Nițescu, Adriana Cristina (2026), Ecosistemul european de cercetare, inovare și achiziții în domeniul apărării. O analiză integrată a instrumentelor DG DEFIS, EDA și DPA Ucraina (2025–2034), Intelligence Info, 5:3, 38-52, https://www.intelligenceinfo.org/ecosistemul-european-de-cercetare-inovare-si-achizitii-in-domeniul-apararii/

 

The European Defence Research, Innovation and Procurement Ecosystem. An Integrated Analysis of DG DEFIS, EDA and DPA Ukraine Instruments (2025–2034)

Abstract

This paper synthesizes the strategic, financial and operational architecture of the new European programs dedicated to the defense industry and dual-use technologies, based on official data provided by the Directorate-General for Defense Industry and Space (DG DEFIS), the European Defense Agency (EDA) and the Defense Procurement Agency (DPA/DOT) of Ukraine.

In the context of an unprecedented financial expansion, the article assesses the transition from collaborative research to mass production, joint acquisitions (EDIP, SAFE) and agile field operation mechanisms (BraveTechEU, HEDI 2.0, AGILE). A particular focus is placed on the IT&C components, sensors, artificial intelligence, autonomous systems (UxS), cybersecurity and electronic warfare (EW), providing a practical guide for integrating Romanian industrial and academic capabilities into the new European value chains.

Keywords: European Defence Fund, EDIP Programme, SAFE, European Defence Agency, DPA Ukraine, Autonomous Systems, Electronic Warfare, Dual-Use Technologies

Rezumat

Această lucrare sintetizează arhitectura strategică, financiară și operațională a noilor programe europene dedicate industriei de apărare și tehnologiilor cu dublă utilizare (dual-use), pe baza datelor oficiale furnizate de Direcția Generală Industrie de Apărare și Spațiu (DG DEFIS), Agenția Europeană de Apărare (EDA) și Agenția pentru Achiziții de Apărare (DPA/DOT) din Ucraina.

În contextul unei expansiuni financiare fără precedent, articolul evaluează tranziția de la cercetarea colaborativă la producția de masă, achizițiile comune (EDIP, SAFE) și mecanismele agile de operare pe teren (BraveTechEU, HEDI 2.0, AGILE). Un accent deosebit este pus pe componentele IT&C, senzori, inteligență artificială, sisteme autonome (UxS), securitate cibernetică și războiul electronic (EW), oferind un ghid practic pentru integrarea capabilităților industriale și academice românești în noile lanțuri valorice europene.

Cuvinte cheie: Fondul European de Apărare, Programul EDIP, SAFE, Agenția Europeană de Apărare, DPA Ucraina, Sisteme Autonome, Război Electronic, Tehnologii Dual-Use

 

INTELLIGENCE INFO, Volumul 5, Numărul 3, Iunie 2026, pp. 38-52
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/ecosistemul-european-de-cercetare-inovare-si-achizitii-in-domeniul-apararii/
© 2026 Adriana Cristina NIȚESCU. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

Ecosistemul european de cercetare, inovare și achiziții în domeniul apărării. O analiză integrată a instrumentelor DG DEFIS, EDA și DPA Ucraina (2025–2034)

Drd. Adriana Cristina NIȚESCU[1]
office@octo-go-n.com

[1] Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, Școala Doctorală de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor

 

1. INTRODUCERE ȘI CADRU STRATEGIC EUROPEAN

Mediul de securitate de pe continentul european a suferit o transformare structurală profundă începând cu anul 2022. Escaladarea conflictelor de la granițele Uniunii Europene a forțat o reevaluare critică a modului în care statele membre își planifică, dezvoltă și achiziționează capabilitățile militare. Dacă în perioada 2017–2020 pilonii europeni s-au axat pe faza incipientă de cercetare (PADR) și dezvoltare conceptuală (EDIDP), odată cu lansarea Cadrului Financiar Multianual (MFF 2021–2027) și instituirea Fondului European de Apărare (EDF), abordarea a devenit mult mai ambițioasă.

