11 ian. 2023

Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 – 23 ianuarie 1941

de Tiberiu Tănase | postat în: Arhiva, Istoria, Numărul 1, Open Access, Volumul 2 | 0

Tănase, Tiberiu (2023), Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 – 23 ianuarie 1941, Intelligence Info, 2:1, 56-64, https://www.intelligenceinfo.org/contracararea-de-catre-ssi-a-activitatilor-informative-si-actiunilor-serviciilor-germane-si-sovietice-de-informatii-implicate-in-evenimentele-din-21-23-ianuarie-1941/

Countering by the SSI of the informational activities and actions of the German and Soviet Intelligence Services involved in the events of January 21-23, 1941

Abstract

A series of documents from the archives highlighted the internal and external political context in which the Events of January 21-23, 1941 took place, and proved on the basis of indisputable documents the involvement of the German secret services Gestapo, SS, and SD, but it was passed under silence the involvement of agents of the Soviet secret services involved either directly through the actions of the secret services or through their agents from the Communist Party of Romania (PCdR).

Keywords: countering, SSI, intelligence activities, intelligence services, events, 21 – 23 January 1941

Rezumat

O serie de documente din arhive au subliniat contextul politic intern și extern în care s-a desfășurat Evenimentele din 21-23 ianuarie 1941 și s-a demonstrat în baza unor documente incontestabile amestecul serviciilor secrete germane Gestapo, SS, și SD, dar s-a trecut sub tăcere amestecul agenților serviciilor secrete sovietice implicate fie direct prin acțiunile serviciilor secrete fie prin agenții din Partidul Comunist din .România (PCdR) , ai acestora.

Cuvinte cheie: contracarare, SSI, activități informative, servicii de informații, evenimente, 21 – 23 ianuarie 1941

INTELLIGENCE INFO, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 56-64
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/contracararea-de-catre-ssi-a-activitatilor-informative-si-actiunilor-serviciilor-germane-si-sovietice-de-informatii-implicate-in-evenimentele-din-21-23-ianuarie-1941/
© 2022 Tiberiu Tănase. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

Contracararea de către SSI a activităților informative și acțiunilor Serviciilor Germane și Sovietice de Informații implicate în evenimentele din 21 – 23 ianuarie 1941

Dr. Ist. Tiberiu Tănase

tanasetiberiu2@gmail.com

Raporturile Mişcării Legionare cu serviciile secrete germane

O serie de documente din arhive au subliniat contextul politic intern şi extern în care s-a desfăşurat Evenimentele din 21-23 ianuarie 1941[1] şi s-a demonstrat în baza unor documente incontestabile amestecul serviciilor secrete germane Gestapo, SS, şi SD[2], dar s-a trecut sub tăcere amestecul agenţilor serviciilor secrete [3]sovietice implicate fie direct prin acțiunile serviciilor secrete, fie prin agenţii din Partidul Comunist din .România (PCdR)[4].

După crearea „statului naţional-legionar”, pe lângă reprezentanţii diplomatici obişnuiţi, îşi mai aveau reprezentanţi speciali: Partidul NaţionalSocialist (NSDAP), Hitler Jugend, „Studentenverein Arbeitsamst”, SD (Sicherheists Diensţ), Gestapo’ (Geheime Stats Polizei), Waffen SS, Abwehr (Serviciul Militar de Contraspionaj) şi, după octombrie 1940, Misiunea Militară Germană. Toate aceste instituţii erau reprezentate la secretariatul Mişcării Legionare, oferind consultaţii în specialitatea respectivă.

Mişcarea Legionară era sprijinită de agenţii germani care lucrau direct cu Manfred von Killinger[5] şi cu reprezentanţii serviciilor de informaţii de la Legaţia Germană. Agenţii germani aveau legături cu legionarii şi aveau misiunea de a susţine prin toate mijloacele revenirea la conducerea statului a Mişcării·Legionare.

Într-o sinteză din 12 noiembrie 1941 a Serviciului Special de Informaţii sunt prezentate 27 de cazuri ale unor legionari care furnizau informaţii germanilor.[6]

Secţia specială pentru problemele legionare din cadrul Gestapo-ului şi conducătorul acesteia aveau numeroase întrevederi cu comandanţii legionari din Capitală.

În noiembrie 1943, Killinger transmitea o dispoziţie consilierului Legaţiei germane, W. Rantyzau, prin care toţi conducătorii Gepatpo-ului erau puşi în legătură cu membrii Oficiului său diplomatic” în vederea unei vaste colaborări”. Toate măsurile secrete întreprinse de germani vizau destabilizarea situaţiei intel1îe româneşti şi şantajarea guvel1îului cu readucerea pe scena politică a legionarilor. [7]

Referindu-se la situaţia politică din România de după Evenimentele din 21-23 ianuarie 1941, Legaţia germană din România raporta[8] ministrului de externe al Germaniei următoarele:

Legiunea a primit în sânul său numeroase elemente comuniste, Mulţi pretinşi legionari au primit mijloace mari băneşti din partea bolşevicilor. Legionarii Grozea şi Pătraşcu nu sunt arestaţi, ci se găsesc probabil adăpostiţi la Legaţia sovietică, Sigur este că acolo se află unii membri ai Gărzii muncitoreşti cu concepţii comuniste şi că şi alte organizaţii teroriste ţin legătura cu Legaţia.
Există dovezi că Intelligence Service exercită acum o influenţă puternică asupra legionarilor. Unii legionari au fost văzuţi la familii engleze care au legături cu Intelligence Service. Ministrul plenipotenţiar american a oferit de curând un dejun, la care, lângă membrii legatiei engleze, au luat parte şi legionari.

În legătură cu declanşarea rebeliunii, greşelile legionarilor şi amestecul german, Killinger informa, printr-o telegramă[9], pe ministrul de externe german că răsturnarea lui Antonescu a fost plănuită, probabil, de elementele ruseşti (care prin aceasta au vrut să creeze o punte de legătură cu Bulgaria, peste România) şi de agenţii Serviciului Secret Englez. Sovieticii şi britanicii- continua el- şi-au dat imediat seama de situaţie şi au exploatat-o în folosul lor. Cine cunoaşte metodele lor vede clar că ei sunt amestecati.

Anturajul lui Horia Sima care acţiona pentru îndepărtarea lui Antonescu, şi mai ales elementele influenţate de sovietici (îndeosebi conducătorul muncitorilor, Dumitru Grozea, şi conducătorul studenţilor, Viorel Trifa) îl întări seră această părere. Cea mai mare parte a legionarilor n-ar fi cunoscut adevăratele motive. Toţi legionarii cu care Killinger au avut ulterior convorbiri susţineau că de fapt generalul Antonescu i-ar fi împins să declanşeze revolta, afirmaţie cu care diplomatul german nu era de acord.

Referindu-se la greşelile comise de legionari, Manfred von Killinger ambasadorul german,în România [10]considera că:

„Legionarii au primit în legiune pe toţi acei care s-au îmbulzit să intre, printre alţii şi vagabonzii şi infractorii, fără a-i verifica măcar”;
„Horia Sima, un slăbănog, s-a lăsat capturat şi influenţat de către elemente plătite de ruşi şi englezi, astfel că n-a venit la Salzburg”;
„În loc să desăvârşească partidul pe linia doctrinei legionare, legionarii au râvnit, cu toate mijloacele, la putere în stat, fără a dispune de forțele necesare.”
„Legiunea n-a folosit marea şansă care i s-a oferit prin revoluţia din septembrie, cu ajutorul lui Antonescu. Ea n-a înţeles că revoluţia trebuie urmată de evoluţie, ci a revoluţionat mai departe urmărind ideologia ei mistică exaltată”;

În concluziile din Darea de seamă a legaţiei germane din România către Ministerul de Extrene al Reich-ului, Killinger susţinea că „o bună parte din germani sunt coautorii morali, prin aceea că le-au dat impuls legionarilor să atace pe Antonescu. Judecând după încercările de mijlocire, care au început imediat, mi-am dat seama că aceste cercuri sunt reprezentanţii de agenţi ai serviciului de siguranţă, o parte dintre ei cetăţeni germani, care aparţin organizaţiei din străinătate, şi probabil unii care aparţin Legaţiei, fiind apropiaţi de Siguranţă, reprezentanţii SD.-ului, conducatorii SS-isti von Bolschwing, Kriminalrat SS Geissler, liderii SS-işti Koenen şi Waschinowiski” şef serviciu în cadrul SD .. , conducătorii SS-işti, , precum şi ataşatul pentru problemele agricole, conducătorul SS-ist de la Departamentul Economic al Legației Wenzel…”[11]

În plus, Killinger considera ca fiind implicaţi şi câţiva membri al A.O. (Auslanddsorganisation- organizaţie naţional-socialistă a germanilor de peste hotare), precum Cristoph Gerharh, Steriter, cât şi reprezentantul D.N. B.-ului (Deutsches Nachrichten Biiro- Agenţia de presă germană, dependentă de ministerul Propagandei), Klaus Schickert.

