Nedelea, Corina Georgiana (2024), Ucraina 2022, ultimul război al lui Putin?, Intelligence Info, 4:1, 69-79, https://www.intelligenceinfo.org/ucraina-2022-ultimul-razboi-al-lui-putin/

 

Ukraine 2022, Putin’s last war?

Abstract

The war against Ukraine has shown that there is an imbalance between the Kremlin’s military ambitions and the peacetime forces it can muster. Russia’s situation will worsen and it will face a demographic challenge, there will be no more young people. Before the breakup of the USSR, Russia was facing a demographic crisis, and the high mortality rate was due to alcohol consumption and inadequate hospitals.

Keywords: war, Ukraine, Russia, USSR, FSB, Kyiv

Rezumat

Războiul împotriva Ucrainei a dovedit că există un dezechilibru între ambițiile militare ale Kremlinului și forțele pe timp de pace pe care le-ar putea aduna. Situația Rusiei se va înrăutății și se va confrunta cu o provocare demografică, nu vor mai fi mulți tineri. Înainte de dezmembrarea URSS, Rusia se confrunta cu o criză demografică, iar rata mortalității ridicată din cauza consumului de alcool și a spitalelor cu servicii medicale neadecvate.

Cuvinte cheie: război, Ucraina, Rusia, URSS, FSB, Kiev

 

INTELLIGENCE INFO, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025, pp. 69-79
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/ucraina-2022-ultimul-razboi-al-lui-putin/
© 2025 Corina Georgiana NEDELEA. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Ucraina 2022, ultimul război al lui Putin?

Corina Georgiana NEDELEA[1]
corinamarin968@gmail.com

[1] Cercetător independent

 

Introducere

La ora actuală este cel mai actual subiect de discuție având în vedere ce se întâmplă în Ucraina. În primăvara anului 2021, Rusia a început să aducă forțe armate de-a lungul graniței ucrainene, la început acest lucru a fost privit ca o intimidare la adresa Ucrainei nu ca o invazie din partea Rusiei.

În iarnă lucrurile au început să scape de sub control, arătau mai puțin încurajator. Fuseseră adunați peste 140. 000 de soldați. Arsenalul de logistică era desfășurat de la cisternele de combustibil la podurile plutitoare.

Rapoartele serviciilor de informații, Londra, Washington au început să avertizeze că războiul este foarte aproape să se întâmple, majoritatea guvernelor negau acest lucru, se îndoiau că Moscova este atât de imprudentă. Putin în realitate câștiga un război fără vărsare de sânge în acea perioadă. Doar prezența amenințătoare a forțelor rusești îi făcea pe investitorii din Ucraina să plece, să piardă accesul la piețele financiare internaționale. O importanță deosebită o are Strâmtoarea kerci, dintre Crimeea și Rusia continentală, unde navele trupelor de Grăniceri FSB interceptaseră și confiscaseră trei nave ale marinei ucrainene în noiembrie 2018, era și ea centrul unui război economic nedeclarat. În aprilie 2021, rușii au început să impună o , , blocadă ușoară, , a porturilor Mariupol și Berdiansk din Marea Azov, întârziind și blocând vasele comerciale care încercau să treacă strâmtoarea pentru a pune și o mai mare presiune pe economia ucraineană.

Mai târziu, un val de demnitari străini au mers în Moscova pentru a avea o întrevedere cu Putin, și a încerca să reducă escaladarea unui război, și să reducă tensiunile. Această întâlnire îl plasează pe Putin exact unde își dorește, în centru lumii geopolitice. La această întâlnire unele guverne europene îi recomandau chiar președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, să-i facă unele concesii lui Putin, în numele păcii. În decembrie, a cerut, , garanții de securitate, , care jucau un rol crucial pentru că ar fi impus neutralitatea și vulnerabilitatea Ucrainei, ci ar fi forțat NATO să facă unele concesii substanțiale, întorcându-l practic la situația de dinainte de expansiunea spre est din 1997. Acestea erau privite la început ca niște ambiții ridicole care aveau să se transforme într-un proces de negociere, strategia de negociere nemilos de eficientă a Moscovei. Putin câștigă. Dacă ar fi fost cu adevărat maestrul viclean al șahului geopolitic tridimensional, cum pretindeau atât de mulți altădată, ar fi exploatat situația aia cum trebuia. În pofida avertizărilor rușilor ambigue ale Statelor Unite ale Americii și ale Regatului Unit, s-ar fi zis că nu există un motiv pentru care Putin să renunțe la obișnuita abordare prudentă și să obțină numai succese.