Fig. 1.1 | Evoluția cronologică a programelor UE de apărare

Tranziția strategică este guvernată de o serie de documente de politică publică de prim rang: Compasul Strategic (Strategic Compass), Strategia privind Uniunea de Pregătire (European Preparedness Union Strategy) și, mai ales, Carta Albă – Readiness 2030 (care include foile de parcurs pentru Pregătire și Transformare în domeniul Apărării). Obiectivul central nu mai este doar finanțarea unor idei inovatoare în laborator, ci accelerarea ciclului complet de la idee la prototip, calificare, producție de masă (ramp-up) și achiziție comună de către forțele armate din UE.

Punctul culminant al acestei evoluții este reprezentat de adoptarea Programului European pentru Industria de Apărare (EDIP), intrarea în vigoare a mecanismului de finanțare prin credite SAFE (Security Action for Europe), deschiderea programelor civile majore (Orizont Europa – EIC, STEP) către proiecte cu dublă utilizare (dual-use) și integrarea directă a industriei de apărare din Ucraina.

2. PROGRAME DE FINANȚARE PENTRU APĂRARE

2.1. Fondul European de Apărare (EDF)

Până la nivelul anului 2026, Fondul European de Apărare a angajat peste 6,4 miliarde EUR pentru proiecte de cercetare și dezvoltare. Cu un buget total preconizat de ~7,3 miliarde EUR până în 2027, EDF a finanțat deja 224 de proiecte mari, antrenând 1.650 de participanți unici din 26 de state membre și Norvegia. Structura consorțiilor reflectă un nivel ridicat de cooperare: în medie, un proiect EDF reunește 19 participanți din 8 țări, iar IMM-urile reprezintă 43% din totalul entităților implicate, având o rată medie globală de succes a propunerilor de 32%.

Tabel 1.1 | Bilant comparativ Global UE vs. Romania (2021 – 2025)

Pentru România, datele sintetice aferente exercițiilor EDF21–EDF24 relevă o participare activă, dar cu un potențial de creștere important. Din 318 aplicanți români, 66 s-au calificat pe lista principală, obținând o rată de succes de 20,75%. Un număr de 31 de entități unice din România (dintre care 16 sunt IMM-uri) au fost angrenate în 42 de proiecte câștigate (16 de cercetare și 26 de dezvoltare), atrăgând o sumă totală de 25.546.187 EUR sub formă de granturi europene nerambursabile.

În cadrul Programului de Lucru EDF 2026 (care include 31 de tematici cu termen de depunere la 29 septembrie 2026), oportunitățile pentru sectorul IT&C sunt majore:

⇾ Rețele securizate cuantic (24 mil. EUR);

⇾ Conștientizare situațională tactică bazată pe Inteligență Artificială;

⇾ Război Electronic Cognitiv Avansat (Enhanced Cognitive EW) (20 mil. EUR);

⇾ Demonstrator de senzori multidomeniu (20 mil. EUR);

⇾ Multi-Domain Operations Cloud (MOC).

2.2. Programul privind industria europeană de apărare (EDIP)

Lansat la 30 decembrie 2025, EDIP (European Defence Industrial Programme) este conceput să facă puntea între măsurile de urgență (ASAP, EDIRPA) și următorul Cadru Financiar Multianual. Programul gestionează 1,5 miliarde EUR (2025–2027) împărțiți în doi piloni strategici:

1. Pilonul UE + Norvegia (1,2 miliarde EUR): Finanțează Acțiunile de Consolidare Industrială (IRA – 440 mil. EUR), Achizițiile Comune (CPA – 240 mil. EUR), Fondul FAST (100 mil. EUR) și Proiectele Europene de Interes Comun (EDPCI – 325 mil. EUR).
2. Instrumentul de Sprijin pentru Ucraina – USI (300 milioane EUR): Dedicat cooperării transfrontaliere directe dintre industria din UE și cea din Ucraina.