Serviciile secrete ale Kremlinului actionaseră în România încă din, perioada interbelică, fiind preocupaţi de o multitudine de probleme, inclusiv de situaţia Mişcării Legionare.

În ceea ce priveşte aspectele legate de amestecul sovieticilor prin filiera PCd.R, la acţiunile din timpul rebeliunii a fost publicat un număr redus de documente. Din documentele studiate de noi în Arhive (DANIC, ASRI şi ale MAPN) a reieşit implicarea în Evenimentele din 21-23 ianuarie 1941 atât a unor comunişti români, cât şi ai altor agenţi ai serviciilor secrete sovietice. În acest sens în unele documenete se menţiona că: „Cu ocazia manifestaţiilor din ziua de 21 ianuarie, la care au luat parte şi un grup de muncitori ceferişti, s-a auzit strigând TRĂIASCĂ RUSIA SOVIETICĂ. Adevărații legionari au părăsit pe manifestanţi, văzând singuri greşeala ce au făcut-o când au primit pe aceşti muncitori în sânul Mişcării Legionare. Persoanele care au strigat şi manifestat pentru URSS nu s-au putut identifica, majoritatea dintre ei fiind înarmaţi cu revolvere.[12]

Amestecul unor comunişti în timpul evenimentelor din 21-23 ianuarie 1941, este reluat şi analizat pe o bază informaţională mai largă de către S SI în Darea de seamă asupra rebeliunii, întocmită la sfărşitul lunii februarie din acelaşi an. Se argumentează prin aprobarea dată de Horia Sima ca reorganizarea Corpului Muncitoresc Legionar (CML) să fie făcută sub conducerea lui Dumitru Groza, „militant comunist de notorietate”. Aşa după cum demonstrează documentele din Arhiva SSI., comuniştii se înscriseseră masiv în CML. Deşi, comandantul Mişcării legionare observase acest fenomen şi hotărâse o epurare, primirea de noi membri muncitori cu simpatii comuniste a continuat.

Comuniştii s-ar fi înscris în cuiburile legionare pentru a-şi satisface interesele importante: ascunderea scopului lor real, adică schimbarea orientării partidelor naţionaliste, falsificarea rezultatelor, obţinerea informaţiilor din diferite compartimente ale vieţii sociale şi schimbarea în direcţii favorabile intereselor URSS. Comuniştii ar ‘fi exploatat slăbiciunile lui Horia Sima. Între comandantul Mişcării Legionare şi conducătorii Partidului Comunist ar fi existat relaţii mult mai vechi.

Tot în darea de seamă asupra rebeliunii întocmită de SSI se oferă şi alte câteva exemple. Astfel, serviciile de Siguranţă şi ale SSI se implicaseră în arestarea lui Boris Niconov din Basarabia, trimis de Soviete cu „misiunea de a se introduce la legionari”.

Un alt exemplu făcea referire la cismarul Moga, un alt comunist notoriu din Cernăuţi, care primise suma de 200 000 lei de la Ajutorul legionar spre a se instala ca refugiat la Suceava. Alţi comunişti legionari percheziţionaseră sediul Centrului informaţiv Suceava al SSI, iar executanţii au fost Krevinski, Cervinski ŞI Viskeron Alois, de asemenea, identificaţi ca notorii comunişti infiltraţi în Mişcarea legionară.[13]

Concluzia se impunea de la sine: „Sovietele – cărora orice complicaţii de ordin politic intern din România le foloseau -au căutat şi reuşit prin elementele ce se infiltraseră în rândurile Mişcării Legionare, pe de o parte, să fie informate asupra activităţii interioare a Mişcării legionare, iar pe de altă parte de a provoca tot prin aceleaşi elemente mişcări şi acţiuni anarhice conform cu interesele sovietice.[14]

De altfel, şi Legaţia Sovietică din Bucureşti, ” era de acord cu faptul că în Mişcarea Legionară se aflau foarte multe elemente comuniste, foarte bine aprecia te, iar mulţi dintre aceştia, cu ocazia rebeliunii, au aţâţat spiritele provocând dezordini şi chiar participând la jafui[15]. Mai mult, se preciza că în unele documente informative ale SSI şi GDPcă „Sovietele ar fi trimis în România mari sume de bani pentru a fi întrebuinţate în propaganda legionară. Cu împărtirea lor s-ar fi ocupat conducatorii muncitorilor legionari „.[16]

Interesul sporit al serviciilor secrete ale „Moscovei” faţă de situaţia din România, este demonstrat şi de un raport documentat transmis de PCR la 9 februaire 1941, Internaţionalei a III- a, cu privire la „statistica devastărilor, numărul victimelor, pagubele estimate la circa zece miliarde lei”. Raportul era însoţit de un reportaj filmat „asupra modului în care s-a desfăşurat rebeliunea în Capitală şi cele mai importante centre din ţară. În concluzie, PCR raporta că acţiunea de penetraţie comunistă în cadrele mişcării legionare a dat rezultate neaşteptate şi că ea reprezintă cea mai eficace încercare de revoluţie în România.[17]

Desfăşurarea acţiunilor din timpul şi după EVENIMENTELE DIN 21 -23 IANUARIE 1941 au dovedit că legionarismul nu a reuşit să depisteze să elimine sau să asimileze elementele comuniste, care s-au infiltrat din ordinul Internaţionalei a III-a şi serviciilor de informaţii sovietice.

Mai mult comuniştii au reuşit să imprime Mişcării Legionare acele directive ale Internationalei a III -a, care vizau socoaterea de sub influenta ideologiei legionare a cât mai mulţi muncitori, chiar şi a celor ce activaseră sau

activau în CML. Aceştia urmau să fie folosiţi de PCR ca „o forţă de şoc” conform cu principiile broşurii „Revolta armată şi războiul de stradă”, curs predat la şcoala de propagandă a Internaţionalei Comuniste de la Moscova (aceleşi principii fuseseră adoptate şi de legionari, în acţiunile 10r)[18], demonstrând că „Ideologia, tehnica şi tactica propagandei comuniste, ordonată de Internaţionalei a III-a s-au dovedit mai puternice decât ideologia legionară.[19]

În acest sens menţionăm şi Nota informativă a DGP din 21 februaire 1943, privind acţinile PCR, ·care preciza faptul că” muncitorii foşti sub influenţa ML, sau chiar foşti legionari, vor fi încadraţi în formaţiuni, încât să poată fi controlaţi şi pregătiţi pentru acţiuni mai importante ,,[20]

Considerăm, că formatiunile la care se fac referiri în document sunt cele care vor constitui „Formaţiunile de Luptă Patriotice „(FLP), deoarece prezenţa legionarilor în FLP, este semnalată şi de istoricul Dennis Deletant, în lucrarea Teroarea Comunistă în România, Gheorghiu Dej şi statul poliţienesc, 19481965, şi care referindu-se la structura Gărzilor Patriotice (FLP) arată că „printre ei se aflau foşti deţinuţi şi legionari ,,[21]

În concluzie în pregătirea şi declanşarea evenimentelor din 21 -23 ianuarie un rol important a revenit unor servicii de informatii germane în special SS- ului şi Gestapo-ului (Geheime Stats Polizei), iar în ceea ce priveşte derularea evenimentelor o puternică activitate au avut-o Partidul Comunist din România sub coordonarea Internaţionalei a III- a şi serviciile secrete sovietice interesate în destabilizarea situatiei din România.

Arhivele Nationale ale României

Notă a DGS, din martie 1941, A. N. B, fond DGP, Dosar 1/1941, f. 2. Ordinul nr.87/1941 A. N. B., fond DGP, D.2/1941, f. ll.şi f. 97.

Nota DGP din 9 februarie 1941, ANB, fond, DGP, 1941, f l.

Notă a PPC, A. N. B., Fond Prefectura Poliţiei Capitalei, D. nr.50 1/1943, f. 15.

ASRI, Dosar 7910, f. 66-67.

Documente publicate

Evenimentele din ianuarie 1941 în Arhivele Germane şi Române, vo1.2 doc.55, p.157.

Cristian Troncotă , Florin Pintilie, Alin Spânu, Documente SSI despre poziţia şi activităţile politice din Romiinia- 6 septembrie 1940- 23 august 1944- voI 1, p.l05, Ed. INST 2005.

Pe marginea prăpastiei”, Ed. Scripta, Bucureşti, 1992, voI. 2, p. 43.

INMER, Mişcarea Legionară în ţară şi exil, editura Pro Historia, Bucureşti, 2005, pp. 109- 110.

Lucrări generale

INMER, Mişcarea Legionară în ţară şi exil, editura Pro Historia, Bucureşti, 2005 Cristian Troncotă, România şi frontul secret, Editura Elion, Bucureşti

Pentru detalii vezi, Buzatu Gheorghe, „Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial”, ed. a II-a, Bucureşti, Editura Enciclopedică 1995, pp. 73-89 şi Gheorghe Buzatu.

Aurică Simion, Regimul politic din România în perioada septembrie 1940- ianuarie 1941 şi Istoria peR, sinteză, documentar, voI. V.

