Macovei, Remus (2025), Implicarea generalului Gabriel Negrei în activitatea Asociației “Ardealul”. Consecințele acestei acțiuni, Intelligence Info, 4:1, 33-41, https://www.intelligenceinfo.org/implicarea-generalului-gabriel-negrei-in-activitatea-asociatiei-ardealul-consecintele-acestei-actiuni/

The Involvement of General Gabriel Negrei in the Activity of the “Ardealul” Association. The Consequences of this Action

Abstract

A personality with a special involvement within the “Ardealul” association was the retired division general Gabriel Negrei. An emblematic soldier of the Romanian Army, General Gabriel Negrei, during a military career of 36 years, fulfilled a multitude of functions: regiment and artillery brigade commander, director of the Shooting School and the Artillery School, director of the Technical Directorate in the Ministry of War, director of the Gunpowder and Fulmicoton Factory, professor of higher mathematics at the Officers’ School and the Higher War School.

Keywords: Gabriel Negrei, Ardealul association, Romanian Army, Vienna Dictate, artillery

Rezumat

O personalitate cu o implicare deosebită în cadrul asociației “Ardealul” a fost generalul de divizie  în retragere Gabriel Negrei. Militar emblematic al Armatei Române, generalul Gabriel Negrei pe parcursul unei cariere militare de 36 de ani, a îndeplinit o multitudine de funcții: comandant de regiment și brigadă de artilerie, director al Școlii de Tir și al Școlii de Artilerie, director al Direcției Tehnice în Ministerul de Război, director al Fabricii de Pulberi şi Fulmicoton, profesor de matematici superioare la Şcoala de Ofiţeri şi Şcoala Superioară de Război.

Cuvinte cheie: Gabriel Negrei, asociația Ardealul, Armata Româmă, Diktatul de la Viena, artilerie

INTELLIGENCE INFO, Volumul 4, Numărul 1, Martie 2025, pp. 33-41
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/implicarea-generalului-gabriel-negrei-in-activitatea-asociatiei-ardealul-consecintele-acestei-actiuni/
© 2025 Remus MACOVEI. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

Implicarea generalului Gabriel Negrei în activitatea Asociației “Ardealul”. Consecințele acestei acțiuni

Remus MACOVEI[1]
remusmacovei@yahoo.com

[1] Asociația Ofițerilor în Rezervă din România

1. Înființarea și activitatea Asociației “Ardealul”

Pentru conștientizarea românilor asupra necesității luptei împotriva consecințelor Diktatului de la Viena au fost înființate, după 30 august 1940, următoarele organizații: “Comitetul Național Revoluționar al românilor din nordul Ardealului” (septembrie 1940, la Cluj); Asociația “Pro Transilvania” (8 octombrie 1940, la București); “Mișcarea românilor liberi”(29 noiembrie 1940, la Londra)^[1].

Doi tineri liberali, Amedeu Bădescu și Iosif Pasatoiu, au meritul că, după ce au analizat situația României, au înființat, în seara zilei de 31 august 1940, la București,  asociația  numită simbolic “Ardealul”. Scopul acesteia consta în realizarea unei acțiuni de resurecție națională și socială, față de Dictatul de la Viena, față de acțiunile de înfeudare a României la politica, obiectivele și interesele Germaniei hitleriste, precum acțiunea fermă pentru о alianță  politico-militară cu Imperiul britanic și S. U. A.^[2]

Amedeu Bădescu a fost inițiatorul, conducătorul și coordonatorul acestei asociații, iar Iosif Pasatoiu, specialist în mecanică, inventator, ca rentier a fost susținător al acțiunilor de propaganda, oferind sume importante pentru procurarea de tehnică, hârtie  și mijloace de transport. Prin relațiile personale a obținut sprijin de la Intelligence Service.^[3]

S-a  preconizat că asociația va funcționa până la sfârșitul războiului, eliberarea țării și înlăturarea prevederilor Dictatului de la Viena.

Au fost primiți în asociație români implicați sau nu în politică, fiind interziși membrii organizațiilor fasciste și cei care practicau discriminarea rasială.

După o perioadă de timp relativ scurtă, în activitatea asociației „Ardealul” s-au implicat avocatul Aurelian Brădulescu, omul de cultura prof.univ. Dumitru Draghicescu, Vasile Veteleanu, Mircea Badescu, Victor Sac.

