Macovei, Remus (2024), Distincțiile și activitatea în străinătate a generalului Gheorghe Ștefan Liteanu, Intelligence Info, 4:1, https://www.intelligenceinfo.org/distinctiile-si-activitatea-in-strainatate-a-generalului-gheorghe-stefan-liteanu/
The distinctions and activity abroad of General Gheorghe Ștefan Liteanu
Abstract
Gheorghe Ștefan Liteanu was an atypical general because he is one of the few Romanian military personnel who did not participate in his entire military career, on the front, in the Campaigns of 1913, 1916-1919 and 1941-1945. However, during a 31-year military career he was awarded an impressive number of Romanian and foreign decorations.
Keywords: Gheorghe Ștefan Liteanu, general, distinctions, military campaigns, decorations, activity
Rezumat
Gheorghe Ștefan Liteanu a fost un general atipic pentru că este unul dintre puținii militari români, care nu a participat în întreaga carieră militară, pe front, în Campaniile 1913, 1916-1919 și 1941-1945. Totuși, pe parcursul unei cariere de 31 de ani de carieră militară a fost distins cu un număr impresionant de decorații române și străine.
Cuvinte cheie: Gheorghe Ștefan Liteanu, general, distincții, campanii militare, decorații, activitatea
INTELLIGENCE INFO, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025, pp. xxx
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/distinctiile-si-activitatea-in-strainatate-a-generalului-gheorghe-stefan-liteanu/
© 2025 Remus MACOVEI. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.
Distincțiile și activitatea în străinătate a generalului Gheorghe Ștefan Liteanu
Remus MACOVEI[1]
remusmacovei@yahoo.com
[1] Asociația Ofițerilor în Rezervă din România
I. Cariera militară
Gheorghe Ștefan Liteanu s-a născut la 13 ianuarie 1888, în Galați. fiind fiul lui Ioan, preot și al Ecaterinei, casnică.
Studii militare :Școala Specială de geniu și artilerie (197-1909), Șcaoala Specială de Artilerie (1911-1912) , Școala Superioară de Război(1921-1923) Curs de comandament pentru gradul de general (octombrie 1936-septembrie 1937).
Grade militare : sublocotenent (1909), locotenent(1912), căpitan (1916), maior (1917), locotenent-colonel (1925), colonel (1930), general de brigadă (1938. 50 de ani), general de divizie ( 09.09.1944- cu începere de pe data de 24 ianuarie 1942), general de Corp de Armată – (09.09.1944- cu începere de pe data de 24 ianuarie 1944).
Principalele funcții îndeplinite
- Militare – comandant pluton în divizionul de Artilerie călăreață – Galați (1909-1911); instructor și profesor în Școala Specială de Artilerie (1912-1916); ofițer în Ministerul de Război, Direcția materiale de Război (1916-1919); Șef birou lichidări comenzi de armament, muniții și materiale de război din Franța (1919-1921); comandant divizion în Regimentul de Artilerie Antiaeriană- București (august1923-aprilie 1924); comandant batalion în Regimentul 9 Vânători- București (aprilie-octombrie 1924); șef Birou VI tratate în Secția II Infromați din Marele Stat Major (1924-1928); ajutor comandant Regiment Artilerie Antiaeriană (1928-1929); Șef secție VI Tratate, șef Secție Operative și șef secție IV Materiele în Marele Stat Major (1929-1932); comandant Regiment 2 Artilerie Grea-București (1932-1933); șef stat major Inspectorat de Armată (1933-1935); comandant Brigadă Artilerie București (1937-1939); comandant Divizie 4 Infanterie (septembrie- decembrie 1939).
- Civile – Director general al Siguranței Statului, Subsecretat de stat la Ministerul de Interne (decembrie 1939-septembrie 1940).
La 9 septembrie 1940, conform Înaltului-Decret nr. 3 094 din 7 septembrie 1940, a fost îndepărtat din armată, împreună cu încă 10 generali, pentru săvârşirea unor acte grave de incapacitate, care au contribuit la demoralizarea oştirii. [1]
La 1 septembrie 1944, a fost numit subsecretar de stat pentru afacerile interne și a fost reactivat. Pentru a se repara nedeptatea făcută de Ion Antonescu, a fost avansat, prin Decretul Regal nr. 1676 din 9 septembrie 1944 la gradul de general de divizie, începând cu 24 ianuarie 1942 și la gradul de general de corp de armată, începând cu 24 ianuarie 1944.[2]
A trecut în rezervă la cerere, prin demisie, la 1 decembrie1944.
