Cozma, Lucian Ștefan: Golea, Daniela Georgiana: Tănase, Tiberiu (2025), O nouă viziune asupra locului și rolului securității economice în ecuația securității naționale, Intelligence Info, 4:2, 179-188, DOI: 10.58679/II72164, https://www.intelligenceinfo.org/o-noua-viziune-asupra-locului-si-rolului-securitatii-economice-in-ecuatia-securitatii-nationale/

 

A New Vision of the Place and Role of Economic Security in the National Security Equation

Abstract

In the context of the conflict in the Black Sea Region, the issue of security in all its aspects is becoming more and more acute, of which the economic aspect is undoubtedly a very important one. Although this paper is not intended to propose any new model for the organization of the national security system, the solutions we suggest refer directly to the national security system and the concept of national security. This paper seeks, in fact, to identify new ways of approaching the problem of national security, taking into account the global trends of evolution in the current conflict context.

Keywords: national security, economic security, environmental security, Black Sea region

Rezumat

În contextul conflictului din bazinul Mării Negre se ridică într-un mod tot mai acut problema securității cu toate aspectele sale, dintre care o latură foarte importantă este fără nicio îndoială, cea economică. Deși lucrarea de față nu urmărește să propună vreun nou model de organizare a sistemului național de securitate, soluțiile pe care le sugerăm noi fac trimitere directă la sistemul național de securitate și la conceptul de securitate națională. Lucrarea de față caută, de fapt, să identifice noi maniere de abordare a problemei securității naționale, ținând cont de tendințele globale de evoluție în contextul conflictual din acest moment.

Cuvinte cheie: securitate națională, securitate economică, securitatea mediului, bazinul Mării Negre

 

INTELLIGENCE INFO, Volumul 4, Numărul 2, Iunie 2025, pp. 179-188
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II72164
URL: https://www.intelligenceinfo.org/o-noua-viziune-asupra-locului-si-rolului-securitatii-economice-in-ecuatia-securitatii-nationale/
© 2025 Lucian Ștefan COZMA, Daniela Georgiana GOLEA, Tiberiu TĂNASE. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

 

O nouă viziune asupra locului și rolului securității economice în ecuația securității naționale

Lucian Ștefan COZMA[1], Daniela Georgiana GOLEA[2], Tiberiu TĂNASE[3]
lucian.stefan@yahoo.fr, kolerdaniela@gmail.com, tiberiu_tanase@yahoo.com

[1] Doctor în Științe Militare (Universitatea Națională de Apărare), Fizician (Universitatea București), Membru colaborator al CRIFST, Academia Română

[2] Doctorand în Securitate și Științe politice (Universitatea din Ruse „Angel Kanchev”, Bulgaria), economist (Universitatea din Oradea), Director de Relații Externe la CIARO –‚‚Center for Intelligence Analysis, Research & Operations’’ Washington, Membru colaborator al CRIFST, Academia Română

[3] Membru al Diviziei de Istoria Științei din cadrul Comitetului Român de Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii – CRIFST al Academiei Române, Lector Univ. Dr. Universitatea Româno-Americană, Membru al Societății de Științe Istorice din România

 

Introducere

Autorii caută să identifice mai întâi domeniul sau ramura din perspectiva căreia ar fi cel mai oportun să abordăm problema securității naționale, în perspectiva integrării sistemului național de securitate în acela comunitar european și poate, chiar într-un mecanism global de securitate. Astfel, vom încerca să determinăm cât mai clar și bine argumentat, domeniul în care ar fi cel mai oportun să intervenim din perspectiva asigurării unei securități naționale trainice și cât mai bine integrate în mediul regional și global de securitate.

Din această perspectivă, autorii și-au îndreptat de la bun început atenția către domeniul economic, apreciind faptul că o abordare a securității din perspectivă economică ar putea constitui soluția căutată. O astfel de orientare a venit și ca efect al aprecierii (cu valoare de ipoteză de pornire) că niciun model pentru un sistem de securitate națională nu ar mai putea fi conceput la ora actuală fără a ține seama de evoluția regională/globală. Iar această evoluție regională/globală este puternic marcată de elemente precum:

• apariția pieței libere globale și a economiei de piață la nivelul economiei mondiale;
• apariția și ascensiunea deosebită a unor noi actori ai scenei internaționale sub forma marilor corporații multinaționale, acestea devenind practic piesa de bază a economiei globale contemporane;
• mutarea ariei de interes strategic din domeniul ideologic (și al confruntărilor ideologice) în acela economic, deci, apariția unei acerbe confruntări economice globale;
• prezența unor pronunțate dezechilibre în balanța globală de putere și emergența unor noi puteri cu evoluție tot mai rapidă etc.