Rolf Push, Gerhard Stelzer, „Diplomaţi germani la Bucureşti, 1937-1944”, din memorile dr. Rolf Push ataşat de legaţie şi dr. Gerhard Stelzer, consilier de legaţie, Editura All, 2001, p. 90.

Articole

Gheorghe Buzatu, Serviciile secerte ale celui de-al treilea Reich, în evenimentele din 21-23 ianuarie 1941 din România, în Dosarele Istoriei nr. 7/2000.

Note

[1] Evenimentele din ianuarie 1941 În Arhivele Germane şi Române, vol.l şi 2 .

[2] După crearea „statului naţional-legionar”, pe lângă reprezentanţii diplomatici obişnuiţi, îşi mai aveau reprezentanţi speciali: Partidul Naţional-Socialist (NSDAP), Hitler Jugend, „Studentenverein Arbeitsamst”, SD (Sicherheists Dienst), Gestapo (Geheime Stats Polizei), Waffen SS, Abwehr (Serviciul Militar de Contraspionaj) şi, după octombrie 1940, Misiunea Militară Germană. Toate aceste instituţii erau reprezentate la secretariatul Mişcării Legionare, oferind consultaţii în specialitatea respectivă, c[ INMER, Mişcarea Legionară În ţară şi exil, editura Pro Historia, Bucureşti, 2005, pp. 109- 110. Pentru detalii vezi, Buzatu Gheorghe, „Din istoria secretă a celui de-al doilea război mondial”, ed. a II-a, Bucureşti, Editura Enciclopedică 1995, pp. 73-89 şi Gheorghe Buzatu, Serviciile secerte ale celui de-al treilea Reich, În evenimentele din 21-23 ianuarie 1941 din România, în Dosarele Istoriei nr. 7/2000, pp. 15-21.

[3] Serviciile secrete ale Kremlinului acţionaseră în România încă din perioada interbelică, fiind preocupaţi de o multitudine de probleme, inclusiv de situatia Mişcării Legionare.(n.n.)

[4] ASRI, Dosar 7910, [ 66-67.

[5] Manfred von Killinger-1886-l944, om politic şi diplomat german la 24.01.1941, vine în România, unde preia preogativele diplomatice de la Wilhem Fabricius, vezi – Rolf Push, Gerhard Stelzer, „Diplomaţi germani la Bucureşti, 1937-1944”, din memorile dr. Rolf Push ataşat de legaţie şi dr. Gerhard Stelzer, consilier de legaţie, Editura AH, 2001, p. 90.

[6] Arh. Naţ. Buc., fond D.G.P., Dosar 80/1941, f. .90.

[7] Legaţia germană din România către Ministerul de Exteme al Germaniei, Arhiva ISISP (Biblioteca Academiei), Fondul 10, dosarul 9, filele 40-42

[8] Ibidem, dosarul 96, filele 33-36.

[9] Telegrama, reprodusă din Documents of German Foreign Policy, 1918- 1945.

[10] Vezi – Rolf Push, Gerhard Stelzer, ap.cit. p. 90.

[11] Vezi, Evenimentele din ianuarie 1941 în Arhivele Germane şi Române, va1.2 dac.55, p. 157.

[12] Vezi, Aurică Simion, Regimul politic din România În perioada septembrie 1940-ianuarie 1941 şi Istoria PCR , sinteză, documentar, voI. V

[13] Februarie 1941 Dare de seamă asupra Rebeliunii de la 21- 22 ianuarie 1941 întocmită de SSI în Documente SSI despre poziţia şi activităţile politice din România- 6 septembrie 1940- 23 august 1944- voI 1, p.105, Ed. INST 2005.

[14] Cristian Troncotă, România şi Fontul secret, Editura Elion, Bucureşti, 2008, p. 286. 15 Notă a DGS, din martie 1941, A. N. B, fond DGP, Dosar 1/1941, f. 2.

[15] Notă a DGS, din martie 1941, A.N.B., fond DGP, Dosar 1/1941, f.2.

[16] Ordinul m.87/194l A. N. B., fond DGP, D.2/194l, f. ll.şi f. 97. 17 Nota DGP din 9 februarie 1941, ANB, fond, DGP, 1941, f l.

[17] Nota DGP din 9 februarie 1941, ANB, fond, DGP, 1941,f1.

[18] Pe marginea prăpastiei”, Ed. Scripta, Bucureşti, 1992, voI. 2, p. 43.

[19] Notă a PPC, A. N. B., Fond Prefectura Poliţiei Capitalei, D. m.50l/l943, f. 15.

[20] Notă Informativă, ANB, fond PPC, D7/l943, f. 10.

[21] Den. N. is. Deletant,Teroarea Comunistă în România, Gheorghiu De} şi statul poliţienesc, 1948-1965, .p.55 şi 64, autorul menţionat mai citează şi alte lucrări din care menţionăm, Claudiu Secaşiu, Serviciul de Inform([jii al PCR, în 6 martie 1945, Inceputurile comunizării României, editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995, pp.146-157.

10 ian. 2023

Curs: Managementul informațiilor de securitate (MIS)

de Tiberiu Tănase | postat în: Media, Open Access | 0

Prezentare sintetică a programului de formare Seria a 11-a: 27.01-11.03.2023

MANAGEMENTUL INFORMAȚIILOR DE SECURITATE (MIS)

Formatori: prof. univ. dr. Neculae Năbârjoiu și lect. univ. dr. Tiberiu Tănase

Programul de formare MANAGEMENTUL INFORMAȚIILOR DE SECURITATE este oferit de Universitatea Româno-Americană tuturor celor interesați să se perfecționeze în domeniul informațiilor.

Spre informare, de la inițierea programului, 06 noiembrie 2020, am avut bucuria să lucrăm împreună, pe parcursul a 10 serii, cu un număr de 115 de cursanți preponderent din București, dar și din Constanța, Sibiu, Satu-Mare, Iași, Arad, Tg. Neamț, Ploiești, Târgoviște etc., chiar și din Atena, Londra și Bruxelles (de aici, doar online).

Absolvenții au realizat un frumos tablou al bunei comunicări într-un domeniu de mare interes în formarea profesională de elită, MANAGEMENTUL INFORMAȚIILOR DE SECURITATE.

DE CE SĂ ALEGI CURSUL MANAGEMENTUL INFORMAȚIILOR DE SECURITATE ?

Programul dedicat studiului informațiilor de securitate are ca scop constituirea, la nivel superior de exprimare, a unui corp comun de cunoaştere în domeniul informațiilor clasificate și al intelligence-ului – componente esenţiale ale procesului de management strategic derulat în cadrul instituţiilor publice și private din România.

După absolvirea acestui program, participanții la curs vor dobândi următoarele competențe:

– Managementul informațiilor clasificate: securitatea personalului, securitatea fizică și a documentelor, securitatea industrială și INFOSEC;

– Modul de acces la informații naționale, NATO și UE: standarde și criterii de incompatibilitate;

– Evaluarea mediului de securitate și construirea unei strategii de combatere a atacurilor la adresa securității unui obiectiv care deține informații clasificate;

– Utilizarea informațiilor de securitate, rezolvarea incidentelor de securitate și protecția datelor cu caracter personal;

– Educația și cultura de securitate, rolul autorității naționale de securitate și al autorităților desemnate de securitate în analiza de intelligence;

– Securitatea informațiilor în misiuni externe.

Programul include studii de caz, analize comparative, teste și jocuri de rol (50% activități practice) privind soluții manageriale eficiente în procesul decizional al unei organizații.

La finalul cursului, absolvenții vor primi Certificat de absolvire eliberat de Universitatea Româno-Americană, cu evidențierea competențelor adăugate.

Durata programului: 42 de ore

Sesiunile de instruire, în număr de 14: vinerea, de la ora17.00 la 20.00 și sâmbăta de la 09.00 la 12.00.

Prima și ultima sesiune se vor derula față-în-față la Sala 223 din URA iar celelalte online.

Taxa de școlarizare: 1700 lei, se achită integral la înscriere sau în 2 rate egale de 850 lei, prima la înscriere, până la data de 25.01.2023 ora 12.00 și ultima – cel târziu până la data de 20.02.2023

Coordonate plată: Universitatea Româno-Americană, CF: 9081408, IBAN: RO06BRDE410SV93117754100

ADMITERE: Până la 25.01.2023 ora 12.00, studiu dosar și comunicare directă cu profesorii coordonatori: 0723339981 (dr. Năbârjoiu), 0721241136 (dr. Tănase) pentru cele 10, max. 14 locuri.

Pentru înscrieri vă rugăm să trimiteți Formularul de înscriere completat la dfc@rau.ro, însoțit de un CV, o copie după CI și de o copie după diploma de licență/adeverință de student în an terminal.