EDIP introduce reguli stricte privind autonomia tehnologică europeană. Pentru a primi finanțare, un proiect trebuie să respecte regula pragului de 35% pentru componentele din țări terțe. Eligibilitatea se verifică prin una dintre cele două formule matematice admise:

Fig. 2.1 | Metode calcul eligibilitate industrială pentru EDIP

2.3. SAFE și Ukraine Support Loan (instrumente de creditare)

Pe lângă granturile nerambursabile, UE a activat instrumente financiare de mari dimensiuni:

1. SAFE (Security Action for Europe): În valoare totală de 150 miliarde EUR în împrumuturi pe 45 de ani (cu 10 ani perioadă de grație), destinate creșterii capacităților de producție și achizițiilor comune. România a semnat Acordul de Împrumut în mai 2026, având o alocare provizorie de 16,68 miliarde EUR.
2. Ukraine Support Loan (USL): Pachet de 90 miliarde EUR (2026–2027), din care 60 miliarde EUR reprezintă sprijin militar direct. Prima tranșă de 3,9 miliarde EUR a fost eliberată la 30 iunie 2026 exclusiv pentru achiziția dinamică de drone.

2.4. Fondul European pentru Competitivitate (ECF)

(Propunere pentru 2028 – 2034)

Pentru următorul exercițiu financiar multianual, Comisia Europeană a propus crearea European Competitiveness Fund (ECF), cu un buget total de 451 miliarde EUR. În cadrul acestuia, pilonul Resilience and Security, Defence Industry, and Space va primi 131 miliarde EUR. Această cifră reprezintă o creștere de 5 ori (x5) față de fondurile alocate apărării în exercițiul 2021–2027, confirmând că industria de securitate și tehnologie militară devine un motor economic central al Uniunii.

3. PROGRAME DE FINANȚARE PENTRU PROIECTELE DUAL – USE

3.1. Reconfigurarea Instrumentelor Civile prin „Defence Mini-Omnibus”

Un pas decisiv realizat în decembrie 2025 l-a constituit adoptarea pachetului Defence Mini-Omnibus, care elimină barierele dintre cercetarea civilă și cea militară, deschizând marile programe de inovare către tehnologiile cu dublă utilizare (dual-use):

Fig. 3.1 | Reconfigurarea Programelor civile prin Defence Mini-Omnibus

3.2. Apelul IRA-KEC pentru Proiecte dual – use convergente

Pentru companiile de profil, institutele de cercetare și universitățile din domeniul IT&C/electroniсă, apelul EDIP dedicated Componentelor Electronice Cheie (Key Electronic Components) oferă oportunități de finanțare a infrastructurii de producție de 122,25 mil. EUR,

în următoarele direcții:

1. Electronică de ghidare și propulsie: Module de procesare pentru muniții de precizie (PGM) și sisteme rachete.
2. Senzori RF și optelectronică: Module de Radiofrecvență (RF), emitători/receptori Laser și camere multispectrale pentru avionică și sisteme optronice.
3. Fabricație de hardware critic: Linii de producție pentru circuite imprimate avansate (PCB), substraturi pentru circuite integrate (IC Substrates) și baterii Lithium-ion Polymer de înaltă densitate.
4. Semiconductori critici: Matrice programabile FPGA (Field Programmable Gate Arrays), cetoare de putere și blocuri de construcție semiconductoare rezistente la medii ostile/jamming.

4. PLANIFICARE, MONITORIZARE ȘI CONTROL. AGENȚIA EUROPEANĂ DE APĂRARE (EDA)

4.1. Planificare și monitorizare EDA

Agenția Europeană de Apărare (EDA) este singura agenție UE al cărei Comitet Director se întrunește la nivel de Miniștri ai Apărării. EDA coordonează Planul de Dezvoltare a Capabilităților (CDP) și Analiza Anuală Coordonată privind Apărarea (CARD).

