Arhive Volumul 3 - Pagina 3 din 4

Revista Intelligence Info, Volumul 3, Numărul 2, Iunie 2024

11 apr. 2024

Cicatrizarea prin memorie. Despre necesitatea întemeierii unui muzeu al geopoliticii

de Silviu-Valentin Petre | postat în: Arhiva, Geopolitica, Numărul 2, Volumul 3 | 0

În ciuda faptului că este unul dintre cuvintele cele mai folosite în literatura de relații internaționale, precum și în expertiza comună, și, de asemenea, având o moștenire încă controversată, geopolitica nu a avut parte de un muzeu propriu. Pentru a remedia această deficiență percepută, acest articol argumentează despre necesitatea pedagogică și morală de a avea un astfel de muzeu. Organizat ca o promenadă intelectuală prin școlile clasice de geopolitică (germană, franceză, anglo-americană, japoneză, dar și română), designul interior al muzeului are ca scop obișnuirea vizitatorilor cu elementele de bază ale domeniului.

30 mart. 2024

Comunitatea informativă rusă

de Tiberiu Tănase | postat în: Arhiva, Intelligence, Numărul 2, Volumul 3 | 1

Serviciile şi structurile care formează comunitatea informativă a unui stat reprezintă o parte constitutivă a puterii democratice , iar rolul unei comunităţi informative performante este acela de protecţie a naţiunii, a colectivităţii şi a indivizilor ce o compun împotriva ameninţărilor interne şi externe. Aceasta, presupune obţinerea unui flux informaţional necesar fundamentării unei anumite viziuni asupra viitorului şi cunoaşterea exactă a locului pe care se doreşte să le aibă o ţară în lume.

26 mart. 2024

Intelligence-ul românesc de la tradiție la modernitate

de Tiberiu Tănase | postat în: Arhiva, Istoria, Numărul 2, Volumul 3 | 0

Existenţa Intelligence-lui se pierde în negura timpului, şi se poate afirma că este la fel de veci ca şi omenirea , existenţa sa mergând în paralel cu dezvoltarea armatelor şi cu nevoile acestora de a dispune de informaţii cât mai exacte din teritoriul inamicului. Regulamentul Organic care este prima lege cu caracter unitar pentru Principatele Moldova și Tara Romanească prevedea organizarea structurilor naționale de apărare , ordine internă și siguranță a statului . Asfle in 1842 este înfințată politia secretă ( servicul secret atestată documentar în orasele Braila și Galați ulterior și în alte reședinte de județ ca principal organ de informații/ contrainformații/ contraspionaj al statului în subordinea Ministerului de Interne

15 mart. 2024

Controlul democratic al serviciilor de informații. Studiu de caz: Belgia

de Oana-Melisa Țolea | postat în: Arhiva, Istoria, Numărul 2, Volumul 3 | 1

Acest text examinează controlul democratic al serviciilor de informații, cu un focus pe studiul de caz al Belgiei. Începând cu definirea intelligence-ului și a rolului său în securitatea națională, textul trece în revistă evoluția controlului democratic asupra acestor servicii, atât în SUA, cât și în Europa, evidențiind schimbările generate de evenimente precum scandalurile din anii ’70 sau atentatele de la 11 septembrie 2001. Este detaliat apoi sistemul de control democratic al serviciilor de informații din Belgia, inclusiv crearea unor organisme independente de revizuire și supraveghere. Se subliniază importanța transparenței și a responsabilității democratice în funcționarea acestor servicii, iar concluzia pune accentul pe necesitatea unui echilibru între puterile legislative, executive și judiciare într-o democrație liberală. Bibliografia oferă resurse utile pentru cei interesați de subiect.

4 mart. 2024

Orientul Mijlociu în vâltoarea războiului informațional al C.I.A.

de Alida Monica Doriana Barbu | postat în: Arhiva, Numărul 2, Securitate, Volumul 3 | 0

Îmbinarea acţiunilor militare „clasice“cu cele „asimetrice“, transformarea luptei armate cauzată de tehnologiile și armamentele folosite servesc caracterului multidimensional al războiului actual, desfășurat în toate mediile: terestru, aerian, maritim, cosmic, informational. Deținerea controlului mediului informaţional reprezintă cel mai mare atu. Nu doar guvernele, statele, instituţiile guvernamentale şi nonguvernamentale, armatele, persoanele publice sau private culeg, exploatează şi transmit informaţii, în scopul realizării obiectivelor propuse, ci ele însele reprezintă o țintă și sursă de scurgere a informaţiilor, implicațiile fiind extrem de grave pentru țările, alianțele, coalițiile, organizațiile internaționale din care fac parte, căci afectează întreg „ecosistemul” politic, militar, societal și nu în ultimul rând, economic. Sistemele de protecţie a informaţiilor, deși caracterizate prin proceduri, reguli stricte şi personal cu expertiză în protecţia informaţiilor, sunt ținta celor mai multe atacuri, astfel încât o pondere foarte importantă a războiului informațional o are nu forma ofensivă, ci cea defensivă.

