Arhitectura influenței: Rolul comunicării strategice în războaiele hibride

Recenzia cărții „Hybrid conflicts and information warfare: new labels, old politics”, 2019, de Ofer Fridman, Vitaly Kabernik și James C. Pearce.
Două concepte își dispută, în ultimele două decenii, popularitatea în dezbaterea publică, politică și mediatică de la nivel global: „război hibrid” și „fakenews”. Cu toate că reflectă fenomene le fel de vechi precum războiul și comunicarea, ambele concepte își datorează ascensiunea în repertoriul lexical curent evoluțiilor tehnologice accelerate. Acestea au transformat substanțial accesul la informație și generează continuu consecințe imprevizibile la scară largă, pe fondul turbulențelor geopolitice antrenate de intensificarea competiției strategice dintre marile puteri.

Forțele de rezervă în strategia de descurajare și apărare a NATO pe flancul estic după 2022

Prezentul articol analizează transformarea fundamentală a rolului forțelor de rezervă în cadrul arhitecturii de securitate a NATO, cu un accent specific pe Flancul Estic, în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Federația Rusă în februarie 2022. Studiul explorează trecerea doctrinară de la „descurajarea prin represalii” la „descurajarea prin interdicție” (deterrence by denial), evidențiind modul în care noul Model de Forțe al NATO (NATO Force Model – NFM) integrează rezervele naționale pentru a asigura o masă critică și o profunzime strategică necesară apărării colective în cazul unui conflict de înaltă intensitate. Analiza investighează lecții operaționale precum necesitatea reconstituirii rapide a forței, utilizând date recente privind ratele de atriție din 2024-2025, și implementarea sistemelor de fortificații inteligente, precum scutul digital Eastern Sentry. Un spațiu amplu este dedicat studiului de caz al Poloniei și recomandărilor strategice pentru România. În cazul României, articolul evaluează implementarea Legii 5/2026 privind serviciul militar voluntar în termen și lecțiile extrase din exercițiul de mobilizare Mobex 2025. Concluziile subliniază că rezervele au încetat să mai fie o resursă periferică, devenind un pilon central al strategiei de descurajare și apărare, necesar pentru susținerea rezilienței societale pe termen lung.

Analiza ,,Hagi Virtual Comander- G- Md,, despre operațiunea terestră în Iran

Operațiunea fulger, inițiată de SUA și Israel împotriva Iranului, evidențiază limitele proiecțiilor bazate pe inteligență artificială generală (AGI). Supercomputerul Pentagonului a generat un scenariu eronat, cu riscuri sistemice majore: destabilizare economică globală, colaps european energetic și pierderi umane estimate la sute de mii (vezi modelul RAND Corporation, 2025). Fluctuația prețului petrolului – de la 120 USD/baril la 95 USD artificial – ilustrează fragilitatea echilibrelor pieței (EIA, 2026). Analize din surse SUA-Israel-Iran-China-Rusia explorează escaladarea terestră, cu efecte în lanț asupra securității energetice globale.

Metode avansate de analiză geopolitică în studiul și fundamentarea securității naționale

Acest material explorează metode avansate de analiză geopolitică pentru fundamentarea securității naționale a Republicii Moldova, în contextul exploziei informaționale globale de la era preindustrială la 175 zettabiți anual în 2025. Bazat pe cercetări validate precum studiile lui Martin Hilbert, analiza cuantifică evoluția datelor – de la sub 1 petabait pre-1800 la 1,4 × 10²⁴ biți în 2025 – și impactul energetic, evidențiind consumul de 46 TWh/an pentru stocare clasică versus limita teoretică Landauer de 2,8 TWh. Tehnologiile cuantice, cu stări Bell și superpoziție, promit eficienșță  revoluționară, conduse de SUA, China și Rusia.

Epuizarea tăcută: Profilul psihologic și psihosomatic al ofițerului operativ din structurile de intelligence – de la stresul ocupațional la degradarea sănătății mintale

Ofițerii operativi din structurile de intelligence activează într-un mediu profesional unic, caracterizat prin solicitări cognitive extreme, presiune temporală cronică, secret ocupațional și imposibilitatea externalizării stresului. În pofida importanței critice a acestei categorii profesionale pentru securitatea națională, consecințele psihologice și psihosomatice ale activității operative rămân insuficient explorate în literatura românească de specialitate.

