarea acestora pentru formularea sau reformularea unor teorii, unde întrebările de studiu sunt “Cum?” şi “De ce?”.

Puterea de implementarea a unui sistem de analiza a datelor la nivel național și internațional răspunde la întrebarea” CINE?”

Identificarea problemelor cu ajutorul inteligentei artificiale ce ar putea analiza un volumul mare de informații într-un timp foarte scurt și rezolvarea celor cu un impact major, cat și prin abordarea celor mai bune strategii, răspunde la întrebarea “CE?”

O abordare evoluționistă, în vederea micșorării decalajelor îmbrățișează întrebarea “CUM?”

Pentru atingerea și a obiectivului Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) “ de a forma politici care promovează prosperitatea, egalitatea, șansele și bunăstarea tuturor.” poate fi cel puțin un răspuns satisfăcător al întrebării “ DE CE?”, printre alte numeroase răspunsuri ce fac parte din obiectivele organizațiilor la nivel global.

Odată cu pandemia, am văzut atacuri cibernetice și campanii de dezinformare lansate de actori de stat adversari, perturbarea și vulnerabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare “just-in-time”, tensiuni și fracturi politice interne îngrijorătoare în multe state și o erodare a cooperării internaționale. Toate acestea au loc pe fondul schimbărilor geopolitice tectonice în curs, limitate de schimbările climatice și de o discuție întârziată despre date, urmărire, supraveghere comercială și economia atenției.

O caracteristică notabilă a doctrinei de securitate națională existentă este disponibilitatea de a identifica pandemiile ca o amenințare la securitatea națională, fără a construi o capacitate de răspuns suficientă și, în același timp, decuplând în mare măsură această amenințare de o înțelegere tradițională a rolului și funcțiilor sistemelor de securitate și informații.

Literature review

Inteligența în domeniul medical se referă la capacitatea de a aduna, procesa și aplica informații și cunoștințe în practica medicinei. Aceasta implică capacitatea de a înțelege concepte medicale complexe, de a diagnostica și trata boli și de a lua decizii informate pe baza dovezilor disponibile. Inteligența în medicină este importantă pentru profesioniștii din domeniul sănătății pentru a oferi îngrijiri de înaltă calitate pacienților și pentru a îmbunătăți rezultatele. Poate fi dezvoltat prin educație, instruire și experiență și poate implica atât inteligența cognitivă, cât și cea emoțională.

Un forum important pentru discuții despre o nouă abordare a securității naționale este Alianța Five Eyes (care cuprinde Australia, Canada, Noua Zeelandă, Regatul Unit și Statele Unite). Parteneriatul Five Eyes și-a extins, în ultimul deceniu, sfera de aplicare dincolo de partajarea informațiilor pentru a include dialogul privind preocupările geopolitice și economice cheie. Deși era un club mic și strâns al statelor „Anglosfere”, putea servi drept o placă de sunet importantă.

Un sondaj al doctrinei de securitate națională pre-COVID-19 în rândul celor Five Eyes oferă o idee despre modul în care membrii săi individuali ar putea avea nevoie să pivoteze pentru a înfrunta viitorul. O strategie de securitate națională a SUA ce datează de la jumătatea președinției lui Donald Trump. Deloc surprinzător, Trump a vrut să pună o pecete distinctă propriei sale strategii și să se distanțeze de predecesorii săi. El a făcut acest lucru cu o expresie puternică a unei politici care are primul loc în America și ceea ce strategia descrie ca fiind o filozofie a „realismului bazat pe principii”. Componenta de realism recunoaște ceea ce strategia numește „rolul central al puterii în politica internațională”. Principiul este foarte orientat spre America: „întemeiat pe cunoașterea că principiile americane în avans răspândesc pacea și prosperitatea pe tot globul”.

“Realismul” conține o mare varietate de teorii ale relațiilor internaționale, dar pornesc toate de la premisa că statele sunt motivate în acțiunile lor de interese de putere/securitate și mai puțin de idealuri. Astfel, conform teoriei realiste, statele nu pot să acționeze decât rațional, judecând la rece situația și acționând pentru a-și păstra și mări puterea, respectiv, securitatea.

Au fost puse în discuție și amenințările care apar în mod natural și atacurile deliberate cu arme biologice. Scurta discuție despre detectarea unor astfel de amenințări a vorbit despre colaborarea cu alte țări, îmbunătățirea serviciilor de sănătate în țările în curs de dezvoltare. Poate deloc surprinzător, nu se face nicio mențiune despre rolul instituțiilor internaționale, precum OMS, sau al organismelor multilaterale, inclusiv alianța de informații Five Eyes.