9 ian. 2023

Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022

de Antoaneta Avram | postat în: Arhiva, Geopolitica, Numărul 1, Open Access, Volumul 2 | 0

Avram, Antoaneta (2022), Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022, Intelligence Info, 2:1, 120-129, https://www.intelligenceinfo.org/pandemia-de-covid-19-si-consecintele-ei-in-peisajul-anului-2022/

The COVID-19 pandemic and its consequences in the landscape of 2022

Abstract

The Coronavirus Pandemic that started in March 2020 has produced an unprecedented change in lifestyles in the last hundred years, worldwide, with long-term reverberations – THE GREAT RESET – as presented by Klaus Schwab at the Economic Forum in DAVOS in 2020; we try to identify some of them in this article.

Threats of a different nature to the social security of the population, in the pandemic context, require a careful analysis of the coronavirus pandemic’s effects, in the perspective of the appearance of other pandemics with a global or only regional spread capacity and of greater or lesser virulence

These theses and scenarios of the Great Reset may have caused concerns at the level of the decision-makers in Moscow, who acted in order to preserve the old values and economic concepts, at least on the territory of Russia and its areas of influence, and today we have the conflict in Ukraine – an attempt to restore the New Russia (Novorossia) announced since 2014 by Putin – with the perspective of a WW3, involving NATO countries, under the specter of a nuclear Armageddon (Joe Biden – October 7, 2022). In this context, the nuclear field is in a new paradigm of International Relations, with many countries wanting to have nuclear weapons: North Korea, Iran, Israel, etc.The attack of the Russian Federation against Ukraine brings nuclear weapons to the fore, in the context of the press statement between Emmanuel Macron and Vladimir Putin, where the Kremlin leader stated that if NATO wants a war, it can lead to a nuclear war… Also, the siege of the Chernobyl nuclear power plant and the Privyat area, including the raising of the nuclear alert level by Vladimir Putin, leads to the possibility of a nuclear war.

It is up to the political decisions makers and international mediators to use the necessary levers to mediate and settle this conflict with deep historical, social and economic connotations.

Keywords: pandemic, reset, event, scenario, social-security

Rezumat

Pandemia de coronavirus care a început în martie 2020 a produs o schimbare fără precedent în stilul de viață în ultima sută de ani, la nivel mondial, cu reverberații pe termen lung – MAREA RESETARE – așa cum a prezentat-o Klaus Schwab la Forumul Economic din DAVOS în 2020; încercăm să identificăm unele dintre ele în acest articol.

Amenințările de altă natură la adresa securității sociale a populației, în contextul pandemiei, necesită o analiză atentă a efectelor pandemiei de coronavirus, în perspectiva apariției altor pandemii cu o capacitate de răspândire globală sau doar regională și de mai mare sau mai mică virulență.

Aceste teze și scenarii ale Marii Resetări pot să fi provocat îngrijorări la nivelul factorilor de decizie de la Moscova, care au acționat în vederea păstrării vechilor valori și concepte economice, cel puțin pe teritoriul Rusiei și zonele sale de influență, și astăzi avem conflictul din Ucraina – o încercare de refacere a Noii Rusii (Novorossia) anunțată încă din 2014 de Putin – cu perspectiva unui al treilea război mondial, care implică țări NATO, sub spectrul unui Armaghedon nuclear (Joe Biden – 7 octombrie 2022). În acest context, domeniul nuclear se află într-o nouă paradigmă a relațiilor internaționale, multe țări dorind să aibă arme nucleare: Coreea de Nord, Iran, Israel etc. Atacul Federației Ruse împotriva Ucrainei aduce armele nucleare în prim-plan, în contextul declarației de presă dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin, unde liderul de la Kremlin a afirmat că dacă NATO dorește un război, aceasta poate duce la un război nuclear… De asemenea, asediul centralei nucleare de la Cernobîl și zona Privyat, inclusiv ridicarea nivelului de alertă nucleară de către Vladimir Putin, duce la posibilitatea unui război nuclear.

Le revine factorilor de decizie politică și mediatorilor internaționali să folosească pârghiile necesare pentru a media și a soluționa acest conflict cu profunde conotații istorice, sociale și economice.

Cuvinte cheie: pandemie, resetare, eveniment, scenariu, securitate socială

INTELLIGENCE INFO, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 120-129
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/pandemia-de-covid-19-si-consecintele-ei-in-peisajul-anului-2022/
© 2022 Antoaneta Avram. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

Pandemia de COVID-19 și consecințele ei în peisajul anului 2022

Antoaneta Avram

antoaneta.avram77@gmail.com

Pandemia de Coronavirus care a debutat în Martie 2020, a produs o schimbare fără precedent în stilul de viață în ultima sută de ani, la nivel mondial, cu reverberații pe termen lung – MAREA RESETARE – așa cum o prezintă Klaus Schwab la Forumul Economic de la DAVOS în 2020 ; unele dintre acestea încercăm să le identificăm și în cadrul articolului de față.

Am putea să o numim o Lebădă Neagră, deoarece este un eveniment care are cele trei atribute indicate de profesorul statistician-matematic, analist de risc, Nassim N. TALEB, în cartea sa – Lebăda Neagră[1] – una dintre cele mai influente 12 cărți de după cel de-al Doilea Război Mondial – The Sunday Times.

Aceste atribute sunt:

”este un caz izolat, aflat dincolo de tărâmul așteptărilor obișnuite , dat fiind că nimic din trecut nu i-a indicat în vreun fel posibilitatea” – deși au mai existat pandemii în secolele anterioare – o medie de o pandemie la 100 de ani – ultima de anvergură fiind pandemia de gripă spaniolă din 1918 (cu victime între 50-100 de milioane de oameni) , nu s-au luat măsuri la nivel administrativ, la nivelul statelor și guvernelor petru a pregăti populația și infrastructura în eventualitatea unui eveniment de anvergură; diferența fundamentală față de alte pandemii este presupusa origine artificială a virusului, proveniența sa din laboratorul din Wuchan – China și NU de origine biologică, ca și în cazul pandemiilor anterioare.
”are un impact deosebit” – a generat noua paradigmă – MAREA RESETARE;

” predictibilitate retrospectivă” – căutam explicații pentru apariția sa după ce acest lucru s-a întâmplat, făcându-l explicabil și predictibil.

Tot profesorul Nassim Taleb susține că această combinație de predictibilitate scăzută și impact semnificativ – în cazul de față – The Great Reset, MAREA RESETARE – face dintr-o Lebădă Neagră , o mare enigmă.

Totuși , părintele Marii Resetări, Klaus Schwab în cartea sa – COVID-19 – MAREA RESETARE[2]^,precizează că pandemia de Covid-19 este o Lebădă Albă, așa cum prezintă prof. Nassim Taleb , conceptul de Lebădă Albă, deoarece ”de ani de zile, organizații internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății , (OMS) , instituții precum World Economic Forum și Coaliția în pregătirea pandemiei (CEPI – lansat la reuniunea anuala 2017 din Davos ) si persoane publice precum Bill Gates ne-au avertizat despre următorul risc al pandemiei…”[3]

Amenințările de natură diferită la adresa securității sociale[4] a populației, în contextul pandemic, impune o analiză atentă a efectelor pandemiei, în perspectiva apariției altor pandemii cu o capacitate de răspândire mondială sau numai regională și de o virulență mai mare sau mai mică.

I – Implicații sociale ale pandemiei

Șocul produs de tsunami-ul pandemiei de Covid19 a oprit pentru câteva luni , lumea din viteza consumerismului!!!

Exact ca în filmul Contagion – Pericol Nevăzut (2011), răspândirea rapidă a pandemiei pe mapamond a generat o criză sanitară și blocarea activităților economice , modificari ale modului de prestare a muncii – munca de la distanță – work-from-home.

Distanțarea socială , unii au spus ”distanțare fizică” pentru că totuși nu se puteau elimina conectarea sociala în epoca internetului a generat multe schimbări de comportament ale categoriilor vulnerabile – femei, copii , vârstnici.

In special mamele cu copii mici au fost afectate având în vedere că s-au închis creșe și gradinițe pentru luni de zile, chiar și parcuri.

Cum să explici copiilor că nu au voie să vadă alți copii, sa nu meargă în parc…la joacă!

Cum să lucreze de acasă o mamă cu copii mici care trebuie supravegheați …unde era suportul social în aceste cazuri când e vorba de chiar viitorul țării … grija față de OM ?! Aceste aspecte au fost neglijate, ignorate , temele pe agenda publică erau cu totul altele : izolete, vaccinuri…etc.

Asta în condițiile în care Romania se confruntă cu cea mai scăzută natalitate din ultima 100 de ani – ceea ce poate fi considerat un risc sistemic la adresa securității sociale naționale !!!

În perspectiva unei viitoare crize /pandemii care va fi reacția autorităților , factori de decizie , se va pune accent pe alocarea resurselor acolo unde este realmente, nevoie la categorii vulnerabile ?

Vom merge pe principiul : Să investim în oameni , NU în ziduri?

Copiii au fost afectați de perioada de izolare și nu mai știu să se joace frumos cu alți copii, au rămas cu o teamă de necunoscut …după atâta izolare fizică , urmată de izolare emoțională … Spiritul de Comunitate este pe cale de disoluție, , acel spirit care prin fire nevăzute susținea moral individul impotriva adversităților de natură diferită ,,,, AZI avem Sidromul Marilor Orașe… omul , în special mamele tinere cu copii mici sunt singure în demersul îngrijirii copiilor și casei , fără suportul social , al familiei extinse, a unei comunități !!!