Maria Rosetti (Mary Grant): O eroină britanică a Revoluției de la 1848 și moștenirea familiei Grant în România

Sfetcu, Nicolae (2026), Maria Rosetti (Mary Grant): O eroină britanică a Revoluției de la 1848 și moștenirea familiei Grant în România, Intelligence Info, 5:1, 49-61, DOI: 10.58679/II36191, https://www.intelligenceinfo.org/maria-rosetti-mary-grant-o-eroina-britanica-a-revolutiei-de-la-1848/   Maria Rosetti (Mary Grant): A British Heroine of the 1848 Revolution and the Grant Family Legacy in Romania Abstract Maria Rosetti, born Mary Grant (1819-1893), was a remarkable personality of the 19th century in the Romanian space. Of English origin (Guernsey Islands), she fully integrated into Romanian society, becoming an “adopted … Citeşte mai mult

Dinamica puterii: Informație, influență, memorie strategică

Într-o epocă în care frontierele dintre pace și conflict devin tot mai poroase, iar diferența dintre fapt, interpretare și manipulare se comprimă la viteza unui flux digital, miza centrală rămâne aceeași: cine înțelege primul, decide primul. Revista Intelligence Info își asumă, consecvent, rolul de platformă trimestrială pentru dezbaterea riguroasă a domeniilor intelligence, geopolitică și securitate.
Numărul de față propune o arhitectură tematică coerentă, în care analiza informației se întâlnește cu psihologia influenței, memoria istorică, competiția geo-economică și transformarea tehnologică. În cuprinsul publicat al ediției regăsim domeniile Intelligence, Istorie, Geopolitică, Securitate și Știința Informației, precum și articolele care structurează această conversație strategică.

„Flota-fantomă” a federației ruse și implicațiile sale asupra securității zonei Mării Negre

Articolul de față examinează procesul de consolidare a „flotei-fantomă” a Federației Ruse ca instrument hibrid de proiecție a puterii în bazinul Mării Negre și evaluează implicațiile acesteia asupra securității maritime, energetice, de mediu și juridice a regiunii. Demersul evidențiază modul în care regimul de sancțiuni occidentale, în special mecanismul de plafonare a prețului petrolului, a determinat adaptări structurale ale exporturilor energetice rusești, favorizând apariția unei rețele opace de nave vechi, slab reglementate și dificil de monitorizat, utilizate pentru eludarea restricțiilor internaționale. Din punct de vedere metodologic, analiza se bazează pe literatura de specialitate din domeniile studiilor de securitate și relațiilor internaționale, pe rapoarte oficiale și articole de presă relevante din perioada 2022 – 2026, care au semnalat folosirea sistematică, de către Federația Rusă, a Zonelor Economice Exclusive (ZEE), inclusiv a României, ca spații „gri” situate sub pragul legalității, unde responsabilitatea juridică este diluată. O atenție specială este acordată dimensiunii de mediu, prin exemplificarea dezastrului ecologic din strâmtoarea Kerci (decembrie 2024), considerat cea mai mare catastrofă ecologică din Marea Neagră în secolul al XXI – lea.

Controlul informației și competiția pentru putere în mediul digital

Globalizarea, tehnologia și comunicarea formează o triadă interdependentă, în care dinamica fiecărui element este condiționată de celelalte două. Articolul de față analizează patologiile comunicării generate de dezvoltarea accelerată a mediului digital și de integrarea acestuia în procesele globale de informare și influență. Lucrarea evidențiază transformarea ecosistemului digital într-un spațiu de confruntare simbolică, marcat de manipulare, propagandă computațională, dezinformare și polarizare socială. Analiza are la bază literatura de specialitate din domeniul comunicării, studiilor de securitate și mediului digital, și urmărește descrierea modului în care acționează principalele mecanisme prin care algoritmii, boții, trolii și narațiunile strategice distorsionează circuitul informațional și afectează formarea opiniei publice. Sunt examinate efectele acestor disfuncții asupra încrederii în instituțiile statului, asupra proceselor democratice și asupra coeziunii sociale. Concluziile arată că patologiile comunicării nu reprezintă fenomene accidentale, ci sunt vulnerabilități structurale ale erei digitale, care pun în dezbatere rolul culturii de securitate, bazată pe gândire critică, alfabetizare media și consolidarea rezilienței societale.

1 2

Articles without specifying another CC license are licensed under CC BY-NC-ND.