La un război în adevăratul sens nu se aștepta nimeni dar lucrurile s-au schimbat la începutul lunii februarie 2022 când șansele unui război au crescut 30-40 la sută. Problema era că ceea ce părea imposibil un război, în mod clar nu era astfel și pentru Putin. Ani la rând trăind sub o bulă a informațiilor din ce în ce mai mică. Aceasta se baza pe ce spune secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patrutev, și șefii serviciilor de informații. Aceștia, la rândul lor, au învățat că pentru a intra în grațiile președintelui trebuie să-i spună doar ce vrea să audă. Putem să ne gândim la starea de sănătate a lui Putin în timpul izolării în pandemie, într-un regim de biosecuritate, și din cauza problemelor de sănătate de care suferă, care puteau fi orice, de la parkinson la cancer. Persoanele care doreau să se întâlneasca cu Putin trebuiau să stea doua saptamani într-un centru păzit al guvernului, apoi să treacă printr-un coridor cu dezinfectant pulverizat și raze uv care ucid microbii. Putin cât timp a stat în izolare s-a gândit și a meditat la Ucraina și la viitor și chiar a scris un eseu ciudat, aberant din punct de vedere cronologic, încercând să dovedească faptul că acesta făcea cu adevărat parte din Rusia. Putin declara că urma să devină un avanpost militar al unui NATO ostil, deși ofițerii de securitate l-au asigurat că ucrainenii erau nemulțumiți de un guvern dominat de americani și vor primi favorabil eliberarea. Poate că a simțit că sfârșitul era mai aproape decât credea, că starea de sănătate îi dădea mai puțin timp în care să își realizeze obiectivul suprem, acela de a se stabili în panteonul marilor eroi constructori de stat ai Rusiei. Oricare a fost motivul, a decis să acționeze. (Războaiele lui Putin – De la Războiul din Cecenia la invazia din Ucraina/Mark Galeotti. –București : Humanitas, 2023, pag 405- 408)

Nu este războiul generalilor

Culmea este că aceiași analiști occidentali care erau siguri că Rusia urma într-adevăr să invadeze erau la fel de siguri că și câștigă, și câștigă foarte repede. Se estima că în două săptămâni Ucraina să fie distrusă și să fie în mâinile Moscovei. Spre surprinderea lor nu a fost chiar așa. În partea asta s-a întâmplat datorită capacităților, abilităților și voinței ucrainenilor. De opt ani anticipau un război cu Rusia, așa că s-au pregătit intens, au plănuit și s-au instruit cum să se opună rușilor, cu apărarea în profunzime oferită de trupele de apărare teritorială, în timp ce grupuri mici și mobile de soldați loveau liniile lungi de aprovizionare ale invadatorilor, pentru a-i priva de alimente, carburantul și muniția de care aveau nevoie ca să lupte. Ucrainenii, indiferent de profesie au pus mâna pe arme, iar președintele Zelenski, pe care mulți îl numeau, , clovn, , și mediocru, s-a dovedit contrariu, fiind la înălțime, mobilizând în jurul lui poporul și devenind un puternic susținător al sprijinului pe care avea să-l primească din Occident. Armata ucraineană nu trebuie subestimată, au fost eforturi mari în război de către ucraineni, au dovedit curaj, ambiție. Armata ucraineană a fost bine pregătită pentru un posibil război terestru, cum ar fi invadarea unei țări cu o populație de peste 44 de milioane de locuitori și mai bine de 200. 000 de soldați. Se înființează un Grup de Gestionare a Luptei(Gruppa Boevovo Upravlenia)s-a înființat cu mult timp înainte pentru a superviza pregătirile.

 

Războiul urma să înceapă cu un atac aerian puternic cu rachete ca să distrugă pistele aeroporturilor ucrainene, să suprime apărarea aeriană, să întrerupă liniile de comunicații și să dezorganizeze și demoralizeze trupele, totul combinat cu atacuri cibernetice devastatoare. Apoi un rol important l-a jucat operațiunea bine coordonată a armelor combinate, care treceau granița. Ce s-a întâmplat însă la 24 februarie 2022? Bombardamentul a fost limitat și a lăsat Ucraina cu o forță aeriană și cu un sistem de apărare aeriană care au putut să se opună inamicului și care chiar au luptat. A fost urmat de asalturi la scară mică, inclusiv un desant la aeroportul Hostomel(Antonov), în afara Kievului, sute de parașutiști ruși care au cucerit aeroportul, în pofida unei puternice rezistențe. Însă chiar dacă au primit forțe militare, au fost înconjurați și forțați să se retragă.