În grija cui lăsăm ce este mai prețios pentru un neam, zestrea genetică a țării , mamele, de multe ori singure și au la dispoziție resurse limitate pentru creșterea și îngrijirea copiilor.

Este important ca zestrea genetică a țării sa fie prezervata, prin alocarea de resurse adecvate acolo unde este necesar, pentru suportul mamelor si copiilor și subliniez două aspecte relevante în context:

rata natalității la populația din clasa medie, la femei care au un backround profesional și care sunt dispuse să plătească – costul de oportunitate – pentru a deveni mame chiar de mai mulți copii, care prin ceea ce sunt ele pot oferi o bună educație și crește generații sănătoase;
aceste mame , multe dintre ele lucrează ă corporații străine, unde exigențele sunt mari, cu un program de regula 9-18 seara (conform bioritm uman, nu întâmplător), privându-le de posibilitatea de a îngriji copii mici…, un preț mare vizazi de interesul societal pe termen lung;
rata natalității la persoane <18 ani, adolescente din mediul rural , care este în creștere=>„Fenomenul copiilor cu copii – mai multe nașteri premature, rată de vaccinare scăzută și riscuri sociale – concluzii din ”Analiza situației gravidelor, mamelor și copiilor din mediul rural”, realizată de Salvați Copiii București, 24 aprilie 2018: Fenomenul mamelor minore, care plasează România pe primele locuri din Europa, este unul complex, ale cărui consecințe afectează atât mama, cât și copilul. Astfel, potrivit ultimei analize a Salvați Copiii România, cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor premature. Mai mult, rata de vaccinare a copiilor născuți de mame adolescente sau aflate la vârsta pubertății este cu 10% mai scăzută decât în rândul copiilor născuți de mame majore. https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/02/02709a67-83ca-4828-a0fa-f9ce8f1d8cb8.pdf

Aceste aspecte sunt conectate cu un risc de securitate socială pe termen lung, în asigurarea unei resurse umane viabile.

II – Noua paradigmă a resetării, lansarea conceptului în spațiul public

Klaus Schwab – Forumul Economic de la Davos – COVID-19 – MAREA RESETARE. [5] prezintă pentru prima dată publicului acest concept al Marii Resetări , cu implicațiile și noile abordări.

Se menționează că ”Istoria arată că epidemiile au fost marea resetare a economi

ei și țesutul social al țărilor.„[6] „Veți fi fericiți și nu veți avea nimic.„ – greu de imaginat petru generații întregi crescute în spiritul acumulării și al unei relative bunăstări.

Identificăm doua direcții ale Marii Resetări:

resetarea economică – „…catastrofa cu care ne confruntăm acum este cea mai profund înregistrată din 1945 din punct de vedere al vitezei sale, este de neegalat în istorie„[7] – generând un grad mare de incertitudine ;

Se estima că pandemia va dura pană în 2022, cu valuri succesive. Se identifică câteva tendințe:

deglobalizarea lanțurilor de aprovizionare și regionalizarea lor;
intervenționismul guvernelor în economie prin ajutoare de stat și plafonări de prețuri;
distribuția bogăției de la cei bogați la cei săraci și de la capital la muncă – spune prof. SCHWAB – teorie infirmată de realitatea ultimilor doi ani;
se înaintează și conceptul de „stat eșuat„ în situația în care serviciile publice – sănătate, educație, administrație – nu reușesc să acopere necesitățile populației la un nivel acceptabil. Din această perspectivă devine imperativă Digitalizarea acestor servicii publice, în cazul României sau făcut pași dar nu suficienți , mai ales pe segmentul Educație.
- resetarea socială – vine cu o neliniște socială, pe fondul incertitudinilor legate de locul de muncă, stabilitatea prețurilor, slăbirea relațiilor societale așa cum le cunoșteam de decenii , în contextul distanțării fizice și comunicării digitalizate, sau pe social media.

Nu trebuie uitat ce spunea Aristotel, acum 2000 de ani – „Omul este un animal social„ deci are nevoie de alți oameni, de contact social.

Copiii pandemiei au fost cei mai afectați și la aceste aspecte le vom vedea peste câțiva ani, deja generații care au ajuns la școală se confruntă cu întârzieri la scris, citit, avănd în vedere perioada când au fost închise grădinițe și funcționa școala online.

Tot în acest volum se menționează faptul că din istorie rezultă că orice pandemie duce la resetarea economică și țesutul social al țărilor, cu impact pe termen lung, până la 40 de ani.

In cazul acestei pandemii de Covid-19 , trebuie coroborat cu evenimentul ce tinde să ia amploare la nivel mondial – războiul din Ucraina – care va angrena o parte consistenta din resurse economice și trendurile inflaționiste tind să erodeze economiile și puterea de cumpărare a populației.

Relațiile de muncă în perioada pandemiei – Relațiile de muncă au suferit o schimbare majoră prin noua paradigmă – work from home- cei din clasele sociale s-au adaptat mai bine , fața de clasa muncitoare , care desigur nu a lucrat de acasă și a asigurat servicii vitale pentru toată populația.

III – Aspecte actuale ale relațiilor sociale și economice în perioada post-pandemică

Resetare geopolitică

Se identifică câteva direcții majore, care redesenează harta geopolitică a lumii.

Rivalitatea crescândă dintre China și U.A – În era post-pandemică, COVID-19 ar putea fi amintit ca fiind punctul de cotitură care a inaugurat un nou tip de război rece între China și SUA ca doua super-puteri ( spre deosebire de Uniunea Sovietică, China nu caută să își impună ideologia în întreaga lume);
acțiunile Rusiei de menținere ca un jucător politic de importanță mondială, alături de S.U.A. si China, chiar dacă economic nu sunt în top , dar trebuie menționat că Rusia- cea mai mare țară din lume ca suprafață este bogată în resurse deci relativ independentă economic;

Resetare socială –
- Activismul tinerilor crește în întreaga lume, fiind revoluționat prin intermediul rețelelor de socializare;
Resetare economică
- Globalizare versus naționalism.

IV – Războiul ruso-ucrainean în contextul crizei energetice

In 9 septembrie 2022, Financial Times publică un articol în care prezintă atitudinea de mobilizare a liderilor europeni „full mobilisation„ odată cu închiderea de către Kremlin a principalului gazoduct prin care erau livrate gaze către țările europene, în special Germania și Franța. Emanuel Macron declară : „ suntem în război – „we are at war„ și solicită mobilizare generală! https://www.ft.com/content/f63dc7c3-9cff-41e5-a6a1-7a8d3c2aed35

Ministrul Economiei din Finlanda, Mika Lintila declară că sectorul energetic este pe o pantă a falimentului , ca și în cazul falimentului Lehman Brothers (2008) din sectorul financiar.

Ce vrea Putin? Încetarea sancțiunilor împotriva Rusiei , pentru a relua livrările de gaze prin gazoductul Nord Stream 1! Ce fac liderii europeni la Praga în aceste zile 05. octombrie 2022 , la Consiliu European Informal : pregătesc pachetul 8 de sancțiuni împotriva Rusiei. Se anunță proteste în această toamnă în toată Europa , prin care populația solicită ridicarea sancțiunilor anti-ruse și accesul la energie. – Berlin ,8 Octombrie 2022, în fața Bundestag-ului a fost un protest de acest gen, Roma, si în București pentru calitatea vieții și creșterea generalizată a prețurilor.

Ca să înțelegem dimensiunea pe care o poate lua conflictul ruso-ucrainean , trebuie să înțelegem : Cine este Putin?

Istoricul și analistul Mark Galeotti – una dintre cele mai autorizate voci în domeniul și securității Rusiei e face o descriere obiectivă si cuprinzătoare în cartea sa [8], în care analizează ascensiunea fulminantă la vârful puterii, a liderului de la Kremlin. De la ofițerul KGB , mediocru la serviciu Putin , a identificat că problema URSS era „o paralizie a puterii„ si aspirațiile sale pentru putere au început să se modeleze. Pentru Occident, Putin se prezintă drept imprevizibil și de neclintit- spune GALEOTTI- dar în practică este precaut și preferă să nu riște- îi place să joace mai multe roluri dar în principiu dorește : putere, securitate, respect.

