Creșterea utilizării inteligenței artificiale și a supravegherii satelitare a Franței pentru Ucraina. Un joc care schimbă regulile pentru sectoarele militare și spațiale ale României?

Introducere. O schimbare de paradigmă în intelligence-ul european de apărare

Acordul recent dintre Direcția Principală de Informații (GUR) a Ucrainei și Safran.AI, o subsidiară a gigantului francez din industria apărării Safran, marchează o schimbare semnificativă în peisajul intelligence-ului european. Platforma bazată pe inteligență artificială (AI) va procesa și analiza imagini satelitare franceze de înaltă rezoluție, sporind considerabil capacitățile Ucrainei în ceea ce privește informațiile militare.

Această evoluție are loc într-un moment de incertitudine crescută legată de angajamentul SUA față de sprijinirea Ucrainei, Washingtonul manifestând ezitări în ceea ce privește partajarea informațiilor și continuarea ajutorului militar.

Situația a devenit și mai complexă atunci când Elon Musk a restricționat accesul Ucrainei la Starlink, un sistem esențial pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă. Creșterea fragmentării geopolitice în tehnologia militară și de intelligence ridică o întrebare urgentă: cum va influența această schimbare strategiile României în domeniul apărării și al spațiului? Cu ambițiile sale de a dezvolta un ecosistem mai puternic în domeniul informațiilor, apărării și explorării spațiale, această evoluție oferă atât oportunități, cât și provocări pentru România.

Inteligența artificială a Franței și implicațiile strategice pentru România

Parteneriatul dintre Safran.AI și Ucraina nu este doar un simplu acord de apărare—el reflectă dorința Franței de a juca un rol de lider în furnizarea de intelligence geospațial bazat pe AI în Europa de Est. Având în vedere creșterea cooperării României cu NATO și UE în domeniul apărării, țara trebuie să analizeze implicațiile strategice ale acestei realinieri în partajarea informațiilor.

În prezent, România nu dispune de capabilități proprii de recunoaștere satelitară și depinde puternic de mecanismele de partajare a informațiilor din NATO. Decizia SUA de a-și reevalua sprijinul pentru Ucraina, împreună cu refuzul lui Musk de a permite accesul Starlink pentru operațiuni militare, semnalează o nouă realitate în care România nu poate presupune o dependență totală de tehnologia și sursele de intelligence americane.

Această inițiativă franceză deschide noi posibilități pentru România de a-și diversifica resursele de intelligence, valorificând avansurile tehnologice ale UE și Franței. De asemenea, ridică întrebări cu privire la necesitatea ca România să investească în propriile programe de intelligence geospațial și să își întărească cooperarea bilaterală cu Franța în sectorul apărării.

Sectoarele militare și spațiale ale României: o necesitate urgentă de AI și capabilități satelitare

România, ca stat NATO de primă linie, a fost activă în modernizarea forțelor sale militare, însă capacitățile sale în domeniul spațiului și intelligence-ului sunt limitate. Spre deosebire de Franța, Germania sau chiar Polonia, România nu a dezvoltat încă programe AI militare proprii și nu dispune de un sistem operațional de sateliți militari.

Agenția Spațială Română (ROSA) este implicată în mai multe proiecte ale Agenției Spațiale Europene (ESA), dar nu a prioritizat supravegherea satelitară pentru uz militar. Dacă România dorește să țină pasul cu peisajul în continuă evoluție al apărării, trebuie să accelereze dezvoltarea capabilităților sale de intelligence bazate pe AI, eventual prin colaborări cu firme europene de apărare precum Safran.

Oportunități potențiale pentru România: Franța ca partener strategic?

Expertiza Safran în intelligence geospațial bazat pe AI se aliniază cu nevoile strategice ale României. Dacă România urmărește o cooperare mai strânsă cu Franța în domeniul apărării, acest lucru ar putea duce la:

1. Acces la platforme de intelligence bazate pe AI: România ar putea integra soluțiile AI ale Safran în ecosistemul său de informații militare, îmbunătățindu-și capacitatea de monitorizare a amenințărilor regionale.

2. Colaborare în recunoașterea satelitară: având în vedere lipsa unor sateliți militari proprii, cooperarea cu inițiativele franceze de intelligence satelitar ar putea fi esențială.

3. Dezvoltarea AI pentru apărare: Franța a investit deja masiv în aplicații AI orientate spre apărare, iar România ar putea valorifica această expertiză pentru propriile programe de cercetare și dezvoltare în domeniul militar.

Provocări pentru România: dependență strategică și riscuri de securitate

Această nouă paradigmă de intelligence vine și cu riscuri pentru România:

Dependența de tehnologiile AI din Franța și UE: Dacă România se orientează către Franța pentru intelligence satelitar și AI, va slăbi dependența sa strategică față de SUA?

Riscuri de suveranitate a datelor și securitate cibernetică: Intelligence-ul geospațial bazat pe AI necesită infrastructură securizată. România trebuie să se asigure că datele sale rămân protejate și că nu devine dependentă de tehnologii AI externe pentru operațiuni esențiale de securitate națională.

Posibile contra-măsuri rusești: Dacă Franța devine principalul furnizor de intelligence pentru Europa de Est, Rusia ar putea intensifica activitățile sale de război cibernetic și electronic împotriva acestor noi sisteme de intelligence bazate pe AI. România, ca un hub NATO regional, trebuie să fie pregătită pentru posibile atacuri cibernetice.

Concluzie: România are nevoie de o nouă strategie de intelligence

Acordul dintre Safran și Ucraina marchează o nouă etapă în intelligence-ul de apărare european, Franța preluând un rol de lider în furnizarea de intelligence satelitar îmbunătățit cu AI pentru Flancul Estic al NATO. Pentru România, aceasta este atât o oportunitate, cât și o dilemă strategică.

Pentru a rămâne relevantă în peisajul de apărare aflat într-o schimbare rapidă, România trebuie să:

Dezvolte propriile capabilități de intelligence militar bazate pe AI.

Își extindă supravegherea spațială, posibil prin parteneriate cu ESA sau prin acorduri bilaterale directe cu Franța.

Își consolideze măsurile de securitate cibernetică și suveranitate a datelor pentru a asigura integrarea securizată a tehnologiilor de intelligence AI.

Cu SUA reevaluându-și angajamentele în ceea ce privește partajarea intelligence-ului european, iar Elon Musk perturbând comunicațiile militare ale Ucrainei, România nu își poate permite să se bazeze exclusiv pe sursele tradiționale de intelligence. Întrebarea rămâne: România va prelua controlul asupra viitorului său în materie de intelligence sau va rămâne un simplu consumator pasiv într-un mediu de securitate în continuă schimbare?

© 2025 George V. Scripcariu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.