24 feb. 2024

Relația războiului electronic cu alte capacități de luptă

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Intelligence, Numărul 2, Volumul 3 | 0

În războiul modern, peisajul evoluează rapid, odată cu progresele tehnologice care modelează natura conflictelor. Printre aceste progrese, războiul electronic apare ca un domeniu esențial, jucând un rol crucial în modelarea rezultatelor bătăliilor. În ultimul secol, și în special în a doua jumătate, războiul electronic s-a alăturat altor capacități de luptă și a devenit una dintre competențele majore ale războiului. Acesta nu se desfășoară izolat, ci se împletește în mod complex cu alte capacități de luptă, sporind eficiența acestora pe câmpul de luptă. Pe măsură ce războiul continuă să evolueze în era digitală, importanța războiului electronic în modelarea câmpului de luptă nu va face decât să crească, subliniind imperativul ca armatele să investească în capabilități solide de război electronic pentru a menține superioritatea strategică.
Acest eseu analizează relația complexă dintre războiul electronic și alte capacități de luptă, subliniind semnificația acestuia în operațiunile militare contemporane.

17 feb. 2024

Implementarea inteligenței artificiale în securitatea națională

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Numărul 2, Știința informațiilor, Volumul 3 | 0

Implementarea inteligenței artificiale în securitatea națională abordează diverse aspecte critice, inclusiv îmbunătățirea capacităților de apărare, securitatea cibernetică, analiza intelligence și considerații etice. Acest eseu explorează implicațiile multiple ale integrării tehnologiilor inteligenței artificiale în cadrele de securitate națională, concentrându-se pe beneficii, strategii de implementare, provocări și preocupări etice.

Revista Intelligence Info, Volumul 3, Numărul 1, Martie 2024

9 feb. 2024

Atacurile cibernetice avansate care vizează guvernele: provocări și soluții

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Editoriale, Numărul 1, Volumul 3 | 0

Sfetcu, Nicolae (2024), Integrarea inteligenței artificiale în serviciile de informații, Intelligence Info, 3:1, 3-10, DOI: 10.58679/II77703, https://www.intelligenceinfo.org/atacurile-cibernetice-avansate-care-vizeaza-guvernele-provocari-si-solutii/ Advanced Cyber Attacks Targeting Governments: Challenges and Solutions Abstract In today’s digital landscape, governments face unprecedented challenges in securing their cyber infrastructure against advanced attacks. The proliferation of sophisticated cyber threats poses significant risks to national security, economic stability, and public trust. Advanced cyber attack tactics continue to evolve, requiring continuous adaptation of cyber security strategies. Integrating artificial intelligence and machine learning … Citeşte mai mult

4 feb. 2024

Viitorul securității globale

de Alexandru Cristian | postat în: Arhiva, Numărul 1, Securitate, Volumul 3 | 0

Securitatea globală este supusă unor transformări sistemice în paralel cu lumea. Securitatea merge în sincron cu istoria lumii. Noile provocări pentru lume au apărut și ca noi provocări pentru securitate. Viitorul securității este unul incert. Două teorii domină în prezent concepția despre securitate, teoria seculară postmodernă şi neorealismul cu obârșii în lumea anarhică a monstrului Leviathan.

10 ian. 2024

Tehnici și tactici utilizate în războiul electronic

de Nicolae Sfetcu | postat în: Arhiva, Intelligence, Numărul 1, Volumul 3 | 1

Principalele activități utilizate în războiul electronic (EW) includ următoarele: contramăsuri, managementul de lupte EM (EMBM), compatibilitatea EM; înșelăciune EM; întărirea EM, rezoluție interferență EM, intruziune EM, bruiaj EM, EMP, control spectru EM, colectare de inteligență electronică, mascare electronică, sondare electronică, recunoaștere electronică, securitate electronică, reprogramare EW, control emisii, JEMSO, JEMSMO, observabilitate/ascundere scăzută, interceptarea și retransmiterea semnalelor, navigație război (NAVWAR), geolocalizare de precizie și moduri de rezervă în timp de război.

Volumul 3

Articles without specifying another CC license are licensed under CC BY-NC-ND.