            Ca organ de presă al asociației a fost revista „Pamânt românesc”.^[4]

Din punct de vedere organizatoric, pentru a face față vigilenței aparatului represiv al statului național legionar,  s-а trecut la structurarea efectivelor asociației  pe  grupe de cate 3 persoane, care și-au desfășurat activitatea cu respectarea unor reguli de strictă conspirativitate .^[5]

În cadrul asociației au fost stabilite următoarele responsabilități:

• Amadeu Bădescu – rezolvarea preocupărilor ideologice, alcătuirea programelor, redactarea și multiplicarea manifestelor;
• losif Pasatoiu – stabilirea legăturilor cu persoanele și organizațiile străine, organizarea acțiunilor generale;
• Aurelian Rădulescu – realizarea legăturile cu studențimea, organizând activitățile adresate acestora, participarea la activitatea de presă;
• univ. Constantin Stoicescu, rectorul Universității din București, – asigurarea legăturii cu lumea universitară și cu Partidul National Liberal;
• generalul Gabriel Negrei – asigurarea legăturii cu Partidul National Țărănesc și cu militarii;
• juristul pensionar Alexandru Stetiu – asigurarea legăturii cu cercurile ardelene;
• univ. M. Florian – asigurarea legăturii cu partidele de stânga și cu corpul profesoral universitar;
• Andreescu-Rigo, fost prefect al județului Prahova – asigurarea legăturii cu mica burghezie;
• avocatul Apateanu –  asigurarea legăturii cu baroul;
• univ. acad. Radulescu Motru – asigurarea legăturii cu lumea universitară și cu Academia.^[6]

Principala modalitate de acțiune a asociației “Ardealul” a constituit-o elaborarea, multiplicarea și răspândirea  unor manifeste, în mod deosebit cu sprijinul unor tinerii aparținând cercurilor liberale și țărăniste. Sumele necesare pentru activitatea tehnică au fost obținute prin contribuția membrilor și a prietenilor asociației.^[7]

Primul manifest, elaborat de către Amedeu Bădescu, la două săptămâni după înființarea asociației, a fost dactilografiat și apoi multiplicat în 250 exemplare, care au fost răspândite de trei echipe la periferia Bucureștiului, alte două grupe acționând în centrul capitalei.^[8]

Prefectura Poliției Capitalei, Serviciul de Siguranță, într-un referat adresat Ministerului Afacerilor de Interne, semnala, la 16 decembrie 1940, următoarele:

”Începând din luna septembrie și până în prezent au fost răspândite în mod clandestin în public , cinci manifeste diferite semnate “Ardealul”, unele imprimate la mașina de scris și altele la Gestetner.

            Apariția și conținutul lor a fost raportat la timp prin buletinul zilnic informativ.

            În ce privește modul de răspândire, s-a constatat că manifestele  provin mai întâi din cercurile liberale și  național țărăniste și, din informațiile ce le deținem, rezultă că atât redactarea cât și multiplicarea lor se face de către membrii acestor cercuri, în special din ambele grupuri politice.

             S-a mai constatat că mulți din cei ce le primesc, în special prin poștă sau în cutiile de scrisori, obișnuiesc, la rândul lor, să le multiplice prin mijloace proprii și variate, trimițându-le cunoscuților pe aceiași cale, ceia ce face ca descoperirea autorilor să fie mult îngreunată.”^[9]

Asociația “Ardealul” a  redactat și răspândit zeci de manifeste, cele cu un impact major fiind următoarele:

• ”Frați români aflați sub jugul maghiar”, editat la 1 noiembrie 1940, care a fost trecut clandestin peste graniță, pentru susținerea moralului românilor rămași sub stăpânirea hortistă, el reprezentând un apel la rezistența morală până la ziua eliberării;^[10]
• “Scrisoarea deschisă adresată lui Adolf Hitler”, editat la 15 noiembrie 1940, care s-a soldat cu protestul energic al Ministerului german la București, precum și cu arderea în piețe publice a manifestelor confiscate; ^[11]
• “Domnule general Antonescu”, editat la 25 decembrie 1940, prin care conducătorul statului a fost îndemnat să să se debaraseze de legionari și să schimbe orientarea politică a țării;^[12]
• ”Mesaj către Winston Churchill” editat la 2 ianuarie 1941;^[13]
• “Apel” , elaborat în martie 1941, prin care se menționau bunele relații româno-iugoslave, acest demers stârnind nemulțumirea lui Ion Antonescu.^[14]

2. Implicarea generalului Gabriel Negrei în activitatea Asociției “Ardealul”

O personalitate cu o implicare deosebită în cadrul asociației “Ardealul” a fost generalul de divizie  în retragere Gabriel Negrei.

