Tendințe actuale în sistemul de ordine și siguranță publică

Tiberiu Tănase
Camelia Goleanu

În perioada 5-6 iunie 2025 s-a desfășurat Conferința de Ordine și Siguranță Publică – Conferință națională bienală – având ca temă ”TENDINȚE ACTUALE ÎN SISTEMUL DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ”, organizată de Departamentul de Drept Public din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu- Facultatea de Drept.

Conferința a avut ca obiectiv principal consolidarea rolului siguranței publice în agenda națională și europeană, prin promovarea unor intervenții strategice adaptate noilor provocări – de la instabilitatea geopolitică și riscurile hibride, până la noile forme de criminalitate și impactul tehnologic. Conferința și-a propus să faciliteze schimbul de bune practici, să valorifice expertiza profesională și academică și să încurajeze dezvoltarea de parteneriate durabile între actorii implicați în menținerea ordinii publice.

Totodată, evenimentul a susținut formarea academică specializată în domeniul ordinii și siguranței publice, prin promovarea programelor de masterat Managementul Ordinii și Siguranței Publice și Administrație Publică Europeană din cadrul Facultății de Drept a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Aceste programe contribuie la dezvoltarea competențelor necesare pentru profesioniștii din domeniu, prin integrarea experienței practicienilor în procesul educațional și consolidarea atractivității ofertei academice.

Evenimentul a reunit peste 200 de profesioniști, cercetători și decidenți din mediile academic, universitar, militar, poliție, securitate națională, medical, din mediul privat și s-a bucurat de prezența domnului Dr. Ing. Sorin Dobîrcianu, expert NATO în cadrul DEFENCE UNLIMITED INTERNATIONAL – CAGE Code LOAD1, cu atribuții în strategie militară, securitate energetică și reconstrucție post-conflict, analist certificat RCCJOA (Radicalization and Counter Cyber Jihadist Operations Analyst) de către Cyber Security Forum Initiative (CSFI), Washington D.C., cu expertiză în combaterea extremismului cibernetic și a amenințărilor hibride, expert tehnic și strategic în cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale – Guvernul României, responsabil de supervizarea proiectelor petroliere și geologice complexe, membru al Institutului European pentru Cercetare Multidisciplinară, consultant și analist în geopolitică și securitate energetică, colaborator internațional pentru organizații și entități guvernamentale și private din Canada, SUA, Marea Britanie, Rusia, China și România, care a susținut prelegerea: ”Quo vadis, Terra? Tendințe și direcții în evoluția climei pe Terra la începutul secolului XXI. Securitatea climatologică și meteorologică și impactul social”. (Coautor: Dr.ing. Emil Sîrbu, Consul Onorific al Republicii Indonezia în România).

Conferința a avut atât dezabateri în plen cât și pe secțiuni. În cea de-a doua zi a conferinței au avut loc work shop-uri tematice.

Cele 4 secțiuni organizate în cadrul conferinței au abordat următoarele tematici: secțiunea 1 -”Politici publice integrate în sistemul de ordine și siguranță publică” a fost moderată de Lector univ. dr. Cătălin Nicolescu, Asist. univ. dr. Iulia Bulea; secțiunea 2 – ”Riscuri și amenințări la adresa ordinii și siguranței publice” a fost moderată de conf. univ. dr. Lucian Tarnu, asociat dr. Costin David; secțiunea 3 -”Management, digitalizare, finanțare și comunicare în sistemul de ordine și siguranță publică” a fost moderată de Lector univ. dr. Ioana Hulpuș, Asociat Bogdan Malea; secțiunea 4 -”Dimensiunea penală a ordinii și siguranței publice” a fost moderată de Lector univ. dr. Elisabeta Boțian, Lector univ. dr. Daniela Czika.

Un moment important pe care îl evidențiem a fost cel referitor la Secțiunea a 2-a privind ”Riscuri și amenințări la adresa ordinii și siguranței publice” care a fost deschisă prin prezentarea de către dl. Lector univ. dr. Tănase Tiberiu, Universitatea Româno-Americană, secretar DIS- CRIFST, Academia Română, a lucrării ”Competitive Intelligence și Transformarea Societățiilor Tehnologice”, editura Proxpexi, Dorohoi 2024, a autorului Daniel – Gabriel Dinu și prin susținerea unui discurs privind necesitatea unei educații de masă și …….      continue în domeniul analizei de informații.