Datele financiare publicate de EDA în 2026 arată că investițiile totale în apărare ale celor 27 de state membre au atins 134 miliarde EUR în 2025 (o creștere masivă de +23% față de 2024), reprezentând 32% din totalul cheltuielilor militare.

Fig. 4.1 | Evoluția investițiilor în apărare ale statelor membre UE

EDA gestionează prin intermediul celor 15 grupuri CapTech peste 3.000 de experți R&T. În prezent, EDA derulează 70 de proiecte R&T ad-hoc (valoare de ~373 mil. EUR) și administrează direct 63 de proiecte delegate din Fondul European de Apărare (valoare de ~360 mil. EUR, angrenând 291 de entități).

4.2. Inovare EDA

Hub-ul HEDI 2.0 (Hub for EU Defence Innovation)

Prin intermediul HEDI 2.0, EDA mută accentul pe reducerea intervalului de timp dintre faza de laborator și validarea pe teren prin intermediul

Programului AGILE (115 milioane EUR), a fost creat pentru finanțarea ultrarapidă a IMM-urilor și start-up-urilor de deep-tech, cărora le acordă:

Acoperire 100% din costuri (fără cofinanțare);

Valoare de până la 5 milioane EUR per proiect;

Timp record de acordare a finanțării: 4 luni de la depunere.

Inițiativa BraveTechEU (50 mil. EUR) funcționează ca un accelerator și o punte de inovare care oferă start-up-urilor vouchere rapide (120k–500k EUR) și testare directă în poligoane, conectând ideile deep-tech cu realitatea câmpului de luptă pentru a le pregăti de producția de masă.

4.3. Control si Audit EDA

Prin platforma Key Strategic Activities (KSA 2.0), EDA a realizat un audit de fond al lanțurilor de aprovizionare din Europa, diagnosticând vulnerabilitățile industriale și concluzionând că „Europa arată puternică la suprafață, dar este fragilă în adâncime”conform rezultatelor:

⇾ 13% din sectoarele industriale de apărare sunt complet autonome;

⇾ 72% din capacități există, dar se află într-o stare de vulnerabilitate/fragilitate;

⇾15% sunt slabe din punct de vedere structural;

⇾ UE este dependentă de: Materii Prime Critice (35%), Semiconductori (30%).

⇾ UE are Gap-uri tehnologice majore: Cod sursă/software dedicat, celule de baterii, producție de PCB-uri avansate, cipuri FPGA și magneți permanenți.

5. OPERAȚIONALIZAREA INOVAȚIEI PE CÂMPUL DE LUPTĂ (studiu de caz)

CADRUL DPA/DOT UCRAINA

5.1. Reconfigurarea achizițiilor militare

Modul în care Ucraina a reconfigurat achizițiile militare prin Agenția pentru Achiziții de Apărare (DPA/DOT) oferă un model de bune practici în ceea ce privește viteza, transparența și fragmentarea riscului.

Fig. 5.1 | Fluxul achizițiilor militare DPA | DOT Ucraina

5.2. Regula Împărțirii pe Loturi

Pentru achizițiile de sisteme fără echipaj (UAV/UGV) și muniție de 155 mm, DPA/DOT aplică o structură obligatorie de licitare pe 4 loturi valorice pentru fiecare categorie:

Lot 1: 50% din volum | Lot 2: 25% din volum | Lot 3: 15% din volum | Lot 4: 10% din volum.

5.3. Plafonul Anti-Monopol

Pentru a preveni dependența de un singur furnizor și prăbușirea lanțului în caz de atac asupra unei fabrici, regulamentul impune o limită de monopol de maxim 52% din volumul total achiziționat dintr-o clasă de UAV-uri alocat unui singur ofertant.

