În ultimele decenii, România și Republica Moldova au devenit ținte privilegiate ale campaniilor de dezinformare și operațiunilor de influență orchestrate de Kremlin. Departe de a fi acțiuni dezorganizate sau spontane, aceste campanii sunt structurate după un model precis, menit să submineze încrederea în valorile democratice și în angajamentele pro-europene ale ambelor țări.
Un raport publicat recent de Expert Forum scoate în evidență complexitatea acestei arhitecturi a dezinformării, în mod particular în contextul relațiilor dintre România și Rusia. În timp ce România, membră NATO și UE, are o istorie de neîncredere față de vecinul său din Est, Republica Moldova se află într-un context politic mult mai fragil, divizată între aspirațiile pro-europene și presiunile forțelor politice pro-ruse.
România: consolidarea rețelelor de influență
Raportul arată că operațiunile de influență rusești în România au evoluat de la forme primitive de fake news către o maturizare a tacticilor de dezinformare. Această tranziție s-a materializat prin crearea unor rețele coordonate, care propagă constant mesaje anti-occidentale și, mai recent, antiucrainene. În timp ce narativele care atacă NATO și Uniunea Europeană sunt centrale în aceste campanii, ele sunt adesea susținute de reinterpretări istorice distorsionate și teorii conspiraționiste care exploatează vulnerabilitățile emoționale și fricile naționale.
De exemplu, propaganda pro-Kremlin continuă să vehiculeze ideea că România și alte țări est-europene sunt „pioni ai Occidentului”, incapabile de a-și stabili propriul curs politic, fapt ce le transformă în victime ale expansiunii NATO. Aceste narative, care îmbină discursuri nostalgice despre URSS cu frica de o nouă conflagrație mondială, devin tot mai populare pe rețelele de social media, mai ales pe platforme necontrolate, precum TikTok, care oferă un spațiu neîngrădit de reglementări stricte.
Republica Moldova: o țară între două lumi
În Republica Moldova, mizele sunt și mai mari. Pe 20 octombrie 2024, cetățenii urmează să voteze într-un referendum constituțional care ar putea ancora direcția pro-europeană a țării. Acest plebiscit a devenit un focar de convergență pentru campaniile de dezinformare susținute de actori pro-Kremlin, care încearcă să submineze încrederea publicului în procesul democratic și să slăbească sprijinul pentru integrarea europeană.
Dezinformările au luat forme variate: de la acuzații de fraudă electorală și contestări ale legitimității juridice ale referendumului, până la prezentarea acestuia ca o manevră politică populistă inițiată de Maia Sandu. Aceleași tactici sunt folosite pentru a amplifica ideea că Republica Moldova ar trebui să își îndrepte atenția spre Uniunea Economică Euroasiatică, condusă de Rusia, ca alternativă la Uniunea Europeană.
În paralel, canalele de Telegram afiliate forțelor pro-ruse și unor politicieni locali au lansat o ofensivă de mesaje care vizează nu doar discreditarea referendumului, ci și promovarea ideii că Moldova ar trebui să renunțe la aspirațiile sale europene. Este remarcabil cum narativele nu au evoluat semnificativ în ultimul an, rămânând constante în conținut și mesaj, ceea ce indică o coordonare bine planificată a acestor operațiuni.
Implicațiile geopolitice și măsurile necesare
Operațiunile de influență desfășurate de Kremlin nu au doar implicații locale, ci și regionale. România, fiind membru NATO, se confruntă cu încercări constante de a fi discreditată ca partener de încredere în alianța occidentală. În Moldova, însă, scopul este mai subversiv: Kremlinul urmărește să creeze o fractură socială profundă, care să împiedice parcursul european al țării și să mențină Moldova într-o sferă de influență rusă.
Răspunsul la aceste campanii de dezinformare trebuie să fie unul sistematic și integrat. Dincolo de măsurile de combatere a dezinformării prin fact-checking și educație media, este crucial ca autoritățile să dezvolte o strategie de comunicare coerentă, capabilă să contracareze aceste mesaje prin transparență și informare corectă. În Republica Moldova, succesul referendumului și protejarea viitorului european al țării depind de mobilizarea publicului pro-european și de eforturile concertate ale societății civile și mass-mediei independente de a contracara narațiunile false.
Dezinformarea, o armă perfidă a influenței rusești, a devenit o provocare constantă pentru stabilitatea și direcția geopolitică a României și Republicii Moldova. Ceea ce este în joc nu este doar adevărul, ci și viitorul democratic al acestor două națiuni.
© 2024 George V. Scripcariu. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorului
Lasă un răspuns