București, 24 februarie 2025 – Pe măsură ce aerul rece al lunii februarie învăluie România, țara se alătură Japoniei într-o celebrare respectuasă a zilei de naștere a Împăratului Naruhito, o tradiție care transcende zidurile imperiale ale capitalei nipone, Tokyo.
Acest eveniment anual, marcat pe 23 februarie drept sărbătoare națională japoneză, Tennō tanjōbi, nu comemorează doar nașterea Împăratului în funcție – născut în 1960 – ci reprezintă și un moment de unitate și introspecție.
Pentru România, este o ocazie de a onora un parteneriat cu Japonia care s-a construit de-a lungul unui secol, atingând noi culmi prin ridicarea sa la statutul de Parteneriat Strategic pe 7 martie 2023.
În calitate de Senior Editor al Intelligence Info, analizez discursurile, documentele și contextul mai larg al acestei celebrări, dezvăluind o legătură profundă bazată pe valori comune, ambiții reciproce și o viziune pentru un viitor colaborativ.
Ziua de Naștere a Împăratului: simbol al unității și prieteniei
În Japonia, ziua de naștere a Împăratului este mai mult decât o sărbătoare publică – este o piatră de temelie culturală, întruchipând unitatea și moștenirea poporului japonez.
Împăratul Naruhito, care a urcat pe Tronul Crizantemei în 2019, a perpetuat această moștenire cu grație, inspirând atât națiunea sa, cât și partenerii săi globali.
În România, această zi a devenit un simbol emoționant al prieteniei. Vorbind la o recentă celebrare, vice-priministrul român Predoiu a surprins esența sa: „Este o mare onoare și plăcere să mă alătur dumneavoastră astăzi pentru a celebra ziua de naștere a Majestății Sale Împăratul Japoniei, simbol al statului japonez care întruchipează unitatea și moștenirea poporului japonez.” Cuvintele sale reflectă un sentiment împărtășit peste granițe – recunoașterea Împăratului ca figură unificatoare a cărei celebrare consolidează legăturile dintre națiuni îndepărtate.
Festivitățile din acest an, organizate în 21 februarie 2024 în București, au subliniat o relație care a crescut remarcabil de solidă.
Ambasadorul japonez Katae a reflectat asupra anului trecut: „Parteneriatul nostru a înregistrat progrese remarcabile în diverse domenii, de la politică și diplomație la cultură și colaborare academică.”
De la București la Tokyo, ziua de naștere a Împăratului servește drept punte, unind două popoare printr-o apreciere comună a istoriei și speranței pentru viitor.
Un Parteneriat Strategic înrădăcinat în valori comune
Relația dintre România și Japonia, întinsă pe mai bine de 100 de ani de la stabilirea legăturilor diplomatice în 1917, a evoluat într-un pilon al cooperării internaționale.
Ridicarea la statutul de Parteneriat Strategic în 2023 a marcat o bornă semnificativă, după cum a subliniat oficialul român Oprea:
„Două partenere care și-au ridicat relațiile la nivelul unui parteneriat strategic pe 7 martie 2023.”
Această alianță este clădită pe o fundație de democrație, drepturi ale omului și stat de drept – valori care rezonează profund într-o eră de turbulențe globale.
Ambasadorul Katae a accentuat această sinergie: „Vom construi pe baza acestor realizări și vom explora noi căi pentru a extinde și mai mult relațiile noastre bilaterale.”
Forța parteneriatului constă în amploarea sa, cuprinzând dialogul politic, securitatea, dezvoltarea economică, cultura, știința, tehnologia și schimburile interumane.
Într-o lume confruntată cu provocări precum invazia Rusiei în Ucraina și manevrele militare ale Coreei de Nord, România și Japonia stau unite, angajate într-un ordin internațional liber și deschis.
După cum a remarcat Katae, „Japonia rămâne dedicată colaborării cu România pentru a susține un ordin internațional liber și deschis bazat pe statul de drept, astfel încât Ucraina să poată obține o pace justă și durabilă.”
Pilonii Cooperării: de la securitate la inovație
Parteneriatul prosperă în multiple domenii, fiecare reflectând punctele forte complementare ale ambelor națiuni:
Dialog politic și securitate:
Schimburile la nivel înalt s-au intensificat, România și Japonia aliniindu-se pe teme precum securitatea Mării Negre și sprijinul pentru Ucraina. Începând cu 1 ianuarie 2025, România și Norvegia vor servi ca ambasade punct de contact NATO la Tokyo pentru un mandat de doi ani, amplificând rolul lor în stabilitatea Indo-Pacificului.
Aceasta se aliniază cu viziunea Japoniei pentru un Indo-Pacific Liber și Deschis, strategie susținută activ de România.
Dezvoltare Economică: Investițiile japoneze au alimentat creșterea României, companii precum Yazaki și Sumitomo stabilind o prezență solidă. Podul de la Brăila, numit de Oprea „un simbol al cooperării dintre România, UE și Japonia”, exemplifică această colaborare – o minune a ingineriei care leagă regiunile estice și vestice ale României, construită cu expertiză japoneză.