Plasarea activităților de supraveghere și control a bolilor infecțioase în cadrul misiunilor asumate de către organizația militară, însă această tendință ridică unele probleme etice în ceea ce privește inechitatea abordării problematicii de către statele care se confruntă cu grave probleme financiare și sociale, cu un nivel de trai scăzut al populației. Militarizarea acestui domeniu sensibil pare, prin această abordare, că este apanajul elitelor statale armate, decât o preocupare morală sau etică.

Consiliul Național de Informații al Statelor Unite a elaborat un raport unic intitulat „‘The Global Disease Threat and its Implications for the United States’”, in anul 2000, urmat de o reacție a Casei Albe, care declara că bolile infecțioase emergente și recurente, cum ar fi Ebola, HIV, tuberculoza cu rezistență multiplă, infecțiile cu germeni rezistenți la antibiotice, reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale (Kaufman, 2001)

La nivel global, s-au ridicat întrebări importante cu privire la cele mai bune practici în ceea ce privește supravegherea sănătății globale și naționale, avertizarea timpurie și pregătirea. Esențial pentru înțelegerea acestor probleme este o apreciere clară a interfeței dintre securitatea sănătății și securitatea națională.

La nivel de politică, pandemiile au fost o problemă de securitate națională. Cu toate acestea, o astfel de retorică nu a fost urmată suficient de nicio declarație politică la nivel înalt cu privire la rolul specific pe care comunitatea de informații ar trebui să joace în prevenirea, perturbarea și gestionarea pandemiilor. Având în vedere preocuparea serviciilor de informații ca ar avea multe alte priorități (terorism, interferență străină și renașterea Chinei și Rusiei), nu este surprinzător că nu s-a căutat să se investească în “lățime de bandă birocratică” pentru a face din pandemii, genul de prioritate națională de informații, care ar avea ca rezultat alocarea de informații, resurse semnificative de colectare și analiză.

Un prim punct pentru un cadru de politică “post-COVID-19”(amenințări pandemice/stare de alerta provocata de orice virus/bacterie ce ar putea afecta sănătatea umana) este ca societatea de informații de securitate națională și guvernul să treacă dincolo de retorica pandemiilor care reprezintă o problemă de securitate națională pentru a opera aceste cuvinte într-un sens politic și birocratic. Există două măsuri inițiale – una strategică, cealaltă operațională – care ar fi utile pentru a îmbunătăți concentrarea instituțională a comunității de informații asupra pandemiilor și a altor urgențe de sănătate.

La nivel strategic, care supraveghează toate agențiile de informații, ar trebui să stabilească un departament la nivel național de informații pentru securitatea sănătății la nivel intern, care să fie punctul de contact în întreaga comunitate pentru amenințările și riscurile la securitatea sănătății. Personalul calificat din cadrul departamentului de informații pentru securitatea sănătății va colabora cu autoritățile de sănătate publică pentru a articula prioritățile de colectare și analitice la care comunitatea de informații poate lucra pentru a evalua, a emite avertismente, a preveni, a perturba și a gestiona amenințările și riscurile pentru securitatea sănătății. Aceasta echipa ar putea lucra pentru a valorifica o abordare de tipul „o singură comunitate”, astfel încât lacunele de capacitate din cadrul comunității, de a lucra la amenințările/riscurile pentru securitatea sănătății, să fie identificate și abordate prin fondul de capacitate comun sau alte surse de finanțare. De asemenea, ar fi responsabilitatea ofițerului desemnat responsabil din cadrul departamentului de informații pentru securitatea sănătății să mențină legătura cu ofițerul medical șef, precum și să fie implicat în alte grupuri operative interdepartamentale pentru a oferi consiliere cu privire la problemele de securitate a sănătății, care, la rândul lor, ar intra în comitetul de securitate națională al cabinetului. Odată ce un ofițer național de informații pentru securitatea sănătății ar putea încuraja desfășurarea unor zone de „comandă” similare în alți parteneri pentru a coordona mai bine colectarea, analiza, cercetarea și dezvoltarea capacităților în comun în cadrul alianței.

Un sistem de sănătate bazat pe asigurări, bine organizat, prin importul puterii de tehnologie și a potențialului acestuia în industria sănătății, automatizarea sarcinilor administrative consumatoare de timp, sprijinirea deciziei de diagnostic sunt doar o parte din cazurile de utilizare mai evidente ale inteligentei artificiale (IA) fiind o baza de date esențială în furnizarea de informații si luarea celei mai bune decizii, prin numărul mare de date.