Rușii au cucerit aeroportul pentru un timp, întreagă operațiune s-a bazat pe faptul că ucrainenii nu vor opune rezistență și că două companii de parașutiști vor merge la Kiev și vor aresta guvernul. Au fost multe semnale că nu este un război în adevăratul sens al cuvântului, condus de Statul Major General. În primele șase săptămâni de război, au fost trei sau cinci comandanți operaționali responsabili pentru fronturi diferite. Organizarea nu a fost întocmai potrivită pentru că nu au fost mobilizați, rușii aliniau unități la dimensiuni de timp de pace și mai ales dispuneau de un număr mic de infanteriști. Tancurile nu erau prea bune, proviziile nu erau suficiente pentru a începe un război, practic nu erau pregătiți, instruiți pentru ce urma să se întâmple. Comandanții de teren, erau cei care împărțeau hrana, proviziile în zona războiului.

(Războaiele lui Putin – De la Războiul din Cecenia la invazia din Ucraina/Mark Galeotti. –București : Humanitas, 2023, pag 408 -410)

Invazia, cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, a adus multe prejudicii, provocând sute de mii de victime militare și civile ucrainene. În anul 2024 Rusia ocupă 20% din teritoriul Ucrainei. Dintr-o populație de 41 de milioane de locuitori, aproape 8, 2 milioane au părăsit țara pâna în aprilie 2023 , creând cea mai mare criză a refugiaților din Europa de la al Doilea Război Mondial. Războiul ruso-ucrainean este un război în curs de desfășurare între Rusia și Ucraina, care a început în februarie 2014. În urma Revoluției Demnității din Ucraina, Rusia a ocupat și anexat Crimeea de la Ucraina și a sprijinit separatiștii pro-ruși care luptă împotriva armatei ucrainene în războiul din Donbas. Primii opt ani de conflict au inclus, de asemenea, incidente navale, război cibernetic și tensiuni politice sporite. În februarie 2022, Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei și a început să ocupe o mai mare parte a țării.

La începutul anului 2014, protestele Euromaidan au dus la Revoluția Demnității și la înlăturarea președintelui pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici. La scurt timp după aceea, tulburări pro-ruse au izbucnit în estul și sudul Ucrainei, în timp ce trupe rusești nemarcate au ocupat Crimeea. În scurt timp, Rusia a anexat Crimeea în urma unui referendum extrem de disputat. În aprilie 2014, militarii erau susținuți de Rusia au cucerit orașe din regiunea Donbas din estul Ucrainei și au proclamat Republica Populară Donetk(RPD)și Republica Populară Luhansk(RPL)ca state independente, declanșând războiul din Donbas. Separatiștii au primit un sprijin considerabil, dar ascuns, din partea Rusiei, iar încercările ucrainenilor de a recuceri în totalitate zonele deținute de separatiști au eșuat. Deși Rusia a negat implicarea, trupele rusești au luat parte la lupte. În februarie 2015, Rusia și Ucraina au semnat acordurile Minsk II pentru a pune capăt conflictului, dar acestea nu au fost niciodată puse în aplicare pe deplin în anii care au urmat. Războiul din Donbas s-a transformat într-un conflict violent, dar static, între Ucraina și forțele rusești și separatiste, cu numeroase și scurte încetări ale focului, dar fără o pace durabilă și cu puține schimbări în ceea ce privește controlul teritorial.

 

Începând din 2021, Rusia a construit o prezență militară importantă în apropierea graniței sale cu Ucraina, inclusiv în interiorul țării vecine Belarus. Oficialii ruși au negat în mod repetat planurile de a ataca Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a exprimat opinii iredentiste și a negat dreptul Ucrainei de a exista. El a criticat extinderea NATO și a cerut ca Ucrainei să i se interzică aderarea vreodată la alianța militară. Rusia a recunoscut RPD și RPL ca state independente. La 24 februarie 2022, Putin a anunțat o „operațiune militară specială” pentru a „demilitariza și denazifica „Ucraina, afirmând că Rusia nu are planuri de a ocupa țara. Invazia rusă care a urmat a fost condamnată la nivel internațional, multe țări au impus sancțiuni împotriva Rusiei și au sporit sancțiunile existente. În fața unei rezistențe acerbe, Rusia a abandonat tentativa de a cuceri Kievul la începutul lunii aprilie. Începând cu luna august, forțele ucrainene au început să recucerească teritorii în nord-est și în sud. La sfârșitul lunii septembrie, Rusia a declarat anexarea a patru regiuni parțial ocupate, ceea ce a fost condamnat la nivel internațional. Rusia și-a petrecut iarna desfășurând ofensive neconcludente în Donbas. În primăvara anului 2023, Rusia a săpat în poziții înaintea unei alte contraofensive ucrainene, care nu a reușit să câștige teren semnificativ. Războiul a dus la o criză a refugiaților și la zeci de mii de morți.