Militar emblematic al Armatei Române, generalul Gabriel Negrei pe parcursul unei cariere militare de 36 de ani, a îndeplinit o multitudine de funcții: comandant de regiment și brigadă de artilerie, director al Școlii de Tir și al Școlii de Artilerie, director al Direcției Tehnice în Ministerul de Război, director al Fabricii de Pulberi şi Fulmicoton, profesor de matematici superioare la Şcoala de Ofiţeri şi Şcoala Superioară de Război.^[15]

A redactat primele instrucţiuni pentru întrebuinţarea artileriei grele româneşti şi s-a preocupat de perfecţionarea armamentului de artilerie. A realizat tunul antiaerian cal. 57 mm pe roţi, primul tun antiaerian românesc.

A fost trecut în rezervă în anul 1931 și în retragere la 1 ianuarie 1938, la limită de vârstă, prin Înaltul Decret nr.893 din 18 februarie 1938.^[16]

Pe parcursul întregii cariere i-au fost decernate următoarele ordine și medalii: Ordinul “Coroana României”, clasa a V-a şi a III-a; Ordinul “Steaua României”, clasa a IV-a; Medalia “Avântul Ţării”; Medalia “Crucea Comemorativă a războiului 1916-1918”; “Medalia Victoriei”; Ordinul “Sf. Vladimir” mare cruce (Rusia); Ordinul “Sf. Ana” mare cruce (Serbia); Ordinul “Polonia Restitutio”; Ordinul “Legiunea de Onoare” în grad de ofiţer (Franţa).^[17]

După trecerea în rezervă a fost colaborator și publicist la ziarele “Adevărul“și “Dimineața”, publicând articole de extrema stângă.^[18]

În anul 1931, se implică în viața politică, inițial în P.N.Ț.- dr.Nicolae Lupu, ulterior, după fuziunea cu P.N.Ț.- Maniu , începând cu 1936,  a fost ales vicepreședinte al organizației județene Vaslui.

În timpul campaniei electorale din anul 1936, a fost implicat în incidentul de la Uncești, județul Vaslui, când, în legitimă apărare, a ucis cu un foc de revolver  un legionar agresiv. A fost încarcerat în închisoarea din Vaslui începând cu 2 noiembrie 1936. A fost eliberat la 17 noiembrie 1936, fiind judecat în stare de libertate. ^[19] Magistrații ieșeni  au dispus achitarea generalului Gabriel Negrei prin Decizia nr.3628/17 mai1937.^[20]

            În cadrul Asociației “Ardealul” este deosebit de implicat în elaborarea și multiplicarea manifestelor. Generalul Gabriel Negrei, având  o bună relație cu misiunea britanică, a încercat să tipărească  manifeste elaborate de membrii asociației, la tipografia clandestină existentă la Legația Engleză.^[21]

Generalul Gabriel Negrei, a participat, alături de Iuliu Maniu și Bebe Brătianu, la o întrevedere cu reprezentanții Jugoslaviei, în urma căreia a fost publicat un Apel în care se arătau bunele relații care au caracterizat raporturile româno -iugoslave.^[22]

Prefectura Poliției Capitalei, în cadrul unor ample investigații, a constatat implicarea generalului în retragere Gabriel Negrei în activitatea de răspândire a manifestelor asociației “Ardealul”.  S-a stabilit cu precizie că, în ziua de 11 octombrie 1940, acesta a dat maistrului mecanic Nedelcu Niculae, de la Manutanța Armatei, trei manifeste cu conținut diferit, pentru a le citi și răspândi.  Pe timpul anchetei, generalul a declarat că “nu poate trăda sursa de unde provin manifestele, fiindcă ele sunt concepute în spiritual convingerilor sale, adică lupta pentru Ardeal”

Într-o altă declarație generalul a precizt că a găsit manifestele în curtea casei sale și le-a predat maistrului mecanic “nu pentru a le împrăștia, ci pentru a le citi pentru mângâierea sa, fiindcă a apreciat că nu cuprind  nimic periculos pentru stat.”^[23]