La nivel operațional, susțin că o agenție de informații trebuie, de asemenea, să „dețină” securitatea sănătății pentru a se asigura că orice sarcină, colectare și analiză sunt sinergice și direcționate și că eforturile nu sunt dublate. În timp ce la nivel strategic are sens ca oficiul național de informații de la nivelul fiecarei tari, să-și asume acest rol, la nivel operațional, având în vedere că există mai multe agenții de informații care au acest rol operațional.

O interfața operațională între comunitatea de informații și oficiali de sănătate publică, ar putea fi un Departamentul de Interne cum ar fi cel dn America-United States Department of Homeland Security-(DHS) ce a constituit cea mai importantă reorganizare guvernamentală de la Războiul Rece și cea mai substanțială reorganizare a agențiilor federale de la Legea Securității Naționale din 1947 (care a plasat diferitele departamente militare sub un secretar ) de apărare și a creat Consiliul Național de Securitate și Agenția Centrală de Informații ). DHS constituie cea mai diversă fuziune a funcțiilor și responsabilităților federale, încorporând 22 de agenții guvernamentale într-o singură organizație. Fondarea DHS a marcând o schimbare în gândirea americană față de amenințări. Introducerea termenului „patrie” concentrează atenția asupra unei populații care trebuie protejată nu numai împotriva situațiilor de urgență, cum ar fi dezastrele naturale, ci și împotriva amenințărilor difuze din partea persoanelor care nu sunt originare din Statele Unite, având în vedere că are mai mult o funcție de coordonare a politicilor, decât o capacitate de informații operaționale bine structurată pentru a opera în spațiul de informații privind securitatea sănătății.

Agențiile de securitate națională, cât și agențiile de aplicare a legii care fac parte din comunitatea de informații, ar trebui să poată acționa ca o punte între activitățile strategice și operaționale ale comunității în domeniul securității sănătății.

În paralel cu modificările de politică strategică și operațională sugerate, ar fi potrivit ca un Comitet parlamentar mixt pentru informații și securitate și principalul organism independent extern de supraveghere a informațiilor, inspectorul general pentru informații și securitate, să monitorizează, de asemenea, eficiența rolului comunității de informații în gestionarea crizelor de securitate a sănătății în viitor.

Barieră legislația din perspectiva sănătății publice, ar putea avea mai multe acte legislative care guvernează răspunsurile la o urgență de sănătate publică. Actul de biosecuritate din 2015 este actul de lege cheie care a ghidat deciziile guvernului României ce trebuia să asigure aplicarea unei prevederi fundamentale din Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea şi din OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic aprobata cu modificari prin Legea 247/2009,, respectiv principiul precauţiei, pentru a se asigura protecţia mediului şi a sănătăţii umane în legătură cu introducerea în mediu şi pe piaţă a plantelor superioare modificate genetic. Cu toate acestea, aceste acte nu delimitează rolul comunității informațiilor de securitate națională în situațiile de urgență de sănătate publică și nici elementele cheie ale legislației în domeniul informațiilor, cum ar fi Legea privind serviciile de informații din 2001.

Cea mai mare provocare pentru AI în aceste domenii de asistență medicală nu este dacă tehnologiile vor fi suficient de capabile pentru a fi utile, ci mai degrabă asigurarea adoptării lor în practica clinică și de securitate zilnică. Pentru ca o adoptare pe scară largă să aibă loc, sistemele de inteligență artificială trebuie să fie aprobate de autoritățile de reglementare, integrate cu sistemele EHR (Electronic Health Records). DES este primul sistem medical din România de tip EHR și PHR (Patient Health Records) dezvoltat pe standardul HL7 (standard de interoperabilitate în domeniul informatic medical) și reprezintă,  din acest punct de vedere, o premieră în zona Balcanică. EMR (înregistrări medicale electronice) și DES (date electronice de sănătate), standardizate într-o măsură suficientă încât produsele similare să funcționeze într-un mod similar, predate clinicienilor, plătite de organizații publice sau private plătitoare și actualizate în timp. Aceste provocări vor fi depășite în cele din urmă, dar vor dura mult mai mult pentru a face acest lucru decât va fi nevoie pentru ca tehnologiile în sine să se maturizeze.