(https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Ucrainean_(2014%E2%80%93prezent)#Context_istoric, accesat la ora 21:09, 23. 10. 2024)

Răspunsul UE la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei – Care este poziția UE față de invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia?

UE și statele sale membre condamnă cu fermitate războiul de agresiune brutal al Rusiei împotriva Ucrainei și anexarea ilegală a regiunilor Donețk, Luhansk Zaporijia și Herson ale Ucrainei. Acestea condamnă, de asemenea, implicarea Belarusului în agresiunea militară a Rusiei. Din februarie 2022, Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene s-au reunit periodic pentru a discuta despre situația din Ucraina din diferite perspective. Consiliul European este tot mai ferm în sprijinul său pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. Rusia nu trebuie să triumfe. Consiliul European reconfirmă angajamentul ferm al UE de a oferi în continuare sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei și poporului său, atât timp cât este necesar și cât de intens se impune. UE s-a angajat să continue să își manifeste solidaritatea și să ofere sprijin în ceea ce privește refugiații care fug din calea războiului din Ucraina, precum și în ceea ce privește țările care îi găzduiesc. De asemenea, UE se coordonează cu partenerii și cu aliații, în cadrul ONU, al OSCE, al NATO și al G7.

În mai multe rânduri, Consiliul European a condamnat atacurile fără discriminare ale Rusiei împotriva civililor și infrastructurii civile și a solicitat ferm Rusiei să pună capăt atacurilor sistematice cu rachete împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei. Liderii UE au subliniat că Rusia, Belarusul și toți cei responsabili de crime de război și de alte infracțiuni extrem de grave vor fi trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu dreptul internațional.

(https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-response-ukraine-invasion/, accesat pe 23. 10. 2024, ora 21:21)

Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană

La 28 februarie 2022, la scurt timp după ce a fost invadată de Rusia, Ucraina a solicitat aderarea la Uniunea Europeană (UE). Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a cerut admiterea imediată în cadrul unei „noi proceduri speciale”, iar președinții a opt state UE au cerut un proces de aderare accelerat.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că sprijină aderarea Ucrainei, dar că procesul va dura. La 1 martie 2022, Parlamentul European a recomandat ca Ucraina să devină candidat oficial la calitatea de membru, iar la 10 martie 2022, Consiliul Uniunii Europene a solicitat Comisiei avizul său cu privire la cerere. La 8 aprilie 2022, Ursula von der Leyen ia prezentat lui Zelenski un chestionar legislativ, la care Ucraina a răspuns la 17 aprilie. La 17 iunie 2022, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să acorde Ucrainei statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. La 23 iunie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere acordarea imediată a statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană Ucrainei. La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Ucrainei statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană.

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Aderarea_Ucrainei_la_Uniunea_European%C4%83, accesat la 23. 10. 2024, 21:28)

Transformarea războiului modern: Lecții din Ucraina și implicațiile lor strategice pentru România. Schimbarea de Paradigmă pentru Securitatea României

Războiul de la granița noastră ne afectează și pe noi, noi fiind un stat NATO cu ieșire la Marea Neagră, tensiunile din Ucraina duc la implicații directe pentru securitatea României.

Acest război are și o dimensiune psihologică.

Sunt studii recente care arată că Ucraina a demonstrat voința de luptă, ce este un factor cheie în războiul modern. Pentru țara noastră înseamnă mult, are o importanță deosebită, având în vedere poziția sa geografică și experința istorică în gestionarea amenințărilor regionale.

STUDIU DE CAZ – Aplicabilitate pentru România

Experiența războiului din Ucraina oferă lecții foarte importante pentru România. Ne aduce în prim plan capacitatea unor unități mici, bine motivate, de a rezista și a întârzia forțele armate numerice și superioare tehnologic să acționeze, și are directe implicații pentru planificarea apărării teritoriale românești.

