Integrarea inteligenței artificiale în serviciile de informații

Sfetcu, Nicolae (2023), Integrarea inteligenței artificiale în serviciile de informații, Intelligence Info, 3:1, 68-76, DOI: 10.58679/II25491, https://www.intelligenceinfo.org/integrarea-inteligentei-artificiale-in-serviciile-de-informatii/   Integrating artificial intelligence into intelligence agencies Abstract Intelligence agencies play a crucial role in national security, and rapid advances in artificial intelligence technologies have provided new tools to enhance their capabilities. This academic essay explores the evolving landscape of intelligence agencies and their increasing reliance on artificial intelligence technologies. It examines the multifaceted use of artificial intelligence within intelligence agencies, exploring its … Citeşte mai mult

Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence

Analitica rețelelor sociale este arta și știința de a extrage informații valoroase ascunse din cantități mari de date semi-structurate și structurate de rețele sociale. Algoritmii bazați pe analitica rețelelor sociale, procesarea limbajului natural, procesarea complexă a evenimentelor și tehnicile de extragere a datelor sunt utilizate în mod obișnuit de software-ul de analitica social media, folosind diverse instrumente specifice. În poziționarea unui program de analitica rețelelor sociale ca parte a practicii de business intelligence a unei organizații sau intelligence pentru un serviciu de informații, BI poate fi conceptualizată atât ca proces, cât și ca produs.

Preocupări legislative în mineritul datelor

Mineritul datelor (data mining) implică șase clase comune de sarcini: detectarea anomaliilor, învățarea regulilor de asociere, clustering, clasificare, regresie, și sumarizare. În timp ce termenul de „mineritul datelor” („data mining”) în sine nu are implicații etice, el este adesea asociat cu mineritul de informații în legătură cu comportamentul oamenilor (etic și de altă natură). Respectarea drepturilor de autor sunt direct interesate de problemele legate de mineritul datelor.

Rolul structurilor de intelligence medical în atingerea obiectivului de consolidare a sistemului de sănătate

La nivel internațional, provocările depășirii stadiului unei economii fragile „în curs de dezvoltare”, a sistemelor sanitare deficitare, de rate disproporționate ale șomajului, subfinanțate şi pandemii, seisme, inundații, caniculă, erupții vulcanice etc., sisteme financiare disfuncționale, incapabile să susțină eforturile parteneriatelor încheiate și explozia înregistrată de fenomenul migrației populației din zonele de conflict sau din țări defavorizate din perspectivă socio-economică, toate aceste fenomene ar trebui sa atragă atenția, iar regretabila poveste a repetabilității sa nu își mai găsească locul. Se solicită o nouă abordare care să pună accent pe securitatea și sănătatea umană, o doctrină a rezistenței economice și un cadru de risc pentru toate pericolele. Interfața dintre domeniul securității internaționale și activitatea structurile de intelligence medical este reprezentată de obiectivul de consolidare a sistemului de sănătate, ca precursor al stării de securitate națională, prin evaluarea permanentă a stării de funcționalitate a infrastructurii medicale, parte integrantă a procesului de progres economic și social.

Cine are nevoie de intelligence competitiv?

Competitive intelligence (CI) reprezintă acțiunea de definire, colectare, analiză, distribuire de informații despre produse, clienți, competitori, precum și orice aspect legat de mediul necesar pentru sprijinirea managerilor în luarea deciziilor strategice pentru o organizație. În esență, competitive intelligence, înseamnă înțelegerea a ceea ce se întâmplă în lumea din afara unei afaceri, despre concurența din piață.

Inteligența emoțională în organizații

În prezent, organizațiile trebuie să facă față, pe lângă o concurență sporită, și unei dezvoltări și inovații tehnologice exponențiale, și unor procese de schimbare care afectează toate stările emoționale ale angajaților. Toate aceste provocări, împreună cu schimbările impuse și complexitatea sarcinilor organizaționale și manageriale, implică noi exigențe emoționale și acțiuni mai eficiente la nivel corporativ, inclusiv prin gestionarea emoțiilor în cele mai multe circumstanțe. Astfel, emoțiile reprezintă „resurse” valoroase pentru inovație și valoare adăugată într-un proces economic. Emoțiilor li s-a acordat astfel un rol important în provocarea, moderarea sau medierea evenimentelor și interacțiunilor în organizații.

1 2

Articles without specifying another CC license are licensed under CC BY-NC-ND.