Dezvoltarea de noi diagnostice și terapii prin creșterea cunoștințelor experților pentru a îmbunătăți accesul pacienților și calitatea îngrijirii IA ca instrument de sprijinire a deciziilor pentru diagnosticare înseamnă că expertiza medicală poate fi extinsă și accesul pacienților la asistență medicală de înaltă calitate poate fi îmbunătățit. Ca rezultat, AI poate ridica medicina de precizie și poate avea un impact pozitiv asupra căilor de diagnostic și îngrijire a zonelor importante ale bolii. Pe măsură ce vârsta populației crește, iar pacienții se așteaptă la tot mai multe soluții la distanță care să le ofere flexibilitatea și confortul pe care și le doresc, soluțiile susținute de IA vor deveni din ce în ce mai importante.

Adoptarea oricărei tehnologii – utilizarea Excel de exempu, pentru contabili sau a internetului în școli – a fost  nevoie de timp, dar avantajul competitiv pe care îl poate oferi nu poate fi neglijat.

Permiterea și dezvoltarea de noi tehnologii au schimbat multe zone din viața noastră, aproape complet. De exemplu ti se poate descifra ADN-ul complet trimițându-și saliva într-un vas pe care îți este trimis, iar rezultatul vă spune cele mai probabile boli pe care le veți dezvolta de-a lungul vieții, care sunt cele mai potrivite alimente pentru tine și care medicament vă dăunează și care nu. Acest lucru va schimba paradigma medicinii din lume, de la un medicament curativ la un medicament preventiv.(Www.23andme.com). Mașina Google a parcurs mai mult de 500.000 de km „singuri” pe străzile SUA. Obiectivul fiind realizarea unei mașini inteligente care să reducă riscul de accidente din cauza unei defecțiuni umane.  Celulele fotovoltaice continuă să fie îmbunătățite și se estimează că peste 10 ani, aproape la nivel mondial, un sistem solar va fi mai ieftin decât conectarea la rețeaua electrică pe care o cunoaștem.

În acest moment, guvernul in Australia de exemplu, folosind rezultatul recent al revizuirii Richardson[1] , caută să reformeze suita largă de legislație în domeniul informațiilor și împotriva terorismului care a apărut începând cu 11 septembrie.

În contextul unei revizuiri legislative majore, acum este un moment bun pentru a clarifica rolul continuu al comunității de informații în amenințările și riscurile pentru securitatea sănătății, inclusiv controale și echilibrări adecvate.

Lipsa investițiilor politice și birocratice în pandemii din partea comunității de informații este problematică, existând și curente culturale profunde care împiedică colaborarea consecventă între sănătatea publică și sectoarele de securitate națională și de informații. Ambele sunt ca niște triburi separate care, până de curând, au vorbit în mare măsură unul peste altul, nici nu și-au înțeles perspectiva reciprocă și ceea ce ambele pot aduce pentru a preveni și gestiona pandemiile. Agențiile de informații de securitate națională au văzut în mod tradițional, orice etichetat vag drept „sănătate” prin prisma actorilor statali sau nestatali care armează biologia (de exemplu, armele de distrugere în masă sponsorizate de stat sau terorismul biologic). Accentul este pus pe actorul amenințării, nu pe pacient.

În schimb, autoritățile de sănătate publică sunt în mod natural centrate pe pacient și folosesc inteligența epidemiologică pentru a preveni și a reduce răspândirea bolilor. Accentul nu se pune pe actorii amenințărilor, ci pe pacienți și boli. Cu toate acestea, mai multe pandemii globale înainte de COVID-19 (de exemplu, virusul imunodeficienței umane, sindromul respirator acut sever, gripa porcină, Zika și Ebola) nu sunt doar urgențe de sănătate regionale sau globale, ci și evenimente grave pentru securitatea sănătății. Astfel de evenimente nu numai că au avut potențialul de a îmbolnăvi mulți, dar implicațiile lor la nivel global – în special pentru țările în curs de dezvoltare cu infrastructură fragilă a sectorului public – au avut implicații de securitate pentru statele implicate. Focarul de Ebola din 2014-2016 din Africa de Vest, care a ucis 10.000 de oameni, ilustrează modul în care o urgență majoră de sănătate publică nu numai că are rezultate catastrofale asupra sănătății, dar poate, de asemenea, să destabilizați capacitățile statelor naționale de a răspunde la astfel de crize. Și, desigur, COVID-19 subliniază acum fragilitatea capacității chiar și a statelor bogate de a răspunde la crizele regionale și globale de securitate a sănătății.