Implicații pentru Conducerea Militară Românească. Conducerea Militară trebuie să facă o reevaluare în eficacitatea unităților militare românești. Supravegherea Zonei Mării Negre

Supravegherea Zonei Mării Negre este foarte importantă, imaginile satelitare comerciale, apariția dronelor civile a schimbat fundamental mediu informațional în Regiunea Mării Negre. România cunoscut o latură pozitivă privind oportunitățile de monitorizare, dar a cunoscut și o latură negativă deoarece prezintă anumite vulnerabilități.

STUDIU DE CAZ- Aplicații pentru Flota Română la Marea Neagră

Experiența Ucraineană în manevrarea dronelor pentru supravegherea maritimă oferă lecții importante pentru conducerea militară a României.

Impactul asupra Comunității de Informații Române

Serviciile de Informații o dată cu acest război au cunoscut dezvoltarea unor noi capacități de analiză OSINT.

O altă lecție învățată sunt provocările în spațiul aerian

România fiind stat NATO este foarte bine monitorizată, supravegheată, trebuie să se adapteze oricărei provocări în spațiul aerian. Experiența ucraineană cu sistemele S -300 și alte sisteme de apărare aeriană oferă lecții importante României.

Analiza – Importanța sistemului Patriot

Achiziția sistemelor Patriot de către România arată o nouă dimensiune a conflictului din Ucraina. Adaptarea acestui sistem în mediul aerian devine critic.

Revoluția Logistică: Susținerea Luptei Moderne în Context Regional

România a învățat lecții foarte importante de la războiul Ruso-ucrainean, lecțiile logistice sunt cruciale, mai ales în contextul sprijinirii Ucrainenilor.

STUDIU DE CAZ- Coridorul Sudic

Lecții învățate, o experiență în gestionarea logisticii de către Ucraina prin portul Constanța oferă lecții importante pentru organizarea și planificarea logisticii militare viitoare.

Mediul informațional este o dimensiune importantă, comunitatea de informații române își propune să dezvolte noi metodologii mai bune și mai eficiente.

Operațiuni informaționale – Media Social

STUDIU DE CAZ – Dezinformarea în Regiunea Mării Negre

O lecție valoroasă este experiența în găsirea campaniilor de dezinformare din România.

O altă dimensiune importantă joacă leadership-ul Militar Român.

Comandanții militari români trebuie să se adapteze și la dimensiunea informațională în planificarea operațională.

https://www. intelligenceinfo. org, accesat pe data de 26. 10. 2024, ora 23:29)

Ce va fi după Putin?

Un criteriu foarte important îl are Rusia deoarece a fost prima țară care a utilizat, pe lângă cele obișnuite, forme asimetrice și contestabile de purtare a războiului, dar se confruntă cu o problemă gravă, să gestioneze amenițări mai neconvenționale. Ucraina o învinge în războiul informatic, și forțele de securitate internă nu pot opri o campanie internă împotriva războiului.

Războiul aduce tot mai multe victime care se întorc acasă și deși Kremlinul e eliminat acum ultimele ziare independente, nu poate ascunde la nesfârșit asta, mai ales că suntem acaparați de rețelele sociale. O dată cu acest război vin toate problemele, inflație, șomaj și lipsuri din cauza sancțiunilor occidentale. Putin va scoate o carte, acesta va avea 70 de ani. Putin va conduce până la vârsta de 84 de ani, până în 2036. Se zvonește faptul că Putin este foarte bolnav, vârsta și exigențele postului pe care îl ocupă îl obosesc. Întreagă echipă a lui Putin este în vârstă. Secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Petrușev, va împlini 71 de ani, ca și directorul FSB, Aleksandr Bortnikov. Directorul Serviciului de Informații Externe, Serghei Narîțkin, va avea 68 de ani. Șoigu Și Gherasimov vor avea 67 de ani, nici unul nu pare deosebit de mulțumit de ceea ce se petrece în Ucraina.