De asemenea, în cadrul secțiunii a fost prezentat eseul intitulat ”Inteligența artificială și reacțiile pe care le generează în comunitatea științifică și societate – Navigând Peisajul IA: De la Proiecte Militare la Cadrul Juridic și Etic al Uniunii Europene și la Strategia României” coautori, Lector univ. dr. Tănase Tiberiu și Asist. univ. drd. Goleanu Camelia-Elena.

Astfel, sumarizând conținutul eseului prezentat evidențiem faptul că în cuprinsul acestuia se pornește de la un studiu de caz în domeniul militar, respectiv proiectul ”MAVEN” început în anul 2017 de Departamentul Apărării al SUA, se subliniază importanța folosirii și reglementării juridice a modului de utilizare a inteligenței artificiale la nivel european și, în acest context, se subliniază rolul esențial al Strategiei naționale a României în utilizarea etică a inteligenței artificiale.

În esență, proiectul Maven a fost conceput pentru a automatiza procesarea informațiilor din imagini și videoclipuri, în special cele colectate de dronele de supraveghere. Scopul era de a sprijini campaniile militare, accelerând semnificativ analiza datelor. A fost unul dintre primele programe majore ale Pentagonului care a utilizat IA pentru a sorta și eticheta obiecte în imaginile video, identificând, de exemplu, vehicule și persoane. Acest lucru elibera analiștii umani de sarcini repetitive și consumatoare de timp.

Prin automatizarea procesului de analiză, Proiectul Maven a reușit să reducă dramatic timpul necesar pentru a extrage informații relevante din volume mari de date. Acest lucru a permis analiștilor să se concentreze pe sarcini de nivel superior și să ia decizii mai rapide și mai informate pe câmpul de luptă. A fost un efort al Departamentului Apărării din S.U.A. de a integra capacitățile IA în operațiunile sale, demonstrând potențialul IA de a îmbunătăți eficiența și eficacitatea în colectarea și analiza informațiilor.

Succesul Proiectului Maven a evidențiat valoarea IA pentru serviciile de intelligence, subliniind capacitatea acesteia de a gestiona și analiza volume masive de date, contribuind la o înțelegere mai profundă a situațiilor operaționale și la o mai bună anticipare a evenimentelor.

Pe scurt, Proiectul Maven este un caz concret care ilustrează modul în care inteligența artificială poate fi folosită pentru a crește eficiența și acuratețea în analiza datelor de informații, având un impact direct asupra operațiunilor de securitate națională și militară.

Ulterior, la nivel European, elaborarea Regulamentului (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului, cunoscut și sub denumirea de „AI Act”, a fost o necesitate stringentă și complexă, justificată de o serie de factori majori legați de dezvoltarea rapidă și impactul tot mai mare al inteligenței artificiale (IA) în societate.

Principalele justificări ale elaborării Regulamentului 2024/1689 s-au referit la necesitatea asigurării unui cadru juridic uniform și predictibil la nivelul UE (înainte de acest regulament, nu exista un cadru legal armonizat la nivelul UE pentru IA), protejarea drepturilor fundamentale și a valorilor europene (sistemele de IA pot prezenta riscuri semnificative pentru drepturile fundamentale, cum ar fi viața privată, non-discriminarea, demnitatea umană, siguranța și securitatea),  crearea unui echilibru între inovație și siguranță (prin stabilirea unor norme clare și a unor mecanisme de supraveghere, regulamentul urmărește să construiască încredere în tehnologiile IA, esențială pentru adoptarea lor pe scară largă), adaptarea la evoluția rapidă a tehnologiei (având în vedere ritmul accelerat de dezvoltare a IA, era necesar un cadru legislativ care să anticipeze și să reglementeze noile provocări și oportunități, în loc să reacționeze doar la problemele deja apărute). De asemenea, prin Decizia Comisiei din 24 ianuarie 2024 a fost instituit Oficiul european pentru inteligența artificială cu scopul de a îndeplini sarcinile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul 2024/1689 referitoare la punerea în aplicare și asigurarea a viitorului regulament.