În aceste condiții, atenția autorilor s-a îndreptat către domeniul economic, căutând să identifice și să schițeze eventuale soluții de securitate pornind de la rezultatele studiului economic. O astfel de abordare în materie de securitate este cel puțin originală și poate conduce la rezultate interesante.

În general, soluțiile de securitate propuse de alți autori fac trimitere ori se bazează pe modele hibride, acestea conținând preponderent elemente clasice, dar și unele aspecte noi legate de domeniul economic, informațional, cibernetic, de unele dezvoltări de ordin tehnologic (de pildă, în domeniul aerospațial) și altele. În general, autorii din domeniul securității evită să-și plaseze activitatea exclusiv în domeniul economic, păstrând influențele viziunilor clasice asupra conceptului de securitate, pierzând din vederea faptul că securitatea și economia sunt în relații de conexiune și interdependență.

Evoluția generală a mediului de securitate la nivel global, cel puțin în ultimele două decenii, a ridicat mari probleme în ceea ce privește stabilirea unei abordări atotcuprinzătoare capabile să conducă la soluționarea eficace a tuturor problemelor ridicate de nevoia de securitate. În același timp, mediul internațional a fost marcat de un grad tot mai mare de conflictualitate precum și de probleme secundare cu efecte din ce în ce mai grave: cum ar fi scăderea ponderii resurselor energetice primare în contrast cu creșterea exponențială a nevoii de energie, ieșirea la suprafață a vechilor conflicte înghețate și dezgroparea unor dispute teritoriale tradiționale, accelerarea procesului schimbărilor climatice și apariția unor probleme sociale și economice deosebit de grave (de pildă, cele generate de marile fluxuri migraționale), efectele dezechilibrului global de putere a fost inițial cauzat de retragerea (cel puțin temporară) a Rusiei și de apariția unor puteri emergente caracterizate prin evoluție greu predictibilă (cum ar fi China, Coreea de Nord, Turcia, Iran etc.) și altele.

Conceptul de securitate națională sub semnul întrebării

În acest context foarte complicat devine tot mai greu de stabilit un model de securitate națională universal aplicabil, cel mai adesea statele lumii contemporane căutând să-și stabilească acest model din aproape în aproape, inspirându-se de la statele vecine sau căutând să se înscrie în liniile directoare trasate de unele organizații internaționale cum ar fi ONU, OSCE, UE etc. Nu în ultimul rând, condiționările stabilite de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional pot introduce noi date în ecuația securității naționale, complicând și mai mult lucrurile.

Față de această situație, teoreticienii din domeniul securității și al relațiilor internaționale se văd deseori puși în mare dificultate, în încercarea de a stabili un model oportun și realist destinat securității naționale, într-un mediu global tot mai fluid și mai greu previzibil. Un model interesant (privind securitatea) și rapid adaptat de mediul științific internațional a fost acela propus de așa-numita Școală de la Copenhaga, aceasta insistând mai ales asupra ideii de structură sistemică.

Prin urmare, securitatea națională ar fi compusă din elemente între care există relații de conexiune și interdependență (relații sistemice). Deși cei mai mulți teoreticieni au fost de acord cu această abordare sistemică, ulterior a devenit greu de stabilit dacă securitatea are o structură ierarhizată și care ar fi dispunerea ierarhică a componentelor sistemului securității naționale.

Potrivit viziunii deja consacrate a Școlii de la Copenhaga^[1],^[2],^[3] securitatea națională este formată din cinci componente principale: securitatea politică, securitatea economică, securitatea socială, securitatea militară și de mediu. Această împărțire a securității naționale în componente a iscat de la bun început discuții contradictorii^[4]. Ținând cont de viziunea

clasică^[5] (din timpul Războiului Rece) a securității, bazată pe componenta militară^[6], tendința multora^[7],^[8] a fost aceea de a căuta să mențină supremația acestei componente.