Concluzii

Marea Resetare post-pandemică a generat o schimbare de paradigmă cu implicații de natură diferită:

Implicații sociale profundă: schimbarea comportamentului social , scăderea gradului de conectare/distanțare fizică, urmat de scaderea calității comunicării interumane la nivelul comunităților și în cadrul familiei extinse – denumire generică pentru rudele apropiate – chiar, după cum poate constata fiecare dintre noi. In contextul în care , omul este un „animal social„, după cum spunea Aristotel , acum 2000 de ani, este un aspect îngrijorător asupra dezvoltării emoționale și afective a individului , în parametrii așa cum erau cunoscuți până în prezent, dar cu precădere cu atât mai necesari pentru Lumea Nouă din scenariul de la Davos din 2020.
Implicații economice – uniformizarea veniturilor pentru marea majoritate a populației – venitul minim garantat pentru multe categorii profesionale sau chiar pentru cei care nu vor avea ocupație vor primi acest tip de venit. Emanuel MACRON a declarat în Franța , că Epoca Bunăstării s-a terminat, coroborată cu anunțata criză energetică și tendințele hiperinflaționiste=>risc de criză financiară sistemică;[9] și fragilizarea statelor și a populației de 6 miliarde de oameni din 21912 de state – „restul lumii„;

Aceste teze și scenarii ale Marii Resetări este posibil să fii produs îngrijorări la nivelul decidenților de la Moscova, care au acționat în vederea prezervării vechilor valori și concepte economice , cel puțin pe teritoriul Rusiei și zonelor sale de influență și astăzi avem conflictul din Ucraina – o încercare de restabilire a Noua Rusie (Novorossia ) anunțată încă din 2014 de Putin – cu perspectiva unui WW3, implicând țările NATO, sub spectrul unui Armaghedon nuclear Joe BIDEN – 7 Octombrie 2022.In acest context, domeniul nuclear se află într-o nouă paradigmă a Relațiilor Internaționale, cu multe țări care doresc să dețină arme nucleare: Coreea de Nord, Iran, Israel, etc.

Atacul Federației Ruse împotriva Ucrainei aduce în prim – plan armele nucleare, în contextul declarației de presă dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin, unde liderul de la Kremlin a precizat faptul că dacă NATO dorește un război, se poate ajunge la un război nuclear… De asemenea, asedierea centralei nucleare de la Cernobyl dar și zona Privyat inclusiv ridicarea gradului de alertă nuclear de către Vladimir Putin duce la posibilitatea izbucnirii unui război nuclear.[10]

Rămâne la latitudinea decidenților politici și a mediatorilor internaționali să utilizeze pârghiile necesare medierii și a aplanării acestui conflict cu profunde conotații istorice, sociale și economice.

Referitor la încetarea Pandemiei de COVID-19 ,trebuie să ținem cont de declarația directorului general al OMS, ”Săptămâna trecută, numărul deceselor săptămânale asociate COVID-19 a scăzut la cel mai mic nivel din martie 2020.<< Nu am mai fost niciodată într-o poziție mai bună pentru a încheia pandemia>>, a spus Tedros cu prilejul unei conferințe de presă. Cu toate acestea, a avertizat: ”Nu am ajuns încă acolo, dar finalul este foarte aproape”, conform site g4media.ro din 14 septembrie 2022. [11] .
Rata de mortalitate 6,4 milioane persoane decedate este mult mai mică raportată la nr. de infectări – 600 milioane persoane – adică 1,067%- decât în cazul pandemiilor cu răspândire mondială , care se manifesta cam odată la 100 de ani – vezi gripa spaniolă, dar rămân aspecte neclarificate oficial:
- dacă virusul a fost creat artificial în laborator, pentru a putea estima probabilitatea apariției unei alte pandemii similare sau avem de a face cu interferența factorului uman în proliferarea pandemiei;
- eficacitatea vaccinurilor în combaterea pandemiei, care nu au fost testate suficient anterior – conform declarație recentă a unui oficial al companiei farmaceutice PZIFER;
Impactul asupra mediului și a politicilor climatice – unii factori de decizie ar dori ca în urma șocului provocat de pandemie să impună noi politici de mediu pe termen lung; cu siguranță se observă o scădere a calității vieții așa cum mulți dintre noi am cunoscut-o dinaintea pandemiei, ceea ce implică un risc crescut de securitate socială.

Soluțiile sunt în mâna Organismelor mondiale gen OMS care să monitorizeze orice focar de infecție cu risc pandemic crescut și în măna Guvernelor, care să asigure stabilitate economică și acces corect la resurse în vederea creșterii calității vieții și a imunității individuale și de grup.

Bibliografie

1.GALEOTTI M., Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul, Editura Huma53nitas, 2021

2.SCHWAB K, MALLERET T. – COVID-19 MAREA RESETARE, FORUM PUBLISHIG ,2020

3. TALEB, N., – Lebăda Neagră – Impactul foarte puțin probabilului, Editura. Curtea Veche , 2009

Surse WEB

1.Salvati Copiii , în https://www.salvaticopiii.ro/sci-ro/files/02/02709a67-83ca-4828-a0fa-f9ce8f1d8cb8.pdf

2.ziarul Finacial Times, în https://www.ft.com/content/f63dc7c3-9cff-41e5-a6a1-7a8d3c2aed35â

3.https://www.intelligenceinfo.org/domeniul-nuclear-o-noua-paradigma-a-relatiilor-internationale/, Revista Intelligence Info;

4.https://www.g4media.ro/oms-nu-am-mai-fost-niciodata-intr-o-pozitie-mai-buna-pentru-a-incheia-pandemia-de-covid-19.html

Note

[1]Taleb N. – Lebăda Neagră – Impactul Foarte Puțin Probabilului, Ed. Curtea Veche ,2009

[2]Schwab K, Malleret T. – Covid-19 Marea Resetare, Forum Publishig ,2020

[3]Schwab K, Malleret T. – Covid-19 Marea Resetare, Forum Publishig ,2020 , Pag.10

[4]Convenția N R.102/1952 A Organizației Internaționale A Muncii

[5]SCHWAB K, MALLERET T. – COVID-19 MAREA RESETARE, FORUM PUBLISHIG ,2020

[6]SCHWAB K, MALLERET T. – COVID-19 MAREA RESETARE, FORUM PUBLISHIG ,2020 , pag 13

[7]SCHWAB K, MALLERET T. – COVID-19 MAREA RESETARE, FORUM PUBLISHIG ,2020 , pag.22

[8] Galeotti M., Hai Să Vorbim Despre Putin! Ce Nu Înțelege Occidentul, Ed Humanitas, 2021

[9] Schwab K, Malleret T. – Covid-19 Marea Resetare, Forum Publishig ,2020, Pag. 53

[10]Revista Intelligence Info, În Https://Www.Intelligenceinfo.Org/Domeniul-Nuclear-O-Noua-Paradigma-A-Relatiilor-Internationale/

[11]Https://Www.G4media.Ro/Oms-Nu-Am-Mai-Fost-Niciodata-Intr-O-Pozitie-Mai-Buna-Pentru-A-Incheia-Pandemia-De-Covid-19.Html

3 ian. 2023

Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism

de Dalia Elena Silaghi | postat în: Arhiva, Numărul 1, Securitate, Volumul 2 | 0

Silaghi, Dalia Elena (2023), Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism, Intelligence Info, 2:1, https://www.intelligenceinfo.org/terorismul-cibernetic-o-forma-contemporana-de-terorism/

Cyber Terrorism: A Contemporary Form of Terrorism

Abstract

In this article I will highlight some definitions, characteristics and possible motivations of a relatively recent concept, cyber terrorism, which manifests itself more and more frequently and with much more destructive implications as information technology develops. Known as a space without borders, the cyber environment has acquired a more complex dimension in recent decades, in the context in which globalization and the use of the Internet have promoted a global interconnection of entities and individuals. With fewer resources required to carry out an attack, but with potentially a greater impact, cyber terrorism is based on well-defined motives – ideology, money and power – making it a more effective option for malicious users than conventional warfare.

Keywords: terrorism, cyber attack, Internet, malicious users, cyber security, informational systems, target audience, critical infrastructures

Rezumat

În cadrul acestui articol voi pune în evidență câteva definiții, caracteristici și posibile motivații ale unui concept relativ recent, terorismul cibernetic, care se manifestă din ce în ce mai frecvent și cu implicații mult mai distructive pe măsură ce tehnologia informațională se dezvoltă. Cunoscut drept un spațiu fără limite, mediul cibernetic a cunoscut o dimensiune mai complexă în ultimele decenii, în contextul în care globalizarea și utilizarea Internetului au promovat o interconectare globală a entităților și indivizilor. Cu mai puține resurse necesare pentru realizarea unui atac, dar cu un impact posibil mai mare, terorismul cibernetic are la bază motive bine definite – ideologia, banii și puterea – devenind o variantă mai eficientă pentru utilizatorii răi intenționați decât războiul convențional.

Cuvinte cheie: terorism, atac cibernetic, Internet, utilizatori răi intenționați, securitate cibernetică, sisteme informatice, public țintă, infrastructuri critice

INTELLIGENCE INFO, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. x-x
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/terorismul-cibernetic-o-forma-contemporana-de-terorism/
© 2023 Dalia Elena Silaghi. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.

Terorismul cibernetic: o formă contemporană de terorism

Dalia Elena Silaghi

daliasilaghi02@yahoo.com

Începutul secolului al-XXI-lea a reprezentat un punct de cotitură în istoria umanității. Pe lângă schimbările și reformele care au avut loc pe plan politic la nivelul întregului sistem internațional, dezvoltările tehnologice și fluxul informației au crescut drastic, în special într-un context de globalizare complex și sinergic. Efectele benefice sunt puternic resimțite asupra tuturor nivelelor de analiză, însă acest dinamism este responsabil și de multiplicarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților.

