Între 23 august 1944 și semnarea Tratatului de Pace de la Paris la 10 februarie 1947, România a cunoscut o transformare profundă și tumultuoasă. Această perioadă a marcat trecerea dramatică a României de la un aliat al Germaniei naziste la o națiune aflată sub influența sovietică, confruntându-se cu consecințele celui de-al Doilea Război Mondial, pierderea teritoriilor și restructurarea sistemelor sale politice și sociale.
Armamentului geofizic modern îi revin o serie de principii de funcționare de care trebuie să se țină seama în vederea corectei concepții și optimizării performanțelor tehnice și tactice. Acest articol va prezenta aceste principii accentuând asupra importanței lor, dacă este cazul.
Analiza informațiilor, un domeniu care necesită sinteza și interpretarea unor cantități mari de date pentru a lua decizii informate, este în mod inerent complexă. Implică mai mult decât prelucrarea datelor explicite; cere, de asemenea, aplicarea cunoștințelor tacite – o componentă adesea subapreciată, dar crucială a analizei eficiente. Michael Polanyi, un filozof al științei, a introdus conceptul de cunoaștere tacită la mijlocul secolului al XX-lea. Acest articol explorează importanța cunoașterii tacite a lui Polanyi în domeniul analizei informațiilor, ilustrând modul în care aceasta completează cunoașterea explicită și îmbunătățește procesul analitic.
Toată povestea a început în perioada Primului Război Mondial, prin cercetările realizate de Constantin Văideanu (a nu se confunda cu inventatorul Nicolae Văideanu, acesta având lucrări de inventică importante în domeniul propulsiei aerospațiale, dar care a trăit și acționat într-o altă epocă). Tehnologia agresiunii geofizice este bazată pe principiul reproducerii fenomenelor naturale dar şi controlarea/dirijarea acestor fenomene.
De la sfârşitul anilor ’80, în KGB s-a observat că era nevoie de o reorientare a eforturilor sale principale, datorită: recrudescenţei crimei organizate şi, în special, a traficului de droguri, tehnologiei învechite în toate domeniile şi scăderii drastice a economiei. În acest context, începând cu anul 1985 se fac eforturi pentru schimbarea imaginii negative şi pentru creştera încrederi cetăţenilor în organele de securitate ale statului . Astfel se declanşează un proces cunoscut sub numele de perestroika, care este anunţată oficial în decembrie 1987 în publicaţia Pravda, când se declanşează simplificarea structurilor şi reorientarea lentă a KGB-ului către noi posibile ameninţări. Se modifică chiar emblema KGB-lui scutul şi spada Partidului, prin dispariţia simbolului său ofensiv spada în sensul noii orientări în spiritul perestroikăi. KGB – ul ca şi alte servicii de informaţii din ţările din Est au încercat să-şi asigure supravieţuirea într-un sistem nou care deja, era percetibil – cu adevărat – încă de la începutul anilor ’80.
Serviciile Statului, fiecare cu specificitățile lor, se completează și se conjugă pentru a aprecia evoluțiile lumii în totală obiectivitate, fără nici un stereotip ci, dimpotrivă, având gustul schimbărilor care trebuie identificate în amănunt.
Înțelegându-se că esența intelligence-ului este de a da o capacitate permanentă de anticipare, responsabilii sunt conduși la a combina trei tipuri de abordări: timp prospectiv, timp reflectat și timp real.
Absența gradației între riscuri, mutații și amenințări conduce la confundarea caracterului aleatoriu simplu cu surpriza strategică, adică, de la evenimentul puțin sau deloc anticipat, la un puternic impact, destabilizând prin folosirea forței, fundamentele Statului în domeniul politico-militar.
Cunoașterea și anticiparea este cea care garantează autonomia noastră în decizii și permite conservarea inițiativei strategice. Ea trebuie să ofere, atât decidenților politici cât și responsabililor militari și de securitate internă și civilă, mijloacele pentru a dispune de elemente de prevedere și claritate a acțiunilor.
Sfetcu, Nicolae (2024), Războiul electronic cognitiv avansat: sporirea superiorității strategice prin sisteme inteligente, Intelligence Info, 3:3, 105-112, DOI: 10.58679/II70880, https://www.intelligenceinfo.org/razboiul-electronic-cognitiv-avansat-sporirea-superioritatii-strategice-prin-sisteme-inteligente/ Advanced Cognitive Electronic Warfare: Enhancing Strategic Superiority Through Intelligent Systems Abstract Cognitive electronic warfare represents a paradigm shift in electronic warfare, leveraging advances in cognitive science, machine learning, and artificial intelligence to enhance the effectiveness of electronic warfare operations. As technology continues to advance, the role of cognitive electronic warfare is likely to become increasingly prominent in future military … Citeşte mai mult
Legislaţiile privind securitatea naţională, activitatea de informaţii pentru securitate, ameninţările la adresa securităţii naţionale diferă foarte mult, ca formă şi conţinut, de la un stat la altul, şi de la un spaţiu la altul, ca şi între statelor cu vechi tradiţii democratice, noile state aflate în curs de stabilizare democratică, în curs de aliniere la standardele democrate şi statele din afara spaţiului euroatlantic.
Tensiunile geopolitice și conflictele regionale au intensificat cursa pentru supremația războiului electronic. Națiunile percep capacitățile EW ca multiplicatori de forță, oferind avantaje strategice în regiunile contestate și descurajând potențialii adversari. Dezvoltarea și implementarea tehnologiilor EW sunt strâns legate de obiective strategice mai largi, care reflectă obiectivele și preocupările geopolitice ale fiecărei entități.
Acest articol analizează dinamica competiției internaționale în războiul electronic avansat, examinând principalii jucători în această arenă geopolitică în evoluție.
Activitatea de informaţii a Statelor Unite furnizează Preşedintelui şi Consiliului Naţional de Securitate informaţiile necesare, pe baza cărora se pot/vor fi luate decizii privind desfăşurarea şi elaborarea politicii externe, de apărare şi economice, precum şi protecţia intereselor naţionale ale SUA împotriva ameninţărilor la adresa securităţii. În conformitate cu prevederile Ordinului executiv 12333 din 04.12.1981, toate departamentele şi agenţiile trebuie să coopereze din toate punctele de vedere în scopul îndeplinirii acestui obiectiv.