Alți autori^[9],^[10],^[11],^[12],^[13],^[14] au insistat mai mult asupra componentei politice, ca fiind sursa tuturor deciziilor de nivel strategic; controversele legate de politica oportună (mai ales după încetarea Războiului Rece) s-au transferat deseori în domeniul economic, mai ales că decizia politică înainte de toate este în măsură să influențeze activitatea economică și interacțiunea dintre state la nivel global pe scena economică. Tocmai din această cauză, mai ales că în perioada post-Cold War problemele economice au căpătat prioritate față de cele militare, au apărut mulți autori^[15],^[16] ,^[17],^[18],^[19],^[20],^[21],^[22],^[23],^[24],^[25] care au atras atenția asupra componentei economice, în sensul că aceasta asigură alimentarea cu resurse și însăși existența statului; alți autori^[26],^[27] au indicat componenta socială, o parte din acești autori afirmând că societatea va cunoaște o profundă transformare (trecând de la modelul industrial la acela al societății informaționale^[28],^[29],^[30],^[31],^[32],^[33]) și în fine, după ce problema modificărilor climaterice^[34],^[35],^[36] a devenit recunoscută oficial și din ce în ce mai gravă prin efectele sale, alți autori^[37],^[38] au indicat componenta de mediu ca fiind de mare importanță.

Fig. 1 Abordând lucrurile de o manieră fundamental diferită în ceea ce privește structura și funcțiile sistemului de securitate națională, lucrarea de față adoptă (potrivit autorilor) o viziune mult mai realistă, pragmatică, asupra manierei în care este structurat mecanismul destinat făuririi și menținerii securității naționale.

În viziunea autorilor (potrivit graficului din fig.1) componenta ECONOMICĂ rămâne totuși elementul de bază al securității, acesta fiind legat direct și indisolubil de componenta politică, printr-o legătură biunivocă de interdependență: politicul decide asupra economiei, dar aspectele economice sunt cele care impun adoptarea deciziilor politice.

Între securitatea economică și cea politică există un domeniu intermediar. Acesta este compus din componentele CONEXE, COMPLEMENTARE reprezentate de securitatea socială și cea a mediului. În viziunea clasică (inclusiv cea a Școlii de la Copenhaga) securitatea individuală nu era altceva decât o latură a securității sociale; în viziunea autorului, securitatea individuală se desprinde în mod independent exercitând o influență puternică asupra securității sociale și de mediu, iar această legătură este bilaterală (în dublu sens).

Cu toate acestea, apreciem noi, componenta intermediară (între economic și politic) o constituie securitatea individuală, căci la nivelul individului (a se vedea nivelul de trai, nivelul PIB per capita, nivelul salariului mediu etc.) se formează maniera de percepție a securității naționale și factorii care pun presiune pe elementul politic. Denumirile de securitate socială și de mediu sunt din multe puncte de vedere abstracte, făcând trimitere la entități teoretice care nu se pot exprima în mod real și care nu au cum să producă influențe directe. În schimb, securitatea individuală se referă la persoane concrete, acestea fiind caracterizate prin gândire, judecată, voință și decizie; influențând în mod direct și deliberat factorul politic. Mai mult, componenta militară a securității naționale este formată tot din oameni, nefiind doar o entitate abstractă. Prin urmare, componenta economică a securității este în relații biunivoce (în care elementele se află într-un raport reciproc și exclusiv de unu la unu; relații de concexiune și reciprocitate între elementele a două mulțimi) cu elementele componentei politice, acționând o influență bi-sensuală între aceste componente ale securității naționale.

În același timp, între componenta economică și cea politică mai acționează un domeniu de intermediere, prin care legăturile (conexiunile) nu mai sunt biunivoce, dar există potrivit unor scheme mai mult sau mai puțin indirecte de relaționare și de influență, de regulă aceste influențe fiind uni-sens, de la social și mediu către politic.

Concluzii

Influențele cele mai importante de sens opus (de la politic la social și mediu) cel mai adesea sunt exercitate indirect, prin intermediul componentei economice. În fine, componenta politică este cea care decide asupra componentei militare a securității; cu toate acestea, sistemul național de securitate este format în principal din elemente militare sau militarizate ori cel puțin, asociate într-un fel sau altul domeniului militar. Prin urmare, putem afirma că în mod concret, aidoma modelului clasic (din Războiul Rece) securitatea națională este realizată la nivelul sistemului național de securitate, în principal prin intermediul componentei militare, dar la baza acestui întreg mecanism stă un sistem de conexiuni și interdependențe stabilite între componente non-militare; fără existența acestui sistem (cu elemente politice, economice, sociale și de mediu) sistemul național de securitate (exprimat mai ales prin componenta sa militară) nu ar putea nici exista, nici funcționa în mod eficace. Astfel, securitatea națională este făurită și menținută bazal, la nivelul unui sistem fundamental ECONOMIC, așa cum se arată și în fig.1.