A fost judecat în anul 1948, de Secția II penală a Tribunalului Ilfov, fiind condamnat la un an închisoare și 10.000 lei despăgubire, pentru escrocherie.[3] Condamnarea a primit-o pentru implicarea în fraudele de la “Clubul călăreţilor”, fiind acuzat pentru tăinuire, delict de fals în acte private, înşelăciune în convenţie şi gestiune frauduloasă.[4]
La 16 iunie1953, a fost arestat , fiind judecat și condamnat abia la 30 martie1957, la 25 de ani de temniță grea, pentru”activitate contra clasei muncitoare”. [5]Va fi încarcerat în Penitenciarul Făgăraș, unde va înceta din viață la 17 februarie 1959, având vârsta de 71 de ani.[6]
II. Distincții militare care i-au fost conferite
A fost un general atipic pentru că este unul dintre puținii militari români, care nu a participat în întreaga carieră militară, pe front, în Campaniile 1913, 1916-1919 și 1941-1945.
Totuși, pe parcursul unei cariere de 31 de ani de carieră militară a fost distins cu un număr impresionant de decorații române și străine. Datele și motivația acordării sunt în conformitate cu declarația dată de generalul Gheorghe Ștefan Liteanu în timpul interogatoriului de la Securitatea Sibiu, la 23 septembrie 1953.[7]
Decorații Române
- “Steaua României” în grad de cavaler-București,1923, din partea Ministerului de război, pentru “excelentele rezultate obținute în instruirea subordonaților din Regimentul de Artilerie Antiaeriană”;
- “Steaua României” în grad de ofițer, 1931, clasa a IV-a, “pentru zelul și priceperea cu care am lucrat la redactarea unui plan general privitor la dotarea și achiziționarea de material de război și muniții armatei ”;
- “Coroana României” în grad de ofițer, clasa a IV-a-București, 1927, pentru “efectuarea ireproșabilă a lucrărilor pe care le efectuam în cadrul biroului Ligii Națiunilor (tratatelor) din Statul Major ”;
- “Coroana României” în grad de comandor, clasa a III-a,1938, pentru”serviciile pe care le-am adus statului burghez în instruirea ostașilor și cadrelor”.
Decorații Străine
- “Legiunea de onoare” în grad de cavaler -Paris, 1918, din partea Statului Major al armatei franceze, pentru “realele servicii pe care le-a adus armatei franceze și române în transformarea tehnică a armamentului și a munițiilor, cât și de procurare de armament și munițiuni armatei române”
- “Pour la Merite”, medalie poloneză -1930, pentru”legături strânse care au existat între mine și delegatul polonez la conferința Ligii Națiunilor de la Geneva. ”
- “Steaua Neagră” decorație estoniană -1930, primită de la lt.col. Iacobsolu , atașatul militar Estonian, pentru “informațiile pe care i le-am procurat privind organizarea, dotarea, armamentul și instrucția armatei române.”
- “Polonia restituta”, în grad de comandor, Varșovia, 1932, din partea Marelui Stat Major al Armatei Poloneze, pentru” prețioase servicii aduse armatei poloneze și române, în schimbul de aramament și muniții. “
- “Steaua Neagră” decorație estoniană -1930, primită de la lt.col. Iacobsolu , atașatul militar Estonian, pentru “informațiile pe care i le-am procurat privind organizarea, dotarea, armament l și instrucția armatei române ”
- “Leul Alb Coroana Ceho-slovacă”, în grad de comandor, 1932, pentru “apreciate servicii aduse fabriicii de armament și munițiuni din Cehoslovacia, în urma comenzilor se se făceau.”
- “Coroana Jugoslavă”, în grad de comandor, Belgrad,1936, “când subsemnatul eram colonel și lucram ca șef al Secțieii Informații din Marele Stat Major și participam la o ședință pentru schim de informații între reprezentanții armatei române, jugoslave și turce, îndreptată împotriva statelor Ungare și Bulgare ”
- “Le gris noire” (Vulturul Negru), în grad de comandor, am primit-o în 1937, de la Ataștul militar al Franței la București, pentru”pentu informațiile pe care i le-am procurat privind organizarea, dotarea și armamentul armatei nostre.”