Dacă în trecut lupta fizică între două tabere opuse, folosind arme complexe și artilerie militară grea pentru a-și asigura victoria reprezenta calea tradițională, în prezent, se conturează din ce în ce mai mult o altă conotație, în strânsă legătură cu spațiul cibernetic. Cunoscut ca fiind un loc fără limite, acest spațiu promovează numeroase acte ilegale și persoane rău intenționate, cu țeluri bine definite, care ar face orice să câștige în fața adversarului acest ,,război”. Războiul cibernetic este deseori legat de terorism, aceste acte nemaiînsemnând plantarea fizică a unei bombe biologice sau chimice într-un loc care dorește a fi distrus, ci simpla apăsare a unui buton, din spatele unui ecran, care poate să ridice valoarea pagubelor la un nivel mult mai mare. Termenul de ,,terorism cibernetic” a fost introdus pentru prima dată în anii 1980 de către Barry Collin, cercetător senior la Institutul pentru Securitate și informații în California. Potrivit acestuia, convergența dintre „lumea virtuală” și „lumea fizică” reprezintă terorismul cibernetic. Dacă lumea virtuală este locul în care funcționează programele de calculator în timp ce datele circulă încontinuu, lumea fizică este locul în care ne aflăm, trăim și funcționăm. (Ahmad and Yunos, 2012, pp. 149–150)

Cercetătoarea în domeniul securității informatice, Dorothy E. Denning, definește acest tip de terorism, ca fiind convergența dintre spațiul cibernetic și terorism, unde atacurile ilegale sunt îndreptate spre calculatoare, rețele și informații stocate în acestea, și au drept scop intimidarea guvernului unei națiuni sau atragerea sprijinului unor obiective politice și sociale. Mai mult, specialista trasează o linie fină de diferențiere a celor două concepte (,,război cibernetic” și ,,terorism cibernetic”), clasificând ca terorism, acele fapte, atacuri care rezultă în violență împotriva persoanelor sau a proprietății, pierderi de vieți sau economice. (Denning, 1999)

Tot în literatura de specialitate, mai exact într-o lucrare prezentată la II World Congress on Informatics and Law din Spania, cercetătorul Rohas Nagpal aduce o completare la definiția lui Denning: conform lui, terorismul cibernetic este o perturbare premeditată a unor activități, cu intenția de a promova obiective mult mai diverse (ideologice, religioase, politice, sociale). (Rohas, 2002, p. 2)

Dezvoltările tehnologice, în special cele privind programele malițioase au dus la multiplicarea mecanismelor și metodelor de a face rău și a instaura frică în rândul comunității prezente într-un spațiu cibernetic.

Terorismul cibernetic debutează, conform literaturii de specialitate, într-o perioadă în care lumea se afla în stadiu de cunoaștere, familiarizare cu mediul virtual. Sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000 au reprezentat astfel cadru în care au fost conturate anumite aspirații din partea utilizatorilor, atât etice, cât și rău intenționate (Jayakumar, 2020, p. 900), din perspectiva accesibilității și interconectării dispozitivelor.

Evoluția terorismului cibernetic își găsește originile, conform unui articol publicat în Forbes de Lenzner și Vardi în 2004, în perioada anterioară atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, când Abu Anas al-Liby, unul dintre experții principali în domeniul informaticii ai Al Qaeda, a pregătit agenți în tehnicile de supraveghere computerizată, activitate relatată în mărturia sa din 2001 în cadrul procesului pentru atentatul cu bombă la ambasada din Nairobi din 1998. (Colarik, 2006, p. 9). Acest moment surprinde primele interese din partea grupărilor teroriste în utilizarea tehnologiei informatice și a Internetului, pentru a-și atinge scopurile malefice, tocmai prin proprietățile acestora: acces nelimitat, costuri reduse și posibilitatea de a manifesta atacuri de la distanță și anonim.

Pornind de la viziunea de a ataca tehnologia care stă la baza infrastructurilor critice occidentale, Al Qaeda a atras simpatizanți online în cadrul comunităților de pe site-uri web sau forumuri, care criticau procesul de dezvoltare a capabilităților cibernetice sau de hacking, dar și atacurile cibernetice iminente (cum ar fi DDoS). (Jayakumar, 2020, p. 900)

Perioada următoare a anilor 2000 și până recent a însemnat o materializare a intenției, din dorința de a atrage vizibilitate cauzelor susținute. Guvernele și autoritățile din lumea întreagă au devenit conștienți că nu doar ele, ca instituții de stat, au găsit o atribuire eficientă sistemelor informatice, dar și indivizii răi intenționați, capabili să învețe cum să își exploateze propriul potențial.

În 2011, un videoclip Al-Qaeda în care a cerut adepților și simpatizanților, în special musulmanilor ,,cu expertiză în domeniu” să lanseze atacuri cibernetice împotriva țintelor occidentale, (Jayakumar, 2020, p. 900) mai specific, în SUA. Mai mult, videoclipul a semnalat și implicarea organizației în activități de cercetare a țintelor, observând că SUA era vulnerabilă la atacuri cibernetice, la fel ca securitatea companiilor aeriene în perioada precedentă 11 septembrie 2001. (Jayakumar, 2020, p. 900)

Acest traseu pe care l-a parcurs terorismul cibernetic de-a lungul timpului pune în evidență faptul că creșterea utilizării rețelelor, a calculatoarelor și a sistemelor informatice a însemnat o multiplicare majoră a vulnerabilităților în favoarea utilizatorilor răi intenționați. În acest sens, atacatorii au descoperit mai multe opțiuni de exploatat și mai multe metode prin care își pot atinge scopurile, însă căutarea unor noi mijloace de atac continuă într-un ,,război al ideilor”. (Centre of Excellence-Defence Against Terrorism Ankara, Turkey, 2008, p. 45)

Datorită faptului că teroriștii cibernetici au la dispoziție o multitudine de mijloace și platforme pe care să le folosească pentru atingerea scopurilor, nefiind nevoie să realizeze multă muncă fizică, cum ar fi în cazul unui atac tradițional unde o bombă ar trebui să fie livrată, atacurile cibernetice se realizează fără vreo constrângere. Infinitul spațiu cibernetic este restrâns la un public țintă, care simpatizează cu ideile acestora și care vor putea ajuta la răspândirea și implementarea ideilor personale.

Un element esențial în desfășurarea terorismului cibernetic, îl reprezintă Internetul. Precum oamenii de rând, indivizii rău intenționați se bucură de avantajele acestuia pentru a-și maximiza rezultatele, gratis, nefiind nevoie de sisteme complexe, scumpe, și fără prea mult efort (Centre of Excellence-Defence Against Terrorism Ankara, Turkey, 2008, p. 36), atât timp cât este asigurată o conexiune la Internet. Mai mult, atacatorii care acționează cu ajutorul Internetului au mai mult succes în ascunderea identității personale, deoarece, din punct de vedere tehnic, serviciile de anonimizare și tehnicile similare de camuflare, precum și redirecționarea traficului prin alte sisteme piratate, pot face urmărirea unui atac dificilă, dacă nu imposibilă. (Centre of Excellence-Defence Against Terrorism Ankara, Turkey, 2008, p. 36)

Pentru a înțelege complet cum se manifestă aceste atacuri trebuie să avem în vedere și procesul de selecționare al țintelor, care, în cazul teroriștilor, se dorește a fi o entitate importantă, cu renume, pentru a le fi asigurată recompensa, în special cea politică și financiară. Acestea variază de la infrastructuri naționale care folosesc TIC, la site-uri web aparținând instituțiilor publice și guvernamentale, instituțiilor de învățământ, dar și cele ale entităților private (Sînpetru and Pisargiac, 2019, pp. 191–192), însă accentul rămâne pe infrastructura critică și populația civilă, unde prejudiciul direct cauzat de atac este unul considerabil, contribuind la unicitatea terorismului. (Ahmad and Yunos, 2012, p. 156)

În cazul atacurilor realizate prin intermediul Internetului, țintele sunt vizate prin prisma nivelului de securitate. Astfel, atacatorii iau în vizor sisteme sau rețele slabe, fără o protecție solidă, iar dacă ținta favorizată nu este vulnerabilă la „arma aleasă” de către atacator, rămân disponibile multe alte ținte interesante. (Centre of Excellence-Defence Against Terrorism Ankara, Turkey, 2008, p. 36)

În ciuda caracterului imprevizibil, atacurile care s-au manifestat până în momentul actual i-au ajutat pe cercetători să stabilească principalii factori determinanți ai acestui fenomen. Următoarele motivații pe care le voi prezenta – ideologia, banii și puterea – reprezintă aspecte urmărite de teroriști pe termen mediu spre lung și se află într-o relație strânsă de interdependență, pentru că, de regulă se întâlnesc două dintre aceste motivații la același caz. Spre exemplu, un terorist cibernetic poate iniția un atac asupra unei rețele informatice atât pentru a-și demonstra capabilitățile și implicit, puterea în mediul virtual, cât și pentru a obține acces neautorizat la date și informații personale pe care să le vândă pe piața neagră persoanei care oferă cea mai mare sumă.