Fig. 5.2 | Metoda Loturilor și antimonopol aplicate achizitiilor UAV | DPA – DOT Ucraina

5.4. Calendarele Tenders pe Categorii de Drone (2026)

Procedurile DPA/DOT sunt extrem de rapide, licitațiile derulându-se pe ferestre calendaristice strânse:

 

Tabel 5.1 | Model Calendar Tenders achizitii drone utilizat in DPA/DOT Ucraina

Perioada	Licitația programată
13 – 17 Iulie	Licitații pentru UGV (vehicule terestre autonome) și FPV cu ghidaj prin Fibră Optică (sisteme imune la bruiajul EW);
27 – 31 Iulie	Licitații pentru FPV cu conexiune Radio;
August	Licitații pentru vectori operativi de lovire la distanță (Deep-Strike).

 

Contractarea se finalizează în termen de 15 zile de la adjudecare, necesitând o garanție de bună execuție de doar 1,5% din valoarea contractului.

6. INTEGRAREA INOVAȚIEI IT&C DIN ROMÂNIA ÎN PROIECTELE DE APĂRARE

Analiza integrată a instrumentelor financiare europene și a dinamicilor operaționale din Ucraina scoate în evidență atât simetrii cât și asimetrii structurale în ecosistemul național de apărare.

Deși România dispune de un sector IT&C extrem de puternic și flexibil, participarea la programele mari de cercetare și dezvoltare de apărare (EDF, EDIP) este restrânsă din cauza fragmentării dintre mediul academic, IMM-urile de deep-tech și marii integratori (Primes) de stat sau privați.

Pentru ca entitățile românești să poată capitaliza oportunitățile aduse de Fondul European pentru Competitivitate (ECF 2028–2034) și creditarea SAFE, se impun următoarele direcții de

dezvoltare:

6.1 Dezvoltare operațională internă a entităților

Universitățile, institutele de cercetare și companiile IT&C din România să își maximizeze rata de succes în atragerea de fonduri nerambursabile din EDF, EDIP și Orizont Europa prin integrarea platformei EDA B2B (Platforma B2B a Agenției Europene de Apărare).

Platforma este un instrument strategic conceput pentru a sprijini integrarea IMM-urilor, universităților și centrelor de cercetare în lanțul valoric al industriei europene de apărare funcționând ca un punct unic de întâlnire (matchmaking & networking) între diferiții actori din sectorul de apărare din statele membre UE:

Integratori principali (Primes): Marile companii din industria de apărare care caută furnizori de tehnologie, componente electronice sau module software.

IMM-uri și Start-up-uri Deep-Tech: Furnizori de soluții inovatoare care doresc să își prezinte capabilitățile și portofoliul de brevete/produse.

Universități și Institute de Cercetare: Entități care caută parteneri industriali pentru consorții de cercetare-dezvoltare.

Platforma EDA B2B oferă:

1. Baza de date B2B și Profilare Tehnologică:

Permite crearea unui profil instituțional/comercial în care sunt detaliate competențele specifice (ex.: senzori, AI, sisteme autonome UxS, război electronic EW, securitate cibernetică).

și căutare avansată în funcție de coduri de tehnologie (CapTechs), nivelul TRL (Technology Readiness Level) și țară.

2. Matchmaking pentru Consorții (EDF, EDIP, AGILE):

Facilitează identificarea partenerilor transfrontalieri din alte state membre pentru constituirea consortiilor eligibile în cadrul apelurilor de proiecte ale Fondului European de Apărare (EDF) și ale programului EDIP.

3. Evenimente de B2B Networking & Info Days:

Găzduiește sesiuni virtuale și hibride de întâlniri 1:1 (B2B matchmaking) organizate de EDA în marja evenimentelor majore (Info Days, forumuri de inovare, ateliere CapTech).

4. Acces la Portofoliul de Proiecte R&T:

Oferă vizibilitate asupra oportunităților derulate prin cele 15 grupuri tehnologice EDA (CapTechs) și prin hub-ul de inovare HEDI (Hub for EU Defence Innovation).