Colaborarea si sinteza intre centrele de sanatate si intelligence astfel incat reprezentantii CENTRULUI NAŢIONAL DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL AL BOLILOR TRANSMISIBILE (CNSCBT), CENTRULUI NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR (CNMRMC), CENTRULUI NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE (CNEPSS), CENTRULUI NAŢIONAL DE STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ (CNSISP),V. CENTRELE REGIONALE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ,( Centrul Regional de Sănătate Publică BUCUREȘTI, Centrul Regional de Sănătate Publică CLUJ  Centrul Regional de Sănătate Publică IAȘI, Centrul Regional de Sănătate Publică TIMIȘOARA Centrul Regional de Sănătate Publică TG. MUREȘ, Centrul Regional de Sănătate Publică SIBIU), BIROUL PUNCT FOCAL NAȚIONAL PENTRU REGULAMENTUL SANITAR INTERNAȚIONAL (2005), SECRETARIATUL TEHNIC PENTRU PRODUSE BIOCIDE, să poată concluziona principale urgențe și riscuri in vederea prevenției, îmbunătățirii și dezvoltării continue a unui program rapid și eficient de răspuns împotriva tuturor factorilor de risc ce ar putea afecta sănătatea umana atât în prezent cat si in viitor este esențială.

Am ales la nivel național, prezentarea unui singur registru, ce poate fi extrapolat la nivelul fiecărui centru/departament/birou, și anume Registrului electronic naţional Riscuri de Mediu (ReSanMed) unde administrarea si înființarea Registrului asigura monitorizarea corespunzătoare a stării de sănătate a populației în relaţie cu factorii de mediu.

Obiectivul in acest caz este obţinerea şi analiza unor informaţii referitoare la rolul factorilor de mediu în declanşarea sau agravarea unor boli în rândul populaţiei generale, în vederea aplicării unor măsuri de profilaxie şi luării celor mai bune decizii pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.

Obiectivele conexe ale registrului:

• Crearea unei baze de date privind boli pentru care există o asociere cauzală directă între prezenţa unor compuşi chimici în concentraţii mari în factorii de mediu şi producerea intoxicațiilor acute: Methemoglobinemia acuta infantilă;
• Cunoașterea modelului geografic privind repartiția unor boli pentru care există o asociere cauzală directă între absență unor compuşi chimici în factorii de mediu, cu manifestare endemică în România: Guşa endemică prin carenţă de Iod în organism;
• Monitorizarea efectelor directe asupra unor categorii de boli influenţate de schimbările climatice globale și evenimente meteorologice extreme;
• Crearea unei machete privind notificarea unor accidente/incidente de poluare pentru informarea corectă a populaţiei expuse riscului acut de apariţie a unor efecte adverse, datorită producerii unor accidente de poluare prin deversarea sau emisia în factorii de mediu a unor substanţe periculoase în concentraţii mari.

În cadrul Conferinţei Naţionale pentru Sănătate şi Mediu a INSP, CNMRMC a organizat o masă rotundă cu tema „Funcţionarea registrelor naţionale”, cu o sesiune dedicată Registrului ReSanMed, ce a constat într-o întrunire online cu toţi furnizorii de date (reprezentanţi ai Direcțiilor de Sănătate Publică județene) care accesează registrul, cu privire la gestionarea înregistrării datelor şi a dificultăţilor întâmpinate.

Prezentarea rezultatelor şi a analizei datelor din registru a fost coroborată cu rezultatele şi concluziile altor metodologii din PN II, astfel încât interpretarea şi analiza acestora să ofere datelor şi informaţiilor din rapoartele de monitorizare mai multă profunzime şi semnificaţie, sprijinind în acelaşi timp procesul decizional în ceea ce priveşte măsurile actuale şi viitoare necesare pentru realizarea rezultatelor previzionate în PN II. Pentru anul 2021, în Registrul ReSanMed au fost înregistrate un număr de:

• 15 raportări în modulul methemoglobnemie acută infantilă;
• 251 raportări în modulul guşă endemică;
• 1434 raportări în modulul schimbări climatice;
• 77 raportări în modulul evenimente de mediu.

Termeni precum ar fi „Machine Learning” și „Deep Learning”, nu sunt același lucru, ML este considerat un subset al inteligenței artificiale, iar DL este de fapt un subdomeniu al învățării automate. „Machine Learning” este unul dintre cele mai comune tipuri de inteligență artificială. Învățarea automată este utilizată în principal pentru a procesa rapid cantități mari de date. IBM spune că „Inteligența Artificială (AI) utilizează computerele și mașinile pentru a imita capacitățile oamenilor de a rezolva probleme și de a lua decizii”.