Motivația ideologică și politică este un punct comun între terorismul convențional și cel cibernetic, atacatorii explorând vulnerabilitățile sistemelor informatice pentru a-și răspândi propriile seturi de idei și valori unui public aproape nelimitat. Mai mult, din dorința materializării acestor viziuni personale, răspândesc acțiuni menite să provoace frică, sau chiar violență.

Tocmai această frică generează un impact multimedia imens, favorabil pentru atacatori deoarece scopul lor nu este să realizeze aceste fapte în mod secret, ci din contră, să și le reclame în mod public prin propagandă pentru a-și promova cauzele. Aceste mesaje și imagini cu valență propagandistă sunt cunoscute sub denumirea de ,,cyber grafitti”, (Sînpetru and Pisargiac, 2019, p. 191) lăsând în urma o linie extrem de fină privind diferența dintre teroriști și hacktiviști.

Exponenții acestei categorii de atacatori vizează sisteme cu nivel scăzut de securitate cibernetică și derulează de regulă atacuri cibernetice de tip defacement, Distributed Denial of Service (DDoS) și SQL Injection pentru a indisponibiliza sau afecta funcționalitatea unor rețele și sisteme informatice. (Guvernul României, 2022)

Banii pot reprezenta pentru teroriștii cibernetici cel mai important aspect în special în momentul în care, atacul rezultă în obținerea unor date și informații confidențiale sau sensibile, de la detalii bancare la cele organizaționale, care ar putea fi subiectul unei tranzacții pe dark web sau piața neagră.

Nivelul de sofisticare al teroriștilor cibernetici poate atinge niveluri înalte din dorința de a nu fi detectați și trași la răspundere cu ușurință, însă nu ezită să stabilească o oarecare legătură cu utilizatorul prin păcălire și ransomware. Ca malware conceput pentru a ține captiv un sistem informatic sau datele pe care acesta le conține până la efectuarea unei plăți, ransomware-ul tinde să fure nu numai bani pentru recuperarea informațiilor valoroase, cât și identitatea și implicit, să distrugă viața celui păcălit. (CISCO Networking Academy, no date). În cazul utilizării acestui malware împotriva unei instituții ale statului sau infrastructuri critice, problema se extinde la întregul nivel al societății, deoarece dacă datele furate de criminalii cibernetici nu sunt recuperate în timp util, consecințele pot avea efect direct dezastruos asupra populației unui stat.

Omul – prin natura sa instinctuală, își dorește putere. Fie că această putere are drept scop asigurarea securității personale, fie se dorește proclamarea unui statut important, teroriștii cibernetici nu fac excepție de la acest lucru. În acest sens, atacurile teroriste din mediul cibernetic pot avea drept motivație și instalarea supremației atacatorului în mediul virtual.

Mai mult, proclamarea unui renume de către acești teroriști în spațiul cibernetic se poate realiza și prin utilizarea Internetului și a beneficiilor sale. Deoarece asigură o comunicare eficientă cu indivizi din toate colțurile lumii, Internetul își are locul în aproape fiecare organizație importantă are acum propriul site web și numărul de site-uri web teroriste care promovează mesaje puternice, necenzurate este în creștere constantă (Centre of Excellence-Defence Against Terrorism Ankara, Turkey, 2008, p. 45), tocmai pentru a se dovedi un adversar de temut, cu suficiente resurse în cazul în care cineva s-ar îndoi de puterea sa.

Specialiștii apreciază că acest concept de ,,virtual power” este cel mai bine implementat prin atacuri directe la integritatea și confidențialitatea sistemelor informatice și a datelor sau crearea vătămării fizice prin acces interzis la infrastructuri critice, precum cele de transport, energie sau apă care sunt conectate la un sistem IT. (Centre of Excellence-Defence Against Terrorism Ankara, Turkey, 2008, p. 37)

În ceea ce privește răspândirea acestui fenomen, statisticile evidențiază că lumea se confruntă cu din ce în ce mai multe amenințări în acest domeniu, fapt datorat în special caracterului transfrontalier, fără granițe prestabilite, al atacurilor teroriste cibernetice. Statisticile oferite de popularul blog PurpleSec înființat de mai mulți specialiști cu experiență în domeniul cibernetic, se arată îngrijorătoare pentru că pandemia de COVID-19 și munca de acasă au dus la o creștere de 600% a criminalității cibernetice. Dacă în momentul actual costul anual global al criminalității cibernetice este estimat la 6 trilioane de dolari pe an, până în 2025 se presupune că va avea loc o majorare la 10,5 trilioane de dolari anual. (2022 Cyber Security Statistics Trends & Data, no date)

Numărul acestor operațiuni prezintă multe șanse să crească dramatic, să devină din ce în ce mai complexe și de urmărit de autoritățile competente, prin prisma mai multor aspecte. Primul este reprezentat de anonimitate sau asumarea unei identități false, care permit indivizilor să acționeze fără întrerupere și să redirecționeze organele legii spre piste false. Cea de-a doua perspectivă care facilitează răspândirea este capacitatea de a fi realizate de la distanță, fără multă pregătire, tehnologii scumpe de ultimă generație și alte riscuri precum cele de călătorie, de a părăsi locul atacului fără a fi văzut, recunoașterea de către martori sau alte persoane, sau chiar deces care ar fi valabile la terorismul convențional. (Serebrennikova, 2020, p. 47) De asemenea, cazurile de terorism cibernetic pot cunoaște o evoluție fără precedent în contextul finanțării din partea unor persoane cu resurse materiale extinse, spre exemplu grupări, indivizi criminali și chiar corporații transnaționale și state, care au diverse interese, de la politice și economice, la mercenare. (Serebrennikova, 2020, p. 47)

În concluzie, prezentul articol a avut drept scop creionarea și detalierea celor mai importante caracteristici ale unui fenomen aflat în perpetuă dezvoltare – terorismul cibernetic – în contextul problemelor de securitate pe care reprezentările fizice ale acestui concept le ridică. Așa cum afirma Barry Collin, convergența crescândă dintre lumea fizică și virtuală devine din ce în ce mai complexă, (Ahmad and Yunos, 2012, p. 150) și tocmai acest fapt este un motiv esențial pentru a înțelege inteligența care stă în spatele terorismului cibernetic, atât din perspectivă personală, cât și din cea a agențiilor de aplicare a legii. Organizațiile teroriste sunt organisme care se află într-un proces continuu de învățare și creștere. Ei înțeleg că stăpânirea tehnologiilor de bază, care îi fac să aibă succes le va permite să se autoperpetueze, precum și să învingă inteligența adunată chiar de guvernele care îi vânează. (Colarik, 2006, p. 9)

Bibliografie

2022 Cyber Security Statistics Trends & Data (no date), PurpleSec. Available at: https://purplesec.us/resources/cyber-security-statistics/ (Accessed: November 19, 2022).
Ahmad, R. and Yunos, Z. (2012) “A Dynamic Cyber Terrorism Framework”, International Journal of Computer Science and Information Security, 10(2).
Centre of Excellence-Defence Against Terrorism Ankara, Turkey (ed.) (2008) Responses to Cyber Terrorism. IOS Press. Available at: https://books.google.ro/books?id=Eg7vAgAAQBAJ.
CISCO Networking Academy (no date) Course: Introduction to Cybersecurity Română 0922. Available at: https://lms.netacad.com/course/view.php?id=1226351.
Colarik, A.M. (2006) Cyber Terrorism: Political and Economic Implications. Idea Group Inc (IGI). Available at: https://books.google.ro/books?id=d1aeBQAAQBAJ.
Denning, D.E. (1999) Cyberterrorism: The Logic Bomb versus the Truck Bomb, Global Dialogue, 2(4).
Guvernul României (2022) STRATEGIA DE SECURITATE A ROMÂNIEI din 30 decembrie 2021 pentru perioada 2022-2027, Monitorul Oficial al României. Available at: https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/250235 (Accessed: November 18, 2022).
Jayakumar, S. (2020) “Cyber Attacks by Terrorists and other Malevolent Actors: Prevention and Preparedness,” in A. Schmid (ed.) Handbook of Terrorism Prevention and Preparedness. 1st edn. Haga, ICCT Press. Available at: https://icct.nl/app/uploads/2021/10/Chapter-29-Handbook-.pdf.
Rohas, N. (2002) Cyber Terrorism in the context of globalization. Madrid, Spain.
Serebrennikova, A.V. (2020) “Cyber Terrorism: Modern Challenges,” Colloqium Journal, 19(71).
Sînpetru, V. and Pisargiac, C. (2019) “Threats and Challenges. A National Cyber Security Perspective,” Considerations on Challenges and Future Directions in Cybersecurity, Craiova, România, Sitech Publishing. Available at: https://www.raisa.org/documents/CybersecurityRO2019.pdf .

« 1 … 76 77 78 79 80 81 82 … 94 »

Blog Full