Regulamentul este aplicabil direct în România și vizează furnizorii și utilizatorii comerciali sau instituționali ai sistemelor de IA utilizate în UE, indiferent de locul unde sunt dezvoltate sau funcționează. Prin Hotărârea Guvernului nr. 832/20024 a fost aprobată Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale 2024-2027.

Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale (SN-IA), elaborată între iulie 2021 și februarie 2023 de o echipă multidisciplinară de experți și supusă unui amplu proces de consultare publică, reprezintă un pilon esențial pentru integrarea României în era digitală. Cu o implementare proiectată pentru perioada 2024-2027, SN-IA are ca scop principal contribuția la adoptarea tehnologiilor digitale în economia și societatea românească, asigurând totodată respectarea drepturilor omului, promovarea excelenței și consolidarea încrederii în AI.

Din cuprinsul Strategiei naționale în domeniul inteligenței artificiale rezultă că până în 2030, se estimează că aproximativ 70% dintre companii vor folosi cel puțin o tehnologie AI (viziune computerizată, procesarea limbajului natural, asistenți virtuali, automatizare/robotizare, învățare automată). Tehnologia va genera rezultate economice suplimentare de aproximativ 1,2% creștere anuală a PIB-ului global, cu efecte disruptive asupra țărilor, companiilor și pieței muncii.

De asemenea, SN-IA va oferi suport administrației publice centrale din România pentru a susține, în mod fundamentat, eforturile de standardizare, operaționalizare și reglementare a dezvoltării AI. De asemenea, va contribui la maximizarea efectelor pozitive ale acesteia și la gestionarea riscurilor asociate. Totodată, SN-AI va contribui decisiv la evidențierea și valorificarea potențialului inovativ național în domeniul AI și asigură o aliniere a demersurilor României cu direcțiile strategice la nivel european privind regulile comune aplicate serviciilor digitale, precum și cu eforturile de stabilire a standardelor europene și internaționale în domeniul gestionării tehnologiilor bazate pe AI. Elaborarea SN-IA răspunde unei nevoi acute de reglementare specifică în domeniul inteligenței artificiale, mergând dincolo de reglementările conexe existente (cum ar fi protecția datelor sau protecția consumatorilor). Această necesitate este dictată de riscurile sociale semnificative generate de impactul deciziilor bazate pe AI asupra calității vieții și de importanța fundamentală a responsabilității umane în luarea acestor decizii.

SN-IA este concepută ca un prim pas într-un efort etapizat și coordonat, care va fi urmat de alte analize și repere de reglementare. Având în vedere proiecțiile globale care anticipează o adoptare masivă a tehnologiilor AI și impactul lor disruptiv asupra economiilor și pieței muncii, SN-IA reprezintă un precedent important pentru autoritățile publice centrale din România. Această strategie le permite să abordeze proactiv adaptarea unor măsuri în acord cu realitățile evoluției accelerate a infrastructurilor digitale la scară globală. Prin complexitatea măsurilor propuse de valorificare optimă a potențialului existent, această strategie de referință abordează întregul ecosistem AI național.

Integrarea IA în comunitatea științifică și societate ridică considerații etice importante, fiind crucial să se găsească un echilibru între utilizarea eficientă a tehnologiei și respectarea drepturilor individuale și a confidențialității.

În acest context, eseul a prezentat câteva aspecte privind importanța eticii în utilizarea IA precum și efectele negative pe care le poate determina o utilizare neadecvată a IA.

De asemenea, conferința a avut pauze de cafea și sesiunile de networking dedicate care au oferit oportunități excelente pentru schimbul de idei și stabilirea de contacte profesionale.

În concluzie, conferința a reafirmat importanța consolidării rolului siguranței publice în agenda națională și europeană, prin promovarea unor intervenții strategice adaptate noilor provocări – de la instabilitatea geopolitică și riscurile hibride, până la noile forme de criminalitate și impactul tehnologic și a scos în evidență necesitatea implicării atât a mediului academic, universitar, privat, etc. în găsirea celor mai bune soluții pentru provocările actuale.

Dorim să mulțumim organizatorilor, vorbitorilor, partenerilor și, desigur, participanților, pentru contribuția lor esențială la succesul acestui eveniment.