Analizând acest aspect, va avea loc o tranziție politică și vor veni la putere cei mai tineri, o nouă generație de lideri politici și militari. Aceștia sunt mai pragmatici, mai puțin sentimentali în atitudinea lor față de Occident și mai conștienți de potențiala provocare a ascensiunii Chinei. Aceștia au un exemplu practic cu privire la ceea ce se întâmplă dacă Kremlinul se întinde prea mult, și vor vedea mai puține avantaje și confruntare. Din anul 2014, Putin face eforturi pentru a impune o poveste de legitimare fondată pe necesitatea de a obliga restul lumii să accepte statutul Rusiei de mare putere, indiferent de costul în sânge și bani. Un sondaj foarte important făcut de Centrul Levada, cea mai respectată organizație de cercetări, arată : La întrebarea din 2021, ce fel de țară trebuie să fie Rusia? 66% dintre respondenți au răspuns. , , O țară cu un nivel de trai înalt, chiar dacă nu una dintre cele mai importante și puternice țări din lume. , ,

32% au răspuns:, , O mare putere pe care celelalte țări o respectă și de care se tem. , , Procentul pentru care calitatea vieții este importantă decât statutul național a crescut în 2015. Războiul din Ucraina a înfricoșat pe toată lumea, unii simt să-și apere țara, alții se tem să vorbească, sa nu li se întâmple ceva. Putin dorea să fondeze o Spartă eurasiatică, a construit o mașinărie militară capabilă să-și proiecteze puterea atât în vecinătatea strategică a Rusiei cât și dincolo de ea. Mașinăria lui Putin a fost distrusă în 2022, iar visul Rusiei a fost frânt de realitate. O altă problemă este dacă Rusia își va păstra forța expediționară în Siria?

CONCLUZII

Războiul împotriva Ucrainei a dovedit că există un dezechilibru între ambițiile militare ale Kremlinului și forțele pe timp de pace pe care le-ar putea aduna. Situația Rusiei se va înrăutății și se va confrunta cu o provocare demografică, nu vor mai fi mulți tineri. Înainte de dezmembrarea URSS, Rusia se confrunta cu o criză demografică, iar rata mortalității ridicată din cauza consumului de alcool și a spitalelor cu servicii medicale neadecvate. Un raport al ONU a relevat faptul că vor fi 14, 25 milioane de bărbați în vârstă de 20-34 de ani în Rusia, în 2020 numărul acesta va scădea la 11, 55 în 2025 și va continua să scadă până în anul 2030, când va crește din nou.

Consecințele – o scădere cu 20 la sută a numărului de bărbați tineri eligibili, la vârsta recrutării în anii 2020, chiar înainte de apariția COVID 19. O altă statistică arată faptul că etnicii ruși au puțini copii, majoritatea provenind din sudul musulman.

Un lucru esențial în Războiul cu Ucraina este menținerea forțelor armate la nivelul optim, ceea ce este necesar o recrutare intensă, se pune accent și recrutarea femeilor, în prezent sunt aproximativ 45. 000 de femei în armată, toate voluntare.

Rezerviștii au un rol important în armată, aceștia sunt chemați la instrucție regulat, sunt bine pregătiți de luptă, instruirea acestora fiind un obiectiv considerabil.

Statistica arată că până în 2022 cel puțin 100. 000 de rezerviști ar putea fi adunați prin intermediul noului sistem cu un an mai înainte de începerea războiului.

Grupul BARS a fost activat în primăvara anului 2022 pentru a încerca reconstrucția grupurilor tactice de nivel batalion epuizate din Ucraina, au fost și surprize, mulți refuzând să serveasca armata.

De asemenea este foarte important de menționat și faptul că femeile și bărbații din Rusia au fost presați și forțați să servească armata deoarece autoritățile îi urmăreau în justiție pe cei care nu se supuneau.

Aceștia arătau faptul că sunt mândri și priveau serviciul militar ca o vocație prețioasă și onorabilă din teama că o să rămână fără salarii și beneficiile aflate la dispoziția kontraktnikilor. În ultima parte a epocii sovietice, unii dintre aceștia care îți permiteau apelau la corupție ori cunoștințe să nu mai facă armata, să scape de recrutare.

BIBLIOGRAFIE

Războaiele lui Putin – De la Războiul din Cecenia la invazia din Ucraina/Mark Galeotti. -Bucure?ti : Humanitas, 2023.

https://ro. wikipedia. org/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Ucrainean_(2014%E2%80%93prezent)#Context_istoric, accesat la ora 21:09, 23. 10. 2024

https://www. consilium. europa. eu/ro/policies/eu-response-ukraine-invasion/, accesat pe 23. 10. 2024, ora 21:21)

(https://ro. wikipedia. org/wiki/Aderarea_Ucrainei_la_Uniunea_European%C4%83, accesat la 23. 10. 2024, 21:28)

https://www. intelligenceinfo. org, accesat pe data de  26. 10. 2024, ora 23:29)