Fig. 6.1 | Pașii de integrare a entităților în platforma EDA B2B

6.2 Dezvoltarea ecosistemului național de inovare prin politică publică:

1. Constituirea unui Hub Național de Inovare în Apărare (Defence Innovation Hub):

Un mecanism similar rețelei Brave1 din Ucraina sau HEDI 2.0 al EDA, capabil să asigure legătura directă între solicitările operaționale ale Forțelor Armate Române (MApN) și start-up-urile sau universitățile din țară.

2. Cofinanțarea Națională Garantată: Implementarea unui fond național de cofinanțare automată pentru IMM-urile și universitățile românești care câștigă proiecte în EDF, eliminând bariera de lichiditate din faza inițială a granturilor.
3. Facilitarea Obținerii Certificatului de Securitate (ORNISS): Accelerarea eliberării certificatelor de securitate industrială și personală, reducând timpul de așteptare pentru echipele R&D-IT&C de la luni la săptămâni.
4. Standardizare și Testare Operativă (Range Access): Punerea la dispoziție a poligoanelor de testare militare pentru start-up-urile de sisteme autonome (UxS) și război electronic (EW), permițând validarea rapidă a soluțiilor la nivel TRL 6–8.

6.3 Dezvoltarea și valorificarea simetriilor dintre SAFE și restul programelor

Prin lichiditatea masivă pe 45 de ani, pachetul de împrumuturi SAFE (16,68 miliarde EUR alocați României) creează o simetrie de scalare cu toate marile programe UE bazate pe granturi. SAFE funcționează ca motorul de executare industrială (TRL 8–9) pentru ideile generate în restul ecosistemului:

⇾ oferă cofinanțarea de 50% indispensabilă proiectelor de producție din EDIP,

⇾ preia prototipurile rezultate din EDF sau AGILE pentru a le transforma în serii de masă fabricate în țară,

⇾ dotează cu infrastructură complexă inovațiile create prin Horizon Europe/STEP (poligoane UxS, centre HPC)

⇾ oferă capitalul necesar pentru participarea României la achiziții comune în UE sau să livreze echipamente către DPA Ucraina.

 

FAZA 1: CERCETARE ȘI INOVARE

0% – 100% Grant            

Sursa: EDF | Horizon Europe | AGILE | BraveTechEU

Scop: Crearea algoritmului, modulului software, senzorului sau prototipului (TRL 1-5)

▼

FAZA 2: SCALE-UP ȘI PROTOTIP INDUSTRIAL

35% – 50% Grant + Cofinanțare         

Sursa: EDIP (Apeluri IRA) | EIC STEP)

Scop: Calificarea prototipului industrial și proiectarea liniei de fabricație (TRL 6-7)

▼

FAZA 3: PRODUCȚIE DE MASĂ ȘI ACHIZIȚIE

Împrumuturi SAFE + Achiziții de Stat

Sursa: SAFE (Pachetul de 16,68 Mld. EUR) + Achiziții MApN | DPA Ucraina

Scop: Construcția fabricii, achiziția de utilaje, producția de serie mare (TRL 8-9)

Fig. 6.2 | Parcursul unei enitati din Romania in ecosistemul UE de finantare pentru R&D

7. DIRECȚII DE CERCETARE VIITOARE

În contextul apelurilor EDF 2026 și al programului EDIP-IRA-KEC, cercetarea aplicată în domeniul sistemelor autonome și al securității cibernetice din România trebuie să se orienteze prioritar pe următoarele direcții:

⇾ Navigație bazată pe viziune în medii fără GNSS (Visual-Inertial Odometry / Optical Flow): Dezvoltarea algoritmilor de ghidaj autonom pentru vectorii aero/terestri rezistenți la bruiajul agresiv (EW).

