Controverse fără rost privind pecetea identitară a lui Mihai Eminescu

postat în: Media 0

Orice om, ca ființă socială, are trei repere etnospirituale ale peceții sale identitare: ziua de naștere, locul nașterii și numele de familie și de botez. În această realitate se înscrie și copilul Mihail al familiei Eminovici, român moldovean prin naștere, creștin prin botez, european prin cultură și universal prin civilizație.  Însă, discuțiile cu rost, dar mai ales fără rost, privind pecetea identitară a lui Eminescu, începute încă de pe când el era în viață, continuă și astăzi, lăsând impresia că nimeni nu știe când s-a născut, în ce loc, cu ce nume, „copilul Mihail Eminovici”, cel care avea să devină Mihai Eminescu, numit pe bună dreptate „luceafărul poeziei românești”.

Iubirea de neam și țară – Virtute eminesciană cu valențe de perenitate

„Neam” și „țară” sunt două noțiuni ancestrale, deci vechi de când e lumea, al căror sens și semnificație nu pot fi înțelese decât dacă se abordează într-o conexiune etno-spirituală și socială. Aceasta este imperios necesară pentru că de-a lungul istoriei au fost cazuri când neamuri slabe sau vitregite de soartă și-au pierdut vatra de viețuire sau părţi din aceasta, fiind înglobate prin violență extremă în imperii sau feude.

Articolele fără specificarea altei licențe CC au licența CC BY-NC-ND.