DALL-E, un program printre multe altele, al cărui nume vine de la Salvador Dali si este un sistem de învățare automată, fondat de compania OpenAI fondată de Elon Musk sau „Platformă ADN de conținut”,”Google Cloud Machine Learning Engine”, “Azure Machine Learning Studio”, “TensorFlow”, H2O.AI, Cortana, IBM Watson, Salesforce Einstein, Infosys Nia, Amazon Alexa, Asistent Google sunt doar câteva programe ce folosesc inteligenta artificiala, ce ar putea fi o un aer de inspirație în dezvoltarea noastră ulterioara.

Concluzii

Viitorul e aici și începe acum. România ar putea profita de oportunitatea creată de COVID-19 pentru a-și moderniza lanțurile de aprovizionare prin retehnologizarea proceselor de producție avansate în continuare, posibile prin investiții în conectivitate mai bună de generația a cincea (5G), big data, robotică și inteligență artificială (AI).

Este nevoie de a extinde limbajul folosit de comunitățile de sănătate și securitate pentru a descrie mai bine modul în care acestea pot lucra împreună. Limba, în orice cultură, este un instrument definitoriu al identității, așa că o modalitate importantă de a dezvolta obiceiuri de încredere de cooperare și expertiză între comunitățile de sănătate publică și de securitate națională va fi adoptarea unui limbaj comun care abordează în mod adecvat atât cauzele intenționate, cât și cele neintenționate ale sănătății. Așa cum s-a sugerat în alte lucrări, securitatea sănătății oferă o etichetă generală și un punct de referință pentru disciplină atât pentru informațiile de securitate națională, cât și pentru autoritățile de sănătate publică, pentru a colabora mai eficient, împărtășind cunoștințele și seturile de abilități complementare.

Toate cele de mai sus “informații/oportunitate” pentru cei “pregătiți”, mai ales pentru inovatori și antreprenori prin conectivitatea și integrarea electronică, “nemanifestând o limitare”, am putea spera, ca posibilitățile sa fie aceleași oriunde în lume. Integrarea afacerilor va putea fi la nivel mondial, așa că industriile tradiționale trebuie să se mute sau să moară, pentru a face loc noului ecosistem al omului viitorului, idei neîmbrățișate încă prea bine de populația din România. Ce doream sa subliniez in studiul de față, ar fi faptul că nu IA-ul “fura” înlocuind locurile de munca, ci competitivitatea ridicata și răspunsul rapid al celor “informați”, fac să mărească decalajul existent, iar o reticenta la o schimbare imediata” uneori poate fi prea târziu”. Pentru a face afaceri în acest nou ecosistem, companiile, guvernele și antreprenorii au o mare responsabilitate/oportunitate de a încorpora, ca element de bază, tendințele tehnologice actuale ca motor pentru crearea de soluții de afaceri inovatoare, astfel serviciile de intelligence vor fi un liant de conectare și răspunzător al celei mai bune interpretări de informații, într-o dezvoltare economica rapida, adaptabila cu o rezilienta ridicata.

Ne aflăm într-un moment interesant cu provocări pe mai multe planuri, dar aceste ar putea fi depășite. Tehnologia există pentru a susține soluțiile noastre, dar depinde de inovație și de determinarea liderilor să facă primii pași către schimbare.

Pandemia de COVID-19 a fost un semnal de alarmă cu privire la noua natură a amenințărilor la securitatea națională și a informațiilor necesare pentru a le face față, în epoca viitoare a provocărilor globalizate. „Revoluția biologică” de astăzi în curs de desfășurare ce va oferi beneficii fără precedent pentru societăți și economii, dar și amenințări fără precedent, pe măsură ce biotehnologiile transformă știința ficțiune în realitate – editarea genelor, bio-mașinile și biocomputingul urmează. Așa cum spune un studiu recent despre Bio Revolution, „odată ce cutia Pandorei este deschisă, am putea avea puțin control asupra a ceea ce se întâmplă în continuare”, cu perspectiva reală de a crea noi sisteme biologice mutante, autosusținute, auto-replicative și interconectate, afectând ecosisteme sau specii întregi.

În același timp, toate guvernele vor trebui să abordeze cea mai gravă amenințare de care se va confrunta civilizația umană: “criza climatică”. Ca și în cazul tuturor celorlalte amenințări la adresa securității naționale, anticiparea și înțelegerea implicațiilor schimbărilor climatice asupra securității va necesita informații bune. Schimbările climatice vor necesita totuși un alt tip de inteligență decât cea existentă până acum.