⇾ AI la Nivel de Margine (Edge AI) pentru Recunoaștere Sub-Secundă: Algoritmi de viziune computerizată optimizați pentru procesoare de consum redus (FPGA/NPU) integrați direct pe munițiile loitering/FPV.

⇾ Comunicații Criptate și Mesh Reziliente: Rețele ad-hoc hibride (Radio-Frecvență + Optic/Fibră Optică) capabile de auto-vindecare (self-healing) în scenarii de război electronic cognitiv.

⇾ Sisteme Swarm Autonome: Arhitecturi descentralizate de comanda și control pentru grupuri eterogene de drone (UAV + UGV).

8. CONCLUZII

Ecosistemul european de apărare trece prin cea mai profundă transformare de la fondarea Uniunii Europene. Trecerea de la programe fragmentate de cercetare la pachete integrate de finanțare a producției (EDIP, SAFE) și la instrumente agile de testare directă pe teren (BraveTechEU, AGILE) deschide o fereastră istorică de oportunitate pentru sectorul IT&C.

Integrabilitatea tehnologiilor dual-use în programe precum Horizon Europe/EIC, extinderea bugetară propusă de 131 miliarde EUR în viitorul fond ECF și deschiderea pieței ucrainene oferă entităților românești cadrul necesar pentru a deveni furnizori critici de componente electronice, software C4ISR, sisteme autonome și soluții de război electronic la nivel european.

O sinteză detaliată a parametrilor financiari și contactelor instituționale este structurată în ANEXA 1 a prezentei lucrări.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

1. Delphin-Schubert, C. (DG DEFIS – Comisia Europeană), „Overview of EU defence industrial programmes” & „EDIP Deep-Dive”, Prezentări oficiale cadrul Info Day România, 9 Iulie 2026.
2. European Defence Agency (EDA), „EDA Industry Engagement: EU Actions for Security and Defence”, Briefing oficial, București, 9 Iulie 2026.
3. Defence Procurement Agency (DPA / DOT Ucraina), „How to become a supplier for the AFU & Procurement Procedures”, Documentație de reglementare a achizițiilor militare, 2026.
4. DPA Ukraine, „Upcoming Tenders on Drones & Updated Timeline”, Notă informativă privind licitațiile de sisteme UGV, FPV și Deep-Strike, Iulie 2026.

ANEXĂ

Lista contactelor esentiale pentru finanțarea inovației din industria de apărare

 

Agenției Europene de Apărare (EDA): https://eda.europa.eu/

Platforma EDA B2B : https://b2bplatform.eda.europa.eu/about-platform/

Finantari pentru apărare

 

Program / Instrument	Buget / Sursă	Nivel TRL	Rată Finanțare	Public Țintă Principal	Focus Tehnologic / Aplicativ
EDF 2026 (R&D)	7,3 mld. € total	TRL 2 – 7	80% – 100%	Consorții (Min. 3 țări UE)	Rețele cuantice, AI Tactic, EW Cognitiv, MOC
EDIP (IRA-KEC)	122,25 mil. €	TRL 6 – 9	35% – 50%	IMM-uri, Integratori Industriali	Semiconductori, RF, Laser, PCB-uri, Baterii
Programul AGILE	115 mil. €	TRL 4 – 8	100%	Start-up-uri, IMM-uri deep-tech	Inovare ultrarapidă, Software, UxS (Grant max. 5M€)
BraveTechEU	50 mil. €	TRL 3 – 6	Grant/Voucher	Cercetători, Start-up-uri	Testare pe teren, Validare rapidă, Hackathons
EIC Accelerator (STEP)	634 mil. €	TRL 6 – 9	Grant + Equity	IMM-uri Inovatoare	Tehnologii Dual-Use, Scale-up Deep-Tech
Credite SAFE (RO)	16,68 mld. €	TRL 8 – 9	Credit avantajos	Industrie Apărare / MApN	Achiziții comune, Linii industriale de masă