În schimb, România oferă Japoniei o poartă de acces către piața europeană, un schimb reciproc avantajos pregătit pentru extindere.
Cultură, Știință și Tehnologie: Legăturile culturale au înflorit prin festivaluri de film, spectacole de teatru și expoziții de artă, în timp ce schimburile academice prosperă.
O colaborare remarcabilă este Centrul de Optică de Înaltă Putere de la Măgurele, în parteneriat cu Universitatea din Osaka.
Ministrul Ivan a subliniat importanța sa: „Am semnat împreună cu Excelența Sa un proiect extrem de important la ELI-NP în Măgurele, singurul din Europa și această parte a lumii, care reflectă tehnologia laser, vitală pentru întregul peisaj tehnologic.”
Contacte Interumane: De la anime și manga la muzică tradițională și ceremonii ale ceaiului, schimburile culturale au apropiat popoarele român și japonez, promovând înțelegerea și afecțiunea reciprocă.
Expoziția Osaka-Kansai 2025: O Poartă către Viitor
Un subiect recurent al celebrării a fost Expoziția Osaka-Kansai 2025, programată să se deschidă sub deviza „Proiectarea Societății Viitoare pentru Viețile Noastre”.
Ambasadorul Katae a prezentat-o drept o scenă globală: „Expoziția nu va prezenta doar pavilioanele țărilor și companiilor din întreaga lume, ci va găzdui și săptămâni tematice… România își va celebra Ziua Națională pe 26 iunie, cunoscută drept Ziua Drapelului Național.”
Acest eveniment, aliniat cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, oferă României șansa de a-și etala inovația, cultura și potențialul economic în fața unui public japonez și internațional.
Cu excelența tehnologică a Japoniei și poziția strategică a României în Europa, Expoziția promite să adâncească colaborarea lor, punând în lumină proiecte precum energia regenerabilă și infrastructura inteligentă.
Întâmpinarea provocărilor globale împreună
Celebrarea s-a desfășurat pe fondul unei instabilități globale – agresiunea Rusiei în Ucraina, aflată acum în al patrulea an, și tensiunile crescânde din Indo-Pacific.
Ambele națiuni recunosc interconectivitatea securității lor. „Securitatea din Indo-Pacific este tot mai puțin separabilă de cea din Euro-Atlantic,” a avertizat Katae, citând desfășurările de trupe ale Coreei de Nord ca exemplu clar.
Totuși, în mijlocul acestor provocări, România și Japonia găsesc forță în angajamentul lor comun față de democrație și justiție.
Ministrul Predoiu a invocat un proverb japonez: „Să lucrăm împreună în armonie,” încapsulând spiritul de unitate și sprijin reciproc care definește alianța lor.
Japonia: Un Far al Inovației
România privește Japonia ca pe un lider global în tehnologie și inovație – o percepție exprimată de Ministrul Ivan: „Când te gândești la inovație, tehnologie și viitor, una dintre primele țări care îți vin în minte este Japonia.
Japonia a fost, este și va fi un lider al tehnologiei și al viitorului.” De la robotică la trenuri de mare viteză, progresele Japoniei inspiră ambițiile României, în special în domenii precum tehnologia laser și energia verde.
Această admirație alimentează un parteneriat în care schimbul de cunoștințe impulsionează progresul.
Voci ale unității: reflecții cheie
Celebrarea a fost îmbogățită de citate memorabile care au cristalizat legătura dintre România și Japonia:
„Relația noastră este profund înrădăcinată în valori fundamentale comune…” – Ministrul Ivan.
„Oamenii puternici care folosesc inovația creează vremuri bune.” – Ministrul Ivan, citându-l pe conducătorul Dubaiului.
„Copiii pe care i-am întâlnit în călătoriile mele vorbeau cu ochi strălucitori despre visele lor pentru viitor…” – Ambasadorul Katae, recitând poemul de Anul Nou al Împăratului Naruhito.
„Fie ca prietenia dintre Japonia și România să înflorească și să rodească în anii ce vor urma.” – toastul plin de entuziasm al lui Predoiu.
Un viitor țesut în armonie
Celebrarea zilei de naștere a Împăratului este mai mult decât o formalitate diplomatică – este o mărturie a unui parteneriat care prosperă pe încredere, ambiție și vise comune.
De la Podul de la Brăila la laserele de la Măgurele, de la festivaluri culturale la promisiunea Osaka 2025, România și Japonia construiesc un viitor împreună.
Pe măsură ce domnia Împăratului Naruhito inspiră reflecție, această alianță strălucește ca un far al colaborării într-o lume fragmentată.
Pentru cititorii Intelligence Info, este povestea a două națiuni, separate de geografie, dar unite de scop, care proiectează o societate în care inovația, pacea și prosperitatea domnesc.
Rămâneți conectați la Intelligence Info (https://intelligenceinfo.org) pentru mai multe perspective asupra parteneriatelor globale ale României și a forțelor care modelează lumea noastră
© 2025 George V. Scripcariu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.
Lasă un răspuns