Pornind de la acest nou model structural, care nu conține doar informații privind componentele structurii sistemice, dar și maniera în care ar fi ierarhizate, autorii au mers mai departe apreciind faptul că securitatea economică produce influențe directe asupra a două elemente: sectorul politic și individul. Prin acestea două, în mod indirect se vor exercita mari influențe asupra securității sociale, militare și de mediu. Securitatea mediului este hotărâtoare pentru bunăstarea societății și bunul mers al economiei, iar evoluția socială (trecerea către societatea informațională) conduce la progres economic și invers (legătură biunivocă).

Bibliografie selectivă

1. Barry Buzan, Ole Wæver, Regions and Powers: The Structure of International Security, Cambridge University Press, Cambridge, 2003;
2. Brandon J. Weichert, Winning Space: How America Remains a Superpower, Republic Book Publishers, New York, 2020;
3. Christian Brose, The Kill Chain: Defending America in the Future of High-Tech Warfare, Hachette Books, New York, 2020;
4. Daron Acemoglu, The Narrow Corridor: States, Societies, and the Fate of Liberty, Penguin Press, Londra, 2019;
5. Joshua W. Busby, Climate Change and National Security, Council on Foreign Relations, 2007;
6. Matthew C. Klein, Michael Pettis, Trade Wars Are Class Wars: How Rising Inequality Distorts the Global Economy and Threatens International Peace, Yale University Press, Londra, 2020;
7. Mira Rapp-Hooper, Shields of the Republic: The Triumph and Peril of America’s Alliances, Harvard University Press, Harvard, 2020;
8. Neil deGrasse Tyson, Avis Lang, Accessory to War: The Unspoken Alliance Between Astrophysics and the Military, W. W. Norton & Company, New York, 2018;
9. W. Singer, August Cole, Ghost Fleet: A Novel of the Next World War, Eamon Dolan/Mariner Books, Boston, 2016;
10. Paul Krugman, Arguing with Zombies: Economics, Politics, and the Fight for a Better Future, W. W. Norton & Company, New York, 2020;
11. Robert M. Gates, Exercise of Power: American Failures, Successes, and a New Path Forward in the Post-Cold, Editura Knopf, New York, 2020;
12. Thomas Philippon, The Great Reversal: How America Gave Up on Free Markets, Harvard University Press, Harvard, 2019.

Note

[1] Barry Buzan, People, States, and Fear: The National Security Problem in International Relations, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1983;

[2] Barry Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde, Security: a new framework for analysis, Lynne Rienner Publishers, Boulder, 1998;

[3] Barry Buzan, Ole Wæver, Regions and Powers: The Structure of International Security, Cambridge University Press, Cambridge, 2003;

[4] A se vedea, de pildă, Barry Buzan, Ole Wæver, Slippery? contradictory? sociologically untenable? The Copenhagen school replies, articol apărut în „Review of International Studies” vol.23, nr.2/aprilie 1997, Cambridge University Press, Cambridge, pp. 241-250;

[5] Izvorul de drept și modelul primar al viziunii clasice a securității naționale, în forma ei modernă, post-belică, a fost reprezentat de documentul oficial semnat în iulie 1947 de președintele american Harry S. Truman, sub titlul National Security Act. Documentul respectiv stabilea de fapt abordarea (viziunea) asupra securității naționale corespunzătoare întregii perioade a Războiului Rece. Acest document intitulat National Security avea trei părți principale: prima parte stabilea înființarea și modul de acțiune al așa-numitului Department of Defense (DoD). În cea de-a doua parte era stabilită formarea National Security Council (NSC). În fine, a treia parte stabilea înființarea Central Intelligence Agency (CIA). Acest document strategic avea să intre în vigoare în septembrie 1947, în mare parte fiind valabil și în momentul de față. Din înteg conținutul documentului respectiv răzbate importanța de căpătâi a componentei militare a securității;

[6] A se vedea William W. Epley (coordonator), culegerea International Cold War military records and history, comunicări științifice în cadrul „International Conference on Cold War Military Records and History Held” desfășurată în Washington în perioada 21-26.03.1994 sub tutela Office of the Secretary of Defense and the United States Army Center of Military History, Office of the Secretary of Defense, Washington, 1996;

[7] Stanley Sloan, Defense of the West: NATO, the European Union and the transatlantic bargain, Manchester University Press, Manchester, 2016;