Implementarea cu succes a digitalizării înseamnă și o inteligenta artificiala ce necesită o mentalitate deschisă cu obiective și procese de afaceri clar definite, care vor beneficia de un sistem AI personalizat și dinamic.

Tehnologia nu este blocajul, cu toate acestea, schimbarea convingerilor culturale și comportamentale despre AI și în mare la orice schimbare, este cea mai mare provocare.

 

“Speră la ce este mai bun, dar fii pregătit pentru ce este mai rău. “ -Eduard A. Murphy-

Bibliografie

1. Kamal R. How has U.S. spending on healthcare changed over time? Peterson-Kaiser Health System,https://www.healthsystemtracker.org/chart-collection/u-s-spending-healthcare-changed-time/ .  Accessed February 2, 2021.
2. lair, Dennis C. 2009. Evaluarea anuală a amenințărilor comunității de informații pentru Comitetul restrâns al Senatului pentru informații . 12 februarie.  dni.gov/files/documents/Newsroom/Testimonies/20090212_testimonie.pdf .
3. Cohen, Dara Kay și Jacob N. Shapiro. 2007. „Color Bind: Lecții din sistemul de consiliere pentru securitate internă eșuat”. Securitate internațională 32 (2): 121–
4. Cradock, Percy. 2002. Know Your Enemy: How the Joint Intelligence Committee Saw the World. Londra, Marea Britanie: John Murray.
5. Franco, Crystal, Eric Toner, Richard Waldhorn, Thomas V Inglesby și Tara O’Toole. 2007. „Sistemul medical național pentru dezastre: trecut, prezent și sugestii pentru viitor”. Biosecuritate și bioterorism: strategie, practică și știință de bioapărare 5 (4): 319–
6. Freedman, Lawrence. 2005. „Politica avertismentului: Terorismul și comunicarea riscurilor”. Informații și securitate națională 20 (3): 379–
7. Lentzos, Filippa, Michael S. Goodman și James M. Wilson. 2020. „Intelligence privind securitatea sănătății: implicarea între discipoli și sectoare.” Informații și securitate națională 35 (4): 465–
8. Walsh, Patrick F. 2018. Inteligență, biosecuritate și bioterorism. Londra, Marea Britanie: Palgrave Macmillan.
9. Reinhardt UE. The Money Flow From Household to Health Care Providers, 2011, https://economix.blogs.nytimes.com/2011/09/30/the-money-flow-from-households-to-health-care-providers/. Accessed, November 8, 2018.
10. Centrul de cancer Memorial Sloan Kettering. (2014). Articol disponibil la https://www.mskcc.org/blog/msk-trains-ibm-watson-help-doctors-make-better-treatment-choices
11. Spitalul Internațional Bumrungrad. (2015). Video disponibil de la https://www.youtube.com/watch?v=338CIHlVi7A[Accesat în aprilie 2019]
12. Corish B. (2018). Articol disponibil la https ://www.elsevier.com/connect/medical-knowledge-doubles-every-few-months-how-clinicians-keep-up[Accesat în aprilie 2019]
13. Guerbet Global. (2018). Articol disponibil, la http://www.guerbet.com/our-group/news/2018/news/article2/guerbet-and-2.html
14. Nagel S şi colab. (2017). Int J Stroke 12, 615–622
15. CNN Money Elveția. Videoclip disponibil de la https://www.youtube.com/watch?v=P16d1ukZuXs
16. DiMasi JA et al. (2016) J Health Econ 47, 20-33
17. Dolginow D și colab. (2013). Articol disponibil de la https://www.diaceutics.com/?expert-insight=mystery-solved-what-is-the-cost-to-develop-and-launch-a-diagnostic[Accesat în aprilie 2019]
18. Mak KK și Pichika MR. (2019). Drug Discov Today 24, 773-780
19. Goudey B. (2019). Articol disponibil la https://www.ibm.com/blogs/research/2019/03/machine-learning-alzheimers/Goudey B și colab. (2019) Sci Rep 9, 4163
20. Godyń J et al. (2016). Pharmacol Rep 68, 127-38
21. Menon. În: Opere, vol II. București: Ed. Științifică și enciclopedică, 1976. 479 p
22. Jornal of Management Accounting Reaserch, pub. Management Accounting Section of the American Accountin Associations
23. Mis Quarterly Management Information System
24. Succes and failure in public governance a comarative Analysis
25. Growth and Distribution, Duncan K. Foley, Thomas R F
26. Terrence Casey, “The legancey of the Crach”
