Protecția informațiilor clasificate în conflictele armate

Protecția informațiilor clasificate este reglementată de legislația generală în materie de protecție a informațiilor clasificate, de legislația comună incidentă în domeniul informațiilor clasificate NATO, dar și de anumite reglementări cu caracter intern, avându-se în vedere specificul acțiunilor și misiunilor operative ale forțelor și structurilor, posibilitățile și realitățile de la fața locului sau din zona de operații, ținându-se cont de rapiditatea acțiunilor de luptă și, nu în ultimul rând, de dinamica evoluției situației operative.

Operațiunile de tip COIN. Studiu de caz Afganistan

Mediul de securitate internațional se află într-o rapidă schimbare. Globalizarea este principalul fenomen care influențează mediul de securitate contemporan, creând, noi riscuri şi amenințări. Terorismul internațional, structurat în rețele transfrontaliere, reprezintă cea mai gravă amenințare la adresa vieții și libertății oamenilor, a democrației şi celorlalte valori fundamentale pe care se întemeiază comunitatea democratică a statelor euroatlantice. Rețelele teroriste internaționale au acces la tehnologia modernă și se pot folosi de transferuri bancare şi mijloace de comunicare rapide pentru a aduce prejudicii importante la scara largă. În pofida evoluțiilor pozitive din ultimul deceniu şi jumătate, arealul strategic în care este situată România este încă bogat în conflicte locale, cu puternice implicații pentru pacea și securitatea regională și europeană.  Ele alimentează, de asemenea, alte forme de violență și criminalitate şi favorizează terorismul.

Adaptarea strategiei de contrainformații a României: Lecții din strategia națională de contrainformații a SUA

În contextul amenințărilor în continuă evoluție la adresa securității naționale, comunitatea de informații a României se află într-un moment crucial. Recenta publicare, în luna august a.c, a Strategiei Naționale de Contrainformații a Statelor Unite pentru anul 2024 oferă o oportunitate unică de a ne reevalua și consolida propriile abordări în domeniul contrainformațiilor.

Conflictele înghețate. Studiu de caz: Transnistria

Tema ”conflicte înghețate” este relevantă pentru securitatea regională în Zona Extinsă a Mării Negre, dar și pentru securitatea națională a României. Pe axa ZEMN , problematica are în vedere influența Rusiei în plan politico–diplomatic și proiectarea forței în regiune; pe zona separatistă Transnistria –  presiunile politice și economice  impuse de Rusia către RM, dar și aspectele care țin de autonomie/federalizare pentru regiunea separatistă. La nivelul securității naționale a României, secesiunea/ federalizarea poate deveni un precedent în relațiile României cu state din regiune.  Subiectul are relevanță pentru abordarea mediului de securitate, în sensul că raportarea la mediul de securitate a conflictelor înghețate insistă pe manifestarea amenințărilor, riscurilor, vulnerabilităților non-militare, asimetrice, hibride cu care se confruntă structurile de securitate și de intelligence în sprijinul unei bune guvernări.

Criminalitatea transfrontalieră în contextul lumii contemporane

Dezvoltarea  relațiilor internaționale în societatea contemporană a fost însoțită de o creștere a criminalității internaționale, prin proliferarea unor forme de criminalitate organizată pe teritoriul mai multor state. Progresul tehnic și științific înregistrat, precum și extinderea procesului de democratizare la nivelul mai multor state, au creat posibilitatea unei mișcări ușoare a oamenilor și a mărfurilor, conducând implicit la dezvoltarea societății umane în ansamblul său. Beneficiul indiscutabil pentru societate se vede astăzi printre noi, dar a generat și posibilități mai largi pentru fenomenele criminale. Astfel, teza aduce ceva nou subiectului atât de popular al criminalității transfrontaliere, respectiv cooperarea judiciară internațională. Scopul final al activității de cooperare judiciară între diferite state este de a realiza o reducere acceptabilă a limitelor criminalității și implicit o siguranță sporită pentru proprii cetățeni, fapt analizat in detaliu în lucrarea prezentată.

Tranziția României de la 23 august 1944 la Tratatul de Pace de la Paris

Între 23 august 1944 și semnarea Tratatului de Pace de la Paris la 10 februarie 1947, România a cunoscut o transformare profundă și tumultuoasă. Această perioadă a marcat trecerea dramatică a României de la un aliat al Germaniei naziste la o națiune aflată sub influența sovietică, confruntându-se cu consecințele celui de-al Doilea Război Mondial, pierderea teritoriilor și restructurarea sistemelor sale politice și sociale.

Un plan, un plan, regatul meu pentru un plan!

postat în: Media 1

Acad. Bogdan C. Simionescu Sursa: MarketWatch Parcurgerea zilnică, chiar sumară, a presei scrise, a ştirilor şi noutăţilor prezentate pe diferite canale TV se dovedeşte a conduce la judecăţi pesimiste şi provoacă îngrijorare, generează o senzaţie de neputinţă, şi, pentru foarte mulţi, un sentiment de deznădejde sau chiar disperare. Aceste sentimente sunt accentuate de unele evenimente majore care se desfăşoară cel puţin în plan naţional, cum ar fi, de exemplu, apropierea alegerilor, comasate sau nu. Orice apariție a unui politician cunoscut … Citeşte mai mult

Trădători și trădători

În îndelungata sa istorie România nu a dus lipsă de trădători de țară care din cele mai diverse motive s-au pus în slujba dușmanilor poporului român. De o gravitate deosebită  s-au dovedit acțiunile întreprinse de cetățenii români, ocupanți ai unor poziții importante în societate, care pe timpul unor confruntări decisive cu inamicii României, au desfășurat acțiuni prin  care se urmărea determinarea trupelor române să înceteze lupta și să treacă de partea inamicului.

România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică

Recenzie carte: Alba Iulia Catrinel Popescu, “România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică”. Editura Militară, Bucureşti, 2023, 119 p.

Alba Iulia Catrinel Popescu s-a impus în ultimii ani drept cea mai proeminentă şi avizată voce în materie de geopolitică din România. Lucrările sale au deschis noi orizonturi de cercetare, dezbaterile cele mai recente din această disciplină de sine stătătoare fiind aduse în atenţia cititorului român.

Contextul intrării României în al Doilea Război Mondial

postat în: Media 0

La 23 august 1939 Germania și Uniunea Sovietică au semnat la Moscova pactul Ribbentrop-Molotov, conform căruia URSS revendica Bucovina de Nord și Basarabia. În septembrie 1939 Polonia este invadată de Germania. În acest context Consiliul de Coroană a decis, la 6 septembrie 1939, proclamarea neutralității României, securizând frontierele și evitând confruntarea militară prin activarea “Blocului Balcanic al Neutrilor”, a Acordului Balcanic din 1934 și prin încercarea de a încheia un pact de neagresiune cu URSS. La 29 martie 1940, V. … Citeşte mai mult

1 2 3 4 5 6

Articles published according to the current editorial policy