[8] Seth Johnson, How NATO adapts: Strategy and Organization in the Atlantic Alliance since 1950, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 2017;

[9] Mira Rapp-Hooper, Shields of the Republic: The Triumph and Peril of America’s Alliances, Harvard University Press, Harvard, 2020;

[10] Robert M. Gates, Exercise of Power: American Failures, Successes, and a New Path Forward in the Post-Cold, Editura Knopf, New York, 2020;

[11] Stanley R. Sloan, Transatlantic traumas: Has illiberalism brought the West to the brink of collapse?, Manchester University Press, Manchester, 2018;

[12] Brandon J. Weichert, Winning Space: How America Remains a Superpower, Republic Book Publishers, New York, 2020;

[13] Robert B. Zoellick, America in the World: A History of U.S. Diplomacy and Foreign Policy, Twelve Publishing, New York, 2020;

[14]Henry Kissinger, World Order, Penguin Books, New York, 2015;

[15] Thomas Philippon, The Great Reversal: How America Gave Up on Free Markets, Harvard University Press, Harvard, 2019;

               [16] Daron Acemoglu, The Narrow Corridor: States, Societies, and the Fate of Liberty, Penguin Press, Londra, 2019;

[17] Daron Acemoglu, James A. Robinson, Why Nations Fail: The Origins of Power, Prosperity, and Poverty, Crown Publishing Group, New York, 2012;

[18] Abhijit V. Banerjee, Esther Duflo, Poor Economics: A Radical Rethinking of the Way to Fight Global Poverty, Perseus Books Group, New York, 2011;

[19] Branko Milanovic, Capitalism, Alone: The Future of the System That Rules the World, Harvard University Press, Harvard, 2019;

[20] Abhijit V. Banerjee, Esther Duflo, Good Economics for Hard Times, Perseus Books Group, New York, 2019;

[21] Matthew C. Klein, Michael Pettis, Trade Wars Are Class Wars: How Rising Inequality Distorts the Global Economy and Threatens International Peace, Yale University Press, Londra, 2020;

[22] Joseph E. Stiglitz, People, Power, and Profits: Progressive Capitalism for an Age of Discontent, W. W. Norton & Company, New York, 2020;

[23] Paul Krugman, Arguing with Zombies: Economics, Politics, and the Fight for a Better Future, W. W. Norton & Company, New York, 2020;

[24] Thomas Piketty, Capital and Ideology, Harvard University Press, Harvard, 2020;

[25] Matthew C. Klein, Michael Pettis, Trade Wars Are Class Wars: How Rising Inequality Distorts the Global Economy and Threatens International Peace, Yale University Press, Londra, 2020;

[26] Isabel Wilkerson, Caste: The Origins of Our Discontents, Editura Penguin Random House, New York, 2020;

[27] University Press, Caste: A Brief History of Racism, Sexism, Classism, Ageism, Homophobia, Religious Intolerance, Xenophobia, and Reasons for Hope, 2020;

[28] Frank Webster, Theories of the Information Society, Routledge Publishing, Cambridge, 2002;

[29] M. Hilbert, Digital Technology and Social Change, University of California, Berkeley, 2015;

[30] P. W. Singer, Emerson T. Brooking, LikeWar: The Weaponization of Social Media, Mariner Books, Boston, 2019;

[31] Christian Brose, The Kill Chain: Defending America in the Future of High-Tech Warfare, Hachette Books, New York, 2020;

[32] P. W. Singer, August Cole, Ghost Fleet: A Novel of the Next World War, Eamon Dolan/Mariner Books, Boston, 2016;

[33] Neil deGrasse Tyson, Avis Lang, Accessory to War: The Unspoken Alliance Between Astrophysics and the Military, W. W. Norton & Company, New York, 2018;

[34] A se vedea cu precădere datele și informațiile puse la dispoziție de către NASA la pagina sa web oficială https://data.giss.nasa.gov/gistemp/graphs_v4/;

[35] A se vedea datele publicate de NASA la pagina web https://climate.nasa.gov/scientific-consensus/;

[36] A se vedea explicațiile de la pagina web https://earthobservatory.nasa.gov/features/GlobalWarming;

[37] Joshua W. Busby, Climate Change and National Security, Council on Foreign Relations, 2007;

[38] Richard A. Matthew, Jon Barnett, Bryan McDonald, Karen L. O’Brien, Global Environmental Change and Human Security, articol apărut în „Revista Internacional Interdisciplinar Interthesis” nr.7/2009, pp. 351-357;