27. Stephen Gill and David Low, “The global plolitical economi”
28. Gerge Gilder “Riqueza y probreza” Coleccion Tablero
29. Health literacy and patients’ understanding, Vass, Alex. British Medical Journal: BMJ, International edition; London Vol. 326, Iss. 7402, (Jun 14, 2003): 1339.
30. Maney&Exchange in Europa&America , John J McCusker
31. Starea sănătății în UE: Profiluri de țară în domeniul sănătății https://ec.europa.eu/health/state/country_profiles_ro
32. Baza de date „Sanatatea pentru toti” a OMS
33. Baza de date în domeniul sanatatii OCDE
34. Instrumentul de date ECHI al Comisiei Europene https://ec.europa.eu/health/indicators_data/indicators_ro
35. Avizul intitulat „Tipologia reformelor în domeniul politicilor de sănatate și cadrul de evaluare a efectelor reformelor”, emis de Grupul de experț privind modalitătile eficiente de a investi în domeniul sanatatii https://ec.europa.eu/health/expert_panel/sites/expertpanel/files/013_healthpolicyreforms_reformeffects_en.pdf
36. Avizul intitulat „Succesul la servicii de sanatate în Uniunea Europeană, emis de Grupul de experț privind modalitătile eficiente de a investi în domeniul sanatatii, https://ec.europa.eu/health/expert_panel/sites/expertpanel/files/015_access_healthservices_en.pdf
37. Avizul intitulat „Definirea unui cadru de referința pentru asistenț primară cu un accent deosebit pe sistemele de finanțare ș sistemele de trimitere”, emis de Grupul de experți privind modalită.ile eficiente de a investi în domeniul sanatatii https://ec.europa.eu/health/expert_panel/sites/expertpanel/files/004_definitionprimarycare_en.pdf
38. David Dagan Feng, Biomedical Information Technology, Second Edition, Edited by Academic Press is an imprint of Elsevier, 125 London Wall, London EC2Y 5AS, United Kingdom,
39. Davenport TH, Glaser J. Livrarea la timp vine la managementul cunoștințelor . Harvard Business Review 2002. https://hbr.org/2002/07/just-in-time-delivery-comes-to-knowledge-management . [ PubMed ] [ Google Scholar ]
40. Hussain A, Malik A, Halim MU, Ali AM. Utilizarea roboticii în chirurgie: o revizuire . Int J Clin Pract 2014; 68 :1376–82. [ PubMed ] [ Google Scholar ]
41. Bush J. Cum AI elimină munca de scut din îngrijirea sănătății . Harvard Business Review 2018. https://hbr.org/2018/03/how-ai-is-taking-the-scut-work-out-of-health-care . [ Google Scholar ]
42. Buchanan BG, Shortliffe EH. Sisteme experte bazate pe reguli: experimentele MYCIN ale proiectului de programare euristică Stanford . Lectură: Addison Wesley, 1984. [ Google Scholar ]
43. Ross C, Swetlitz I. IBM și-a prezentat supercomputerul Watson ca o revoluție în îngrijirea cancerului. Nu e nicăieri aproape . Stat 2017. www.statnews.com/2017/09/05/watson-ibm-cancer . [ Google Scholar ]
44. Davenport TH. Avantajul AI . Cambridge: MIT Press, 2018. [ Google Scholar ]
45. Programul de luare a deciziilor în comun Right Care, Capita . Măsurarea procesului de luare a deciziilor în comun: o revizuire a dovezilor cercetării . NHS, 2012. www.england.nhs.uk/wp-content/uploads/2013/08/7sdm-report.pdf . [ Google Scholar ]
46. Loria K. Punerea IA în radiologie . Radiologie Astăzi 2018; 19:10 www.radiologytoday.net/archive/rt0118p10.shtml . _ [ Google Scholar ]
47. Schmidt-Erfurth U, Bogunovic H, Sadeghipour A, et al. Învățare automată pentru a analiza valoarea prognostică a biomarkerilor imagistici actuali în degenerescența maculară neovasculară legată de vârstă . Retina de optamologie 2018; 2 :24–30. [ PubMed ] [ Google Scholar ]
48. Aronson S, Rehm H. Construirea bazei pentru medicina de precizie bazată pe genomic . Natura 2015; 526 :336–42. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ Google Scholar ]

 

Note

 

[1] Richardson Review (cunoscută și sub numele de Comprehensive Review of the Legal Framework Governing the National Intelligence Community), Dennis Richardson.