Reținerea generalului Gabriel Negrei,considerat anglofil, a fost comentată de Radio Londra, în emisiunile sale în mai multe limbi.^[24]

Inspectorul  General al Justției Militare, generalul magistrat Ștefan Stoica, a constatat  că “nu este nici o dovadă din care să se poată aprecia că fapta generalului în retragere Gabriel Negrei este susceptibilă de încadrarea într-un text de lege penală ”, propunând  ca chestiunea să fie clasată. Ministrul Apărării Naționale, la 5 iulie 1941, a fost de acord cu această propunere.^[25]

În timpul anchetei  în legătură cu activitatea  în cadrul Asociației “Ardealul”, cu prilejul unei descinderi în locuința generaluli Gabriel Negrei, a fost descoperită suma de 198 dolari,  procurată  fără autorizarea Băncii Naționale.

Referatul  poliției Capitale  constată că dolarii proveneau de la doamna dr. Miigan, în contul unei datorii veche de 2-3 ani. ^[26]Conform altor surse dolarii au fost  cumpărți prin bursa neagră.

În acest caz, Parchetul Ilfov a dispus  trimiterea generalului în retragere Gabriel Negrei  în judecata Tribunalului  pentru contravenție la legea devizelor.^[27] În final, soluția  adoptată a constat în confiscarea sumei și predarea acesteia Băncii Naționale.

Extras Gazeta Curentul , anul XIII, nr.4591,joi, 21 noiembrie 1940

            După 23 august 1944, generalul în retragere Gabriel Negrei și-a continuat activitatea în cadrul PNȚ, la 28 noiembrie 1946, fiind ales președinte al Cercului Profesional Militar. A fost arestat la 7 august 1947, fiind judecat și condamnat la 7 ani detenție riguroasă și 3 ani degradare civică,  fiind învinuit că “ar fi membru unui complot la scară națională de răzvrătire contra regimului democrat aflat la cârma țării”.^[28] A fost încarcerat în penitenciarul Aiud  la 25 mai 1948, unde fiind supus  unui regim de exterminare, va înceta din viață, la vârsta de 79 de ani,  la 29 septembrie 1950. din cauza unei  hemoragii cerebrale.^[29]

Note

[1] Virgiliu Z. Teodorescu, Asociația “Ardealul”. Mărturii despre activitatea desfășurată, în  Marisia, din 27.02.2003 , p.376

[2] Ibidem, p.374

[3] Ibidem

[4] Ibidem, p.378

[5] Ibidem

[6] Ibidem, 378-379

[7] Ibidem, p.379

[8] Ibidem

[9]  ACNSAS, Dosar P0000147, vol 8, p.328

[10]  Virgiliu Z. Teodorescu, Op.citate p.380,

[11] Ibidem, p.379

[12] Ibidem, p.380

[13] Ibidem, p.381

[14] ibidem

[15] Corneliu Beldiman, Procesul Generallor. Cercul Profesional Militar al Partidului Național Țărănesc (1946-1948) Documente, Ed. Vremea, București, 2000, p.23

[16] Monitorul Oficial nr. 49 din 1 martie 1938, p.1136

[17] https://www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Gabriel_Negrei

[18] ACNSAS, P0000147, vol.8, p.186 p

[19] Porunca vremii, 17 noiembrie 1936, p.8

[20] Dreptatea, mai 1937 (Anul 11, nr. 2843-2863)1937-05-30 / nr. 2863

[21] ACNSAS, P0000147, vol.8, p.71

[22]  Virgiliu Z. Teodorescu, Op.citate,, p.380

[23] ACNSAS, Dosar nr.P000147, vol 9, p.423

[24] Corneliu Beldiman, Op. citate p.70

[25] ACNSAS, Dosar nr.P000147, vol 9,  p.424

[26] Ibidem, p.213

[27] Curentul, Generalul Negrei trimis în judecată pentru cotravenție la Legea devizelor, Anul XII, nr.4591,joi, 21 noiembrie 1940

[28] Mircea Vladu, Cosmin Piele, Cine uită, nu merită (Blestemul generalilor români exterminați în temnițele comuniste, în perioada 1944-1964), vol 1, Ed. Academiei Forțelor Terestre”Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2023, p.89-90

[29] ACNSAS, Dosar P.0000147, vol.8, p.458