Securitatea în era confruntărilor cognitive: între informație, putere și responsabilitate

Transformările mediului internațional de securitate din ultimii ani evidențiază o schimbare profundă a naturii confruntărilor dintre state, organizații și societăți. Puterea nu mai poate fi evaluată exclusiv prin capacități militare, resurse economice sau control teritorial. Informația, interpretarea realității, influențarea percepțiilor și capacitatea de a modela comportamente colective au devenit componente esențiale ale competiției strategice. În acest context, securitatea națională depinde tot mai mult de reziliența cognitivă a societății, de integritatea instituțiilor și de capacitatea acestora de a anticipa amenințări care depășesc granițele tradiționale ale conflictului.

Drepturile civile și politice în epoca globalizării

Articolul examinează felul în care globalizarea transformă condițiile de exercitare și de protecție a drepturilor civile și politice. Susține că integrarea transnațională nu produce, prin ea însăși, nici emancipare, nici erodarea drepturilor: efectele depind de distribuția puterii, de instituțiile de control și de accesul efectiv la remedii.

Pelvisul geopolitic indo-pacific. Un concept pentru secolul al XXI-lea și locul României

Pe măsură ce sistemul internațional evoluează spre o orientare tot mai pronunțată către regiunea Pacificului, este de așteptat ca și cartografia să urmeze această tendință și să fie influențată în consecință. Am putea asista, astfel, la apariția unei noi hărți a lumii, care plasează regiunea Indo-Pacificului în centru. În acest context, unele țări ar putea câștiga o vizibilitate sporită, în timp ce altele ar putea fi împinse spre periferia atenției internaționale – situație în care s-ar putea afla și România.

Accesul la azil al persoanelor palestiniene din Fâșia Gaza: Protecția internațională și exigențele de securitate în dreptul internațional, european și român

Accesul persoanelor palestiniene din Fâșia Gaza la azil ridică probleme juridice care privesc atât condițiile acordării protecției internaționale, cât și raportul dintre obligațiile de protecție și exigențele de securitate ale statelor. Articolul examinează aceste probleme prin analiza cadrului juridic internațional, al Uniunii Europene și al României, cu accent pe regimul particular instituit de articolul 1D al Convenției din 1951 privind statutul refugiaților pentru persoanele care beneficiază de protecție sau asistență din partea unor organisme ale Organizației Națiunilor Unite, altele decât Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați.

Războiul cognitiv: Dezavuarea paradigmelor

Prezentul articol investighează fenomenul războiului cognitiv ca formă distinctă și superioară a confruntării contemporane, având ca obiectiv central dezavuarea paradigmelor – adică delegitimarea, demontarea și înlocuirea sistemelor de convingeri, valori și modele mentale ale adversarului.
Pornind de la definițiile NATO, ale conceptului de Cognitive Warfare (2020-2023) și de la școala rusă de reflexie strategică, lucrarea propune o definiție operațională proprie a războiului cognitiv, diferențiindu-l de războiul informațional, psihologic și hibrid. Sunt analizate principiile fundamentale (reflexivitate, anticipație, non-linearitate, subsidiaritate cognitivă, instrumentalizarea emoției) și metodele specifice (reframing semantic, suprasaturare informațională, implantare memetică, inginerie socială algoritmică, operațiuni de influență bazate pe IA generativă).

Războaiele din ecrane: Ecranosfera și convergența războiului cibernetic, informațional și cognitiv în era inteligenței artificiale

În acest proiect de cercetare îmi propun să examinez transformarea mediului contemporan de confruntare prin suprapunerea spațiului cibernetic, a mediului informațional și a dimensiunii cognitive. Îmi propun ca ipoteză de lucru, conceptul de „ecranosferă”, înțeles drept mediul socio-tehnic format prin interacțiunea continuă dintre individ, ecrane, rețele, platforme digitale și algoritmi.

Poziția securității naționale în regimurile de Anarhie, Gesellschaft și Gemeinschaft: O analiză conceptuală comparativă

Acest articol își propune să analizeze conceptual și funcțional modul în care securitatea națională este definită, instituționalizată și percepută în cadrul celor trei tipuri ideale de organizare socială și politică: Anarhia, Gesellschaft (societatea) și Gemeinschaft (comunitatea). Scopul este de a demonstra că natura și sursa securității se transformă radical odată cu natura contractului social, variind de la o stare de supraviețuire brută la una de ordine procedurală și, infine, la una de coeziune identitară profundă.

Considerații imagologice asupra unui demers jurnalistic. Fotografia-document și semnificațiile actului de comandă în Armata Română

Studiul analizează valoarea documentară și imagologică dobândită de o fotografie realizată la 10 decembrie 2009, în Sala de Marmură a Palatului Cercului Militar Național din București, în contextul aniversării generalului Ion Tutoveanu și la inițiativa jurnalistică a col. dr. Costinel Petrache. Imaginea reunește opt foști șefi ai structurii supreme de conducere militară și permite o lectură retrospectivă a 55 de ani de comandă militară românească. Cercetarea utilizează analiza documentară, contextualizarea istorico-militară și perspectiva imagologică pentru a examina transformarea fotografiei de presă din produs al actualității în document al memoriei instituționale. Sunt evidențiate valoarea documentară, valoarea memorială și capacitatea imaginii de a reprezenta continuitatea actului de comandă dincolo de schimbarea oamenilor, regimurilor politice, doctrinelor și sistemelor de alianță.

Starea suveranității Republicii Moldova în 2026 – Analiza lefebvriană – Model reflexiv de eficientizare a sistemului de apărare și informații

Republica Moldova se află într-un context internaţional în schimbare dinamică, caracterizat prin război hibrid, colapsul arhitecturii de securitate regionale şi intensificarea controlului reflexiv exercitat de Marile Puteri asupra statelor mici tampon.
Scopul acestui capitol al studiului este de a propune modalităţi de îmbunătăţire a sistemului de apărare şi informaţii în vederea creşterii eficienţei acestuia şi adaptării la noile realităţi, ceea ce, la rândul său, va contribui la consolidarea securităţii naţionale şi la integrarea cu succes a Republicii Moldova în comunitatea europeană, inclusiv prin modelari matematice reflexive.

Securitatea în epoca influenței: informație, decizie și reziliență strategică

Volumul 5, Numărul 3 al jurnalului Intelligence Info apare într-un moment în care însăși natura puterii se transformă. Statele continuă să dispună de armate, frontiere, resurse economice și instituții, dar confruntarea strategică se deplasează tot mai mult către un spațiu mai dificil de delimitat: percepția individului, circulația informației, capacitatea societăților de a distinge adevărul de manipulare și, în ultimă instanță, mecanismele prin care sunt luate deciziile. Puterea nu mai înseamnă doar capacitatea de a impune o acțiune adversarului. Înseamnă și posibilitatea de a-l determina să aleagă singur ceea ce servește intereselor celui care îl influențează.

1 2 3

Articles published according to the current editorial policy