- ”Trandafirul alb”, finlandez, în grad de mare ofițer, primită în 1938, de la Legația finlandeză, pentru “informațiile pe care i le-am furniazt atașatului militar privind organizarea, dotarea, armamentul și tactica de luptă a armatei române, în perioada anilor 1935-1937, când eram șeful Secției II Infromații din Marele Stat Major ”
III. Activitatea în străinătate
Generalul Gheorghe Ștefan Liteanu cunoștea foarte bine limbile franceză, germană și italiană.
În cadrul aceluiași interogatoriu generalul, arestat fiind, declară următoarele:
“În perioada august 1916-septembrie 1919 am fost în Franța. Făcând parte din comisia condusă de colonelul Rudeanu m-am deplasat la Paris și în alte localități , unde am perfectat cumpărarea de armament, muniții și alte material de război.
În aceiași calitate am fost în luna mai 1918, la Londra, unde am cumpărat munițiuni pe care le-am expediat în țară.
În anul 1926, având gradul de locotenent colonel, în calitate de ofițer în Secția a II Informații din Marele Stat Major, m-am deplasat, în luna octombrie, la Varșovia unde m-am întâlnit cu șeful Secția a II Informații din Marele Stat Major al Armatei Poloneze, locotenent colonelul Piliartski, el procurându-mi numeroase informații despre organizarea, dotarea, armamentul și tactica de luptă a armatei sovietice.
De asemenea am stabilit un cifru secret pentru ambele părți necesar transmiterii diferitelor informații și comunicări între secțiile noastre de informații.
În luna septembrie 1928, am fost în Germania, unde am participat ca expert tehnic pe lângă comisia română care participa la lucrările Conferinței Generale a Ligii Națiunilor.
În luna septembrie 1929, m-am deplasat la Geneva, unde de asemenea am participat ca expert tehnic pe lângă comisia română care participa la lucrările Conferinței Generale a Ligii Națiunilor.
În lunile aprilie și mai 1930, am fost la Geneva, făcând parte din delegația militară care era atașată Comisiunii române care participa la lucrările Conferinței Ligii Națiunilor.
În aprilie 1932, am fost la Varșovia unde am perfectat cumărarea de armament și muniții. Totodată am lucrat cu Statul Major al Armatei Poloneze, la uniformizarea serviciilor de spate ale ambelor armate.
În luna noiembrie 1935, ca șef al Secției II Infromații a Marelui Stat Major al Armatei Române, am participat la Belgrad la o conferință secretă la care au participat reprezentanți ai armatei române, jugoslave și turce, cu care ocazie am schimbat prețioase informații îndreptate împotriva statelor Ungare și Bulgare.
De asemenea, în aprilie 1936, în aceiași funcție, am luat legătura cu Secția a IIInfromații din Statul Major al armatei poloneze, unde le-am furnizat informații privind armata română și mi-au furnizat informații despre organizarea , dotarea și tactica de luptă a armatei sovietice.”[8]
Referințe
[1] Monitorul Oficial, anul CVIII, nr.210 din 10 septembrie 1940, partea I-a, p.5306
[2] Monitorul Oficial, anul CXII, nr. 212din 14 septembrie 1944, partea I-a, p.6310
[3] Arhivă CNSAS, Dosar Penal 6958 vol.1, p.484
[4] Universul, decembrie 1948 (Anul 65, nr. 280-303)1948-12-11 / nr. 289
[5] Romulus Rusan, Cartea Morților, din închisori, lagăre, deportări., Fundația Academia Civică, București,2013, p.252
[6] Mircea Vladu, Cine uită, nu merită (Blestemul generalilor români exterminați în temnițele comuniste, în perioada 1944-1964), Vol.2 , Ed. Academiei forțelor Terestre”Nicolae Bălcescu, Sibiu, 2014, p.5559-60”
[7] Arhiva CNSAS , Dosar Penal 6958 vol. 1, p.484- 487
[8] Arhiva CNSAS , Dosar Penal 6958 vol. 1, p.